Sunteți pe pagina 1din 3

Surse de date pentru optimizarea colectării și utilizării datelor de SSM

Sistemele naționale de raportare, colectare de date și analiză a datelor despre accidentele și bolile
profesionale

Pentru prevenirea accidentelor și vătămările corporale care rezultă din, sunt legate legate de sau care
apar în cursul muncii, guvernele, în consultare cu cele mai reprezentative organizații ale angajatorilor și
lucrătorilor, trebuie să formuleze, să pună în aplicare și să revizuiască periodic o politică națională
coerentă privind securitatea la locul de muncă, sănătatea la locul de muncă și mediul de lucru. Pentru a
pune în aplicare această politică, autoritatea sau autoritățile competentă(e) trebuie să asigure
elaborarea și aplicarea procedurilor de raportare a accidentelor și a bolilor profesionale de către
angajatori și, atunci când este cazul, de către instituțiile corespunzătoare de asigurare și altele implicate
în mod direct, precum și producerea de statistici anuale privind accidentele de muncă și bolile
profesionale. [1] Angajatorii au obligația să raporteze ei înșiși accidentele și bolile profesionale la
organul competent sau să organizeze raportarea de încredere.

Instituțiile fondurilor de compensare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi operatorii de


asigurări de stat sau privaţi sunt responsabili pentru colectarea și compilarea informațiilor privind fiecare
caz raportat depus pentru compensare, reabilitare, pensii și alte beneficii.

Alte surse de date

Pentru a obține o imagine completă și a evalua starea și progresul SSM, țările ar trebui să completeze
raportarea legală făcută de angajatori cu datele colectate din alte surse.

Dacă este posibil, pentru a armoniza statisticile compilate din date colectate din surse diferite, ar trebui
să fie utilizaţi aceiași indicatori ca și cei utilizaţi în sistemul național de raportare a accidentelor și a
bolilor profesionale. OIM recomandă stabilirea unui comitet de coordonare la nivel național care să
cuprindă reprezentanți ai guvernului, alți producători de statistici cu privire la vătămări și organizațiile
angajatorilor și ale lucrătorilor. [2]

Alte părți, care pot fi implicate în raportarea accidentelor și a bolilor profesionale [3]

 Lucrătorii: pot furniza informații despre situația lor și cea a colegii lor.
 Sindicatele: foarte des colectează date privind accidentele și bolile profesionale din industria
respectivă.
 Inspectorii de muncă: investigarea accidentelor și bolilor profesionale grave și vizitele în întreprinderi
pot conduce la descoperirea unor cazuri neraportate.
 Operatorii de asigurări sociale: (asigurările de sănătate, fondul de limită de vârstă) primesc
informații relevante cu privire la consecințele bolilor profesionale și la efectele pe termen lung ale
leziunilor legate de muncă.
 Medicii, asistentele medicale, spitalele şi personalul medical: pot furniza informații la prima mână,
după tratarea leziunilor și a bolilor profesionale.
 Ofițerii de poliție și serviciile de urgență: sunt adesea primul punct de contact pentru ajutor atunci
când au loc accidente, violențe fizice sau neglijențe și sunt implicați în investigații la locul de muncă
pentru cazurile de accidente grave în multe țări.

Sondaje

Ca o completare la colectarea de date despre accidentele de muncă și bolile profesionale și cele legate
de profesie prin intermediul sistemelor de notificare naționale, unele țări utilizează metode
suplimentare de colectare de date, cum ar fi anchete speciale, sondaje ale forței de muncă sau studii de
mediu de muncă. [4] Deoarece costul efectuării studiilor pe scară largă este semnificativ, țările includ
adesea elemente legate de SSM în studii majore, cum ar fi sondajul național privind sănătatea și sondajul
forței de muncă.
Date despre supravegherea stării de sănătate

Sistemele de supraveghere a sănătății la locul de muncă pentru monitorizarea mortalității și a


morbidității vătămărilor și a bolilor profesionale sunt, în general, stabilite de către autoritățile naționale
în cadrul programelor de prevenire și/sau de compensare a prejudiciului determinat de bolile şi
accidentele profesionale. Un sistem cuprinzător de supraveghere a sănătății ocupaţionale include
evaluări individuale și colective de sănătate, raportarea şi înregistrarea, notificarea evenimentului
santinelă, studii, investigații și inspecții legate de vătămarea corporală și bolile profesionale. În plus,
alte date provenite din reguli naționale și regionale de supraveghere a sănătății și administrative pot
furniza informații despre sănătatea lucrătorilor, inclusiv despre distribuţia mortalităţii, a bolilor și a
prejudiciului pe ocupații și sectoare.

Acestea pot include date demografice de recensământ, datele de mortalitate de la certificatele de


deces, spital și înregistrările de îngrijire medicală primară, datele naționale de supraveghere a sistemului
de sănătate, registrele de traume și boli (inclusiv cancer), registrele de expunere, cum ar fi cele pentru
agenții carcinogeni, registrele de laborator și inspecțiile pe aspecte medicale efectuate de inspectoratul
muncă sau de sănătate.

Statistici ale inspecției muncii

În conformitate cu Convenția OIM privind Inspecția Muncii, 1947 (nr 81), statele membre sunt obligate să
se asigure că la inspectoratul de muncă sunt raportate accidentele de muncă și cazurile de boli într-un
mod care poate fi prevăzut în legislația sau reglementările naționale. Statisticile inspecției muncii,
inclusiv datele la privind accidentele de muncă și bolile profesionale, ajută inspectoratele de muncă să-şi
îmbunătățească capacitatea de planificare strategică, de programare și evaluare a activităților de
inspecție. OIM a publicat două ghiduri complementare pentru a ajuta factorii de decizie, inspectorii de
muncă și alţi ofițeri de administrare a muncii la colectarea, interpretarea și raportarea datelor de
inspecție a muncii și pentru a facilita o cooperare mai mare între inspectoratele de muncă naționale,
alte instituții guvernamentale și părțile interesate relevante: Ghidul privind armonizarea statisticii
inspecției muncii și Colectarea și utilizarea datelor statistice de inspecție a muncii - Un ghid scurt.

Scheme de raportare a incidentelor

Înregistrarea incidentelor periculoase (cât pe ce, near–misses) sau a incidentelor oferă o multitudine de
informații în cazurile în care supravegherea vătămărilor reale furnizează date insuficiente. Ca surse de
informații pot fi utilizate şi schemele semnificative de raportare a incidentelor dezvoltate pentru
identificarea rapidă a pericolelor, inițierea în timp util a măsurilor de prevenire și de control prompt al
accidentelor majore și dezastrelor industriale. În conformitate cu Liniile directoare ale OIM privind
sistemele de management al securităţii şi sănătăţii, monitorizarea și înregistrarea incidentelor
periculoase sau incidentelor este esențială pentru performanța și măsurarea SSM.

Durabilitatea raportării

Unele întreprinderi, autorități publice și ONG-uri din întreaga lume publică în prezent rapoarte de
durabilitate, inclusiv impacturile economic, de mediu și social cauzate de activitățile lor de zi cu zi.
Multe dintre aceste rapoarte conțin dezvăluiri ale datelor de SSM, cum ar fi rapoartele care sunt
conforme cu Iniţiativa de Raportare Globală (GRI) Liniile directoare de raportare durabilă.

Surse și instrumente internaţionale de informaţii

Cu toate că datele de SSM sunt diferite de la o țară la alta, datele altor țări și sursele internaționale de
informare pot fi foarte valoroase, în special pentru țările lipsite de statistici naționale fiabile. De
exemplu, aplicarea „incidenţei medii a accidentelor pe sectoare de activitate“, înregistrată într-o
anumită țară poate oferi un ordin de mărime a accidentelor care pot fi așteptate (și, astfel, să faciliteze
o estimare a gradului de sub-raportare).
Departamentul de Statistică al ILO colectează și diseminează statistici anuale privind accidentele de
muncă pentru peste 100 de țări. Acestea sunt colectate atunci când se primesc cifre noi sau revizuite din
statele membre.

Pentru a umple prezentele lipsuri de acoperire și de raportare și a crește gradul de conștientizare cu


privire la amploarea problemei, OIM publică estimări globale ale accidentelor de muncă și ale bolilor
profesionale, pe baza datelor existente privind vătămările la locul de muncă din state membre ale OIM
selectate și a celor privind povara globală a bolilor de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS). [5]
Cifrele estimate actualizate vor fi lansate în septembrie 2017, la XXI-lea Congres Mondial privind
securitatea și sănătatea la locul de muncă.

În plus, OMS a publicat estimări ale poverii bolilor care pot fi atribuite la mediul de lucru. [6] Alți
cercetători au propus recent modalități alternative de monitorizare a progresului față de health related
obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv țintă 8.8 bazat pe estimarea deceselor sau a poverii bolilor
care pot fi atribuite unor factori de risc profesional. [7].

ILOSTAT - Baza de date OIM privind statistica muncii

Setul de date ILOSTAT conține date anuale colectate în principal, prin intermediul chestionarului anual al
OIM, care acoperă o gamă largă de subiecte, inclusiv indicatori ai muncii decente. Acesta include
estimări anuale ale OIM și NU și proiecții pentru un subset de indicatori.

ILOSTAT furnizează date de SSM, în special cu privire la:

 Accidente de muncă mortale și non-fatale în funcție de sex, activitate și ocupație economică, inclusiv
numărul de cazuri, precum și indici la 100.000 și 1.000.000 lucrătorilor și la 100.000 și 1.000.000 de
ore lucrate;
 Zile pierdute la o vătămare la locul de muncă în funcție de sex, activitatea economică și ocupaţie;
 Zile pierdute din cauza accidentelor de muncă cu incapacitate temporară de muncă în funcție de sex,
activitatea economică și ocupaţie; și
 Statistici de inspecție a muncii, inclusiv locurile de muncă înregistrate, care ar putea fi selectate
pentru inspecție a muncii; numărul de inspectori de muncă pe sexe; numărul de vizite de inspecție a
muncii la locurile de muncă pe parcursul anului; inspectori la 10.000 persoane angajate; și vizite pe
inspector.

Referinţe

[1] Occupational Safety and Health Convention, 1981 (No. 155)


[2] Resolution concerning statistics of occupational injuries (resulting from occupational accidents),
adopted by the Sixteenth International Conference of Labour Statisticians. ILO, Geneva, 1998.
[3] Improvement of national reporting, data collection and analysis of occupational accidents and
diseases. ILO, Geneva, 2012
[4] Occupational injuries statistics from household surveys and establishment surveys, ILO manual on
methods. ILO, Geneva, 2008.
[5] Safety and Health at Work: A Vision for Sustainable Prevention. ILO, Geneva, 2014.
[6] Prüss-Üstün et al., Preventing disease through healthy environments: a global assessment of the
burden of disease from environmental risks. WHO, 2016.
[7] GBD 2015 SDG Collaborators, Measuring the health-related Sustainable Development Goals in 188
countries: a baseline analysis from the Global Burden of Disease Study 2015. The Lancet, Volume 388,
No. 10053, p1813–1850.

S-ar putea să vă placă și