INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

ROMÂNIA

Ancheta forţei de
muncă în gospodării
(AMIGO)

- BUCUREŞTI -
- 2011 –

1
 Metodologia privind
Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO)

Cuprins

Pag.
1. Cadrul general 3
1.1 Obiectivele cercetării statistice 3
1.2 Cadrul legal 3
1.3 Concepte şi definiţii de bază 3

2. Descrierea cercetării statistice 7

2.1 Sfera de cuprindere (populaţia statistică de referinţă) 7
2.2 Principalele variabile studiate şi chestionarele cercetării 8
statistice
2.3 Clasificări şi nomenclatoare utilizate 8
2.4 Metode şi algoritm(i) de calcul a principalilor indicatori 9

3. Eşantionul cercetării statistice (Construirea eşantionului) 14

3.1 Baza de sondaj 14
3.2 Planul de sondaj 14
3.3 Metode de evaluare a calităţii rezultatelor 15

4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor 16

4.1 Metoda de înregistrare 16
4.2 Perioada de referinţă şi de înregistrare 16
4.3 Periodicitatea de realizare a anchetei 17
4.4 Disponibilitatea datelor 17
4.5 Personalul cercetării statistice 17
4.6 Prelucrarea datelor 17
4.7 Sistemul IT 18

5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice 18

5.1 Principalii indicatori rezultaţi 18
5.2 Forme de prezentare a rezultatelor 19

6. Limitări 20

2
1. Cadrul general

1.1.Obiectivele cercetării statistice

Obiectivul principal al Anchetei forţei de muncă în gospodării (AMIGO) îl constituie asigurarea

informaţiilor necesare pentru evaluarea situaţiei existente pe piaţa forţei de muncă din România,
măsurarea dimensiunilor şi evoluţiei fenomenelor de ocupare, şomaj şi inactivitate.

Concepută ca sursă importantă de informaţii intercenzitare asupra forţei de muncă, ancheta

furnizează, într-o manieră coerentă, date esenţiale asupra tuturor segmentelor de populaţie, cu
numeroase posibilităţi de corelare şi structurare după caracteristici demo-socio-economice diverse, în
condiţii de comparabilitate internaţională.
Începând cu anul 1996, ancheta forţei de muncă în gospodării se realizează trimestrial, ca o cercetare
continuă, permiţând astfel obţinerea de date conjuncturale asupra mărimii şi structurii ofertei de forţă
de muncă şi evidenţierea fenomenelor cu caracter sezonier care se manifestă pe piaţa forţei de
muncă.

Metodologia anchetei este armonizată cu standardele Uniunii Europene, iar rezultatele sunt
comparabile cu cele din statele membre.

1.2.Cadrul legal

Proiectarea instrumentarului şi dezvoltarea metodologiei anchetei sunt realizate în conformitate cu:

- Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului din 9 martie 1998 privind organizarea unei anchete
prin sondaj asupra forţei de muncă din Comunitate, cu modificările ulterioare;
- Regulamentul (CE) nr. 1897/2000 de implementare a Regulamentului Consiliului şi Parlamentului
European nr.577/1998 cu privire la organizarea unei anchete statistice selective asupra forţei de
muncă în Comunitatea Europeană, privind definiţia operatională a şomajului
- Regulamentul (CE) nr. 377/2008 al Comisiei din 25 aprilie 2008 de punere în aplicare a
regulamentului (CE) nr. 577/98 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forţei de
muncă din Comunitate, în ceea ce priveşte codificarea utilizată pentru transmiterea datelor
începând cu anul 2009 şi utilizarea unui subeşantion pentru culegerea datelor referitoare la
variabilele structurale şi definirea trimestrelor de referinţă.
În România, ancheta AMIGO se realizează în conformitate cu Programul Statistic Naţional Anual,
aprobat de Guvernul României prin Hotărâre de Guvern.

1.3.Concepte şi definiţii de bază

Populaţia în vârstă de muncă , în sensul acestei anchete, include toate persoanele cu vârsta
cuprinsă între 15-64 ani. Pentru asigurarea comparabilităţii, la definirea acestei categorii de populaţie
s-au folosit limitele de vârstă utilizate pe plan internaţional.
Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de
muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând
populaţia ocupată şi şomerii.
Încadrarea populaţiei pe categorii, după participarea la activitatea economică, se face conform
principiului priorităţii ocupării faţă de şomaj şi a şomajului faţă de inactivitate.

3
Rata de activitate reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din
aceeaşi grupă de vârstă x.
Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate
economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră1) în perioada de referinţă (o
săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.
Începând din anul 2011, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi care lucrează în
agricultură sunt consideraţi "persoane ocupate" doar dacă sunt proprietarii producţiei agricole (nu
neapărat şi ai pământului) obţinute şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) producţia agricolă este destinată, fie şi măcar în parte, vânzării sau schimbului în natură
(troc);
b) producţia agricolă este destinată exclusiv consumului propriu dacă aceasta reprezintă o
parte substanţială2) a consumului total al gospodăriei.
Sunt excluse din populaţia ocupată persoanele care:
- desfăşoară activităţi agricole minore3), în scop de recreere, hobby sau pentru a obţine,
suplimentar, produse alimentare fără ca acestea să constituie o parte importantă a consumului
total al gospodăriei;
- desfăşoară activităţi agricole (cu o durată de peste 10 ore/săpămână), producţia agricolă fiind
destinată exclusiv consumului propriu dar aceasta nereprezentând o parte substanţială a
consumului total al gospodăriei.

În afara persoanelor care au un loc de muncă şi au lucrat în cursul săptămânii de referinţă, indiferent
de statutul profesional, se consideră persoane ocupate şi cele care fac parte din următoarele categorii:
- persoanele care în cursul săptămânii de referinţă au desfăşurat o muncă oarecare, plătită sau
aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire şcolară obligatorie, erau la
pensie sau beneficiau de pensie, erau înscrise la Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Forţei de Muncă (ANOFM), primind sau nu indemnizaţie de şomaj;
- ucenicii şi stagiarii remuneraţi, care lucrează cu program de lucru complet sau parţial;
- membrii forţelor armate.
Din anul 2002, conform standardelor şi recomandărilor europene, în populaţia ocupată sunt incluse şi:
- persoanele cu statut profesional de patron, lucrător pe cont propriu, ajutor familial nere-
munerat sau de membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative, temporar absente
de la lucru în cursul săptămânii de referinţă, care au certitudinea că vor reveni la locul de
muncă într-o perioadă de cel mult trei luni, motivele de absenţă putând fi: concediu de odihnă,
medical, de maternitate sau de paternitate (în limita unei perioade prevăzute prin lege),
concediu parental, fără plată, de studii, conflict de muncă sau grevă, boală, incapacitate
temporară de muncă, cursuri de perfecţionare sau profesionale, suspendarea temporară a
lucrului datorită condiţiilor meteorologice, conjuncturii economice nefavorabile, penuriei de
materii prime sau energie, incidentelor tehnice;
- salariaţii temporar absenţi de la lucru care continuă să primească cel puţin 50% din salariu de
la angajator sau care au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel
mult trei luni.
Rata de ocupare reprezintă ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă x în populaţia totală din
aceeaşi grupă de vârstă x.
Programul obişnuit de lucru al persoanelor ocupate se defineşte ca fiind complet sau parţial,
conform declaraţiei acestora. În general, pentru salariaţi se consideră "complet" programul aferent
unei norme întregi, aşa cum este prevăzută prin contractul colectiv de muncă (durata normală) şi
"parţial" programul a cărui durată prevăzută prin contractul individual de muncă este semnificativ mai
mică decât durata normală.
Durata obişnuită a săptămânii de lucru se consideră durata săptămânii tipice de lucru, nu cea
prevăzută în contractul colectiv de muncă sau alte tipuri de acord de muncă. În această durată sunt
cuprinse şi orele suplimentare, dacă acestea sunt efectuate sistematic.
1 1)
Cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură - anterior anului
2011
2 )
Cel puţin 50% din consumul total al gospodăriei
3 )
A căror durată în săptămâna de referinţă nu depăşeşte 10 ore

4
Şomerii în sens BIM4) sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care în cursul perioadei de referinţă
îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni (inclusiv săptămâna de
referinţă) diferite metode active pentru a-l găsi: contactarea agenţiei (naţionale sau judeţene)
pentru ocuparea forţei de muncă sau a unei agenţii particulare de plasare în vederea găsirii
unui loc de muncă, contactarea directă a patronilor sau a factorilor responsabili cu angajarea,
susţinerea unor teste, interviuri, examinări, demersuri pentru a începe o activitate pe cont
propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, studierea anunţurilor din mica
publicitate, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate, altă metodă în afara celor menţionate;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni (inclusiv săptămâna în care
s-a desfăşurat interviul), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
De asemenea, în rândul şomerilor BIM, sunt incluse şi:
- persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari),
dar care au declarat că au căutat un loc de muncă prin metode active şi sunt disponibile să
înceapă lucrul.
Începând din anul 2002, în categoria şomerilor BIM se încadrează şi:
- persoanele cu statut profesional de patron, lucrător pe cont propriu, ajutor familial neremunerat
sau de membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative, temporar absente de la lucru
în cursul săptămânii de referinţă, care nu au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o
perioadă de cel mult trei luni, disponibile să înceapă lucrul şi care au căutat în mod activ un loc
de muncă;
- salariaţii absenţi de la locul de muncă, care nu primesc cel puţin 50% din salariu de la
angajator şi nu au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel mult trei
luni, disponibili să înceapă lucrul şi care au căutat în mod activ un loc de muncă;
- persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care nu au căutat un loc de muncă în
ultimele 4 săptămâni (inclusiv săptămâna de referinţă) pentru că l-au găsit deja (şi urmează
să înceapă lucrul în mai puţin de trei luni) sau au întreprins anterior demersuri pentru o
activitate pe cont propriu
Rata şomajului în sens BIM reprezintă ponderea şomerilor BIM în populaţia activă.
Populaţia ocupată este grupată după activitatea economică a locului de muncă, statutul
profesional şi ocupaţie5) .

La stabilirea activităţii locului de muncă se au în vedere:

- activitatea unităţii economico-sociale (regie autonomă, societate comercială, instituţie,
organizaţie, asociaţie etc.), în situaţia în care unitatea nu are subunităţi;
- activitatea subunităţii (de tip uzină, fabrică, secţie, oficiu de calcul, bază de transport, schelă,
cantină, magazin de întreprindere etc.), în cazul declarării unui asemenea loc de muncă de
către persoanele intervievate;
- activitatea principală a unităţii economico - sociale pentru persoanele cu funcţii de conducere
sau care desfăşoară activităţi auxiliare (administrative, de marketing, consultanţă,
aprovizionare - desfacere, contabilitate etc.);
- activitatea determinată pe baza ocupaţiei, pentru persoanele care lucrează pe cont propriu;
- activitatea locului de muncă al persoanei ajutate, pentru lucrătorii familiali neremuneraţi .

Statutul profesional reprezintă situaţia deţinută de o persoană în funcţie de modul de obţinere a

veniturilor prin activitatea exercitată şi anume:
- Salariat6) - este considerată persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de
muncă într-o unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de proprietate - sau la
persoane particulare, în schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu, în bani sau în natură,
sub formă de comision etc. Prin “contract de muncă” se înţelege şi orice alt tip de acord de
muncă (încheiat în formă scrisă sau verbală), altul decât contractul de muncă / raportul de
serviciu.

4 )
Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii
5 )
A se consulta si capitolul 2.3 "Clasificări şi nomenclatoare utilizate"
6 )
Inclusiv militarii în termen până în anul 2007

5
 Salariaţii sunt grupaţi după regimul de lucru, considerându-se angajat permanent salariatul
cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată de timp şi angajat temporar cel cu
contract de muncă pe perioadă determinată (limitată).
- Patron - este persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate
(întreprindere, agenţie, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate are
angajaţi unul sau mai mulţi salariaţi. În această categorie sunt incluşi şi patronii care sunt, în
acelaşi timp, salariaţi în întreprinderea proprie, ca şi titularii de contracte de locaţie de
gestiune sau de concesiune care folosesc salariaţi.
- Lucrător pe cont propriu - este persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau
într-o afacere individuală, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau nu de membrii familiei
neremuneraţi. Sunt încadraţi la acest statut întreprinzătorii independenţi (vânzătorii ambulanţi,
meditatorii, femeile care îngrijesc copii, cărăuşii, taximetriştii particulari etc.), liber profesioniştii
(muzicanţii ambulanţi, artiştii plastici, avocaţii), titularii de contracte de gestiune sau de
concesiune care nu folosesc salariaţi, agricultorii individuali sau care lucrează în asociaţii
agricole.
- Lucrător familial neremunerat - este persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate
economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte
remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură. Gospodăria ţărănească (agricolă) este
considerată o astfel de unitate. Dacă mai multe persoane dintr-o gospodărie lucrează în
gospodăria agricolă proprie, una dintre acestea - în general capul gospodăriei - este
considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalţi, lucrători familiali neremuneraţi.
- Membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole - este considerată
persoana care lucrează fie ca proprietar de teren agricol într-o societate agricolă constituită
conform Legii 36/1991, fie ca membru al unei cooperative meşteşugăreşti, de consum sau de
credit.
Gruparea populaţiei după ocupaţie are în vedere funcţia sau meseria persoanelor active efectiv
exercitată, prin ocupaţie înţelegându-se activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau în natură) pe
care o desfăşoară o persoană, în general într-o unitate economico-socială.
Munca la domiciliu cuprinde activităţile profesionale care se efectuează în totalitate sau parţial acasă
la persoana intervievată; este practicată în special de liber profesionişti - lucrători pe cont propriu, dar
şi de unii salariaţi. În cazul salariaţilor, “lucrul acasă” este interpretat în sensul existenţei unei înţelegeri
mutuale între salariat şi angajator (patron) ca o parte din muncă să fie efectuată la domiciliul
salariatului în mod regulat.
Munca atipică se referă la activitatea principală desfăşurată seara (începând cu orele 18 00), noaptea
(începând cu orele 2200), sâmbătă, duminică, precum şi la activitatea desfăşurată în schimburi.
Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde, în accepţiunea anchetei, toate
persoanele care n-au lucrat nici cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri în perioada de referinţă, aflându-
se în una din următoarele situaţii:
- elevi sau studenţi;
- pensionari (de toate categoriile);
- casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie);
- persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii,
dobânzi, rente etc.);
Sunt incluse, de asemenea, în categoria inctivilor şi persoanele absente de la domiciliu pentru un an şi
peste, plecate în străinătate din diferite motive (la lucru, studii, interes de afaceri, spitalizare etc.).
Din anul 2002 sunt considerate persoane inactive şi:
- persoanele care au declarat că în săptămâna de referinţă aveau un loc de muncă de la care
au absentat, care nu au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel
mult trei luni şi care nu primesc cel puţin 50% din salariu de la angajator, nu sunt disponibile
să înceapă lucrul şi care nu au căutat în mod activ un loc de muncă.
Persoanele descurajate sunt persoane inactive disponibile să lucreze în următoarele două
săptămâni (inclusiv săptămâna în care s-a desfăşurat interviul), care au declarat că în ultimele 4
săptămâni (inclusiv săptămâna de referinţă) au căutat un loc de muncă folosind metode pasive sau că
nu caută un loc de muncă din următoarele motive:
- au crezut că nu există locuri libere sau nu au ştiut unde să caute;
- nu se simt pregătite profesional;
- cred că nu vor găsi de lucru din cauza vârstei;

6
 - au căutat altădată şi nu au găsit.
Procesul de instruire cuprinde totalitatea activităţilor de învăţare întreprinse în vederea îmbunătăţirii
cunoştinţelor, calificării şi competenţei, în scop personal, civic, social şi/sau legat de carieră şi
presupune luarea în prealabil a deciziei de a învăţa, cu perspectiva îmbunătăţirii cunoştinţelor,
informaţiilor, competenţei, înţelegerii, calificării, comportamentului. Se desfăşoară:
- în cadrul sistemului naţional de educaţie;
- în afara sistemului naţional de educaţie prin participarea la cursuri, seminarii, conferinţe etc.

2. Descrierea cercetării statistice

2.1 Sfera de cuprindere (populaţia statistică de referinţă)

Ancheta se desfăşoară pe întreg cuprinsul ţării.

Doar gospodăriile individuale din locuinţele permanente sunt intervievate. Unităţile de locuit în comun
(cămine de bătrâni, de handicapaţi, cămine muncitoreşti, sanatorii etc.) şi persoanele care locuiesc
permanent în astfel de unităţi nu sunt cuprinse în anchetă. De asemenea nu sunt cuprinse în anchetă
locuinţele sezoniere.
Fac obiectul anchetei persoanele rezidente - temporar sau permanent - în România, membre ale
gospodăriilor din locuinţele selectate. Se consideră membri ai gospodăriei şi persoanele plecate din
localitate pentru o perioadă îndelungată (de peste 6 luni), dacă acestea păstrează legături familiale cu
gospodăria din care fac parte, precum:
- elevii şi studenţii plecaţi la studii;
- persoanele plecate la lucru;
- deţinuţii şi arestaţii;
- persoanele spitalizate sau aflate temporar în sanatorii pentru tratament sau recuperare, pentru
care datele se colectează prin intervievarea rudelor sau a celorlalţi membri ai gospodăriilor din
care fac parte.

2.2 Principalele variabile studiate şi chestionarele cercetării statistice

Datele sunt colectate prin metoda interviului faţă în faţă.

Informaţiile sunt colectate pe chestionare identice pe întrega perioadă a anului. Colectarea datelor se
face utilizând două chestionare statistice şi anume:
- CL - chestionarul locuinţei;
- CI - chestionarul individual.
Primul chestionar (CL) este completat, de regulă, pe baza răspunsurilor persoanei de referinţă (de
obicei capul gospodăriei) şi se compune din:
- o parte referitoare la clădire şi locuinţă: destinaţia clădirii în care se află locuinţa, situaţia
locuinţei (anchetată anterior, nouă la anchetă, trebuie exclusă din anchetă: distrusă, şi-a
schimbat destinaţia, a dispărut prin fuziune etc.), tipul locuinţei (permanentă, sezonieră),
numărul gospodăriilor din locuinţă;
- o parte referitoare la componenţa gospodăriei; aceste informaţii se completează pentru toţi
membrii gospodăriei, indiferent de vârstă. Se colectează: date demografice (data naşterii, sex,
stare civilă), variabile legate de migraţie (cetăţenia, ţara de origine, domiciliul deţinut cu un an
în urmă), şcoala de cel mai înalt grad absolvită (nivel şi domeniu), forma de instruire urmată în
ultimele patru săptămâni (nivel şi domeniu), informaţii privind relaţia cu capul gospodăriei,
variabile referitoare la nucleele familiale, mobilitatea comparativ cu situaţia la ancheta
precedentă şi prezenţa în gospodărie.

7
Chestionarul individual (CI) se adresează tuturor membrilor gospodăriei în vârstă de 15 ani şi peste şi
se compune din:
- întrebări generale adresate tuturor membrilor gospodăriei în vârstă de 15 ani şi peste
(15 ani s-a adoptat ca vârstă limită pentru definirea populaţiei active); răspunsul la aceste
întrebări permite ghidarea interviului către secţiunile următoare ale chestionarului, în funcţie
de participarea respondentului la activitatea economică;
- întrebări adresate persoanelor care au lucrat în cursul perioadei de referinţă cu privire la:
statutul profesional, activitatea economică a locului de muncă, ocupaţia, tipul acordului de
muncă (doar pentru salariaţi), programul de lucru, durata obişnuită şi efectivă a săptămânii de
lucru, dorinţa de a avea un alt loc de muncă, munca la domiciliu, munca atipică (lucrul în
schimburi seara, noaptea, sâmbătă, duminică), lucrul la distanţă, activitatea secundară,
câştigul salarial (doar pentru salariaţi) etc.;
- întrebări adresate persoanelor care nu au lucrat (în şomaj sau inactive) privind experienţa în
muncă, caracteristicile ultimului loc de muncă (statutul profesional, ocupaţia, activitatea
economică), motivul încetării lucrului, căutarea unui loc de muncă, etc.;
- întrebări referitoare la căutarea unui loc de muncă: metodele utilizate pentru găsirea unui loc
de muncă, felul locului de muncă pe care persoana l-a căutat, motivele de necăutare a unui
loc de muncă, etc.;
- întrebări referitoare la dorinţa şi disponibilitatea de a muncii;
- întrebări referitoare la statutul principal în săptămâna de referinţă şi în aceeaşi perioadă din
anul precedent;
- întrebări referitoare la forma de instruire urmată (în şi în afara sistemului naţional de educaţie)
- alte întrebări adresate tuturor persoanelor de 15 ani şi peste: înscrierea la agenţia pentru
ocuparea forţei de muncă, calificarea profesională.

Chestionarele anchetei sunt însoţite de precizări metodologice suplimentare, în care se explică în

detaliu modificările intervenite faţă de ancheta din anul precedent.

Chestionarele anchetei sunt disponibile doar pe suport de hârtie.

2.3 Clasificări şi nomenclatoare utilizate

Ocupaţia: se defineşte şi codifică conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR 2008)
armonizată cu Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor ISCO-08 7).

Activitatea: se defineşte şi codifică conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională 8) (CAEN
Rev.2) armonizată cu clasificarea europeană a activităţilor economice NACE Rev.2.

Profil teritorial: se codifică conform criteriilor Regulamentului 1059/2003, privind stabilirea unei
clasificări comune a unităţilor teritoriale statistice şi a reglementărilor europene emise de EUROSTAT,
corespunzătoare Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale pentru Statistică (NUTS).

Statutul profesional: se defineşte şi codifică în conformitate cu clasificarea internatională ICSE-93.

Nivelul de instruire: categoriile utilizate pentru colectarea datelor referitoare la nivelul şcolii de cel
mai înalt grad absolvite şi nivelul de instruire urmat în sistemul national de educatie s-au stabilit
având în vedere tipul instituţiei de învăţământ şi al programului de studii absolvit / urmat şi anume:
- învăţământ primar - cl.1÷4
- învăţământ gimnazial - cl.5÷7/8
- învăţământ profesional, complementar sau de ucenici (de 2÷5 ani)
7 )
Anterior anului 2011 s-a utilizat clasificarea COR armonizată cu clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor ISCO-
COM (88).
8 )
Anterior anului 2011, datele au fost colectate si diseminate astfel: anterior anului 2003 - conform CAEN armonizat cu NACE
Rev.1, 2003-2007 conform CAEN Rev.1 - armonizat cu NACE Rev.1.1; în anul 2008 datele au fost colectate si diseminate în
dublă clasificare CAEN Rev.1 şi CAEN Rev 2

8
 - treapta I de liceu/ învăţământ liceal - cl. 9÷10
- învăţământ liceal - cl. 9÷12/13
- învăţământ postliceal sau tehnic de maiştri (de 1÷3 ani)
- învăţământ universitar de scurtă durată (colegii) (2÷4 ani)
- învăţământ universitar de lungă durată (de 4÷6 ani)
- licenţă tip Bologna (de 3÷5 ani)
- masterat tip Bologna (1÷2 ani)
- învăţământ postuniversitar - masterat, studii aprofundate, alte studii postuniversitare de
specializare (de la 6 luni la 2 ani)
- doctorat (3÷5 ani)
- postdoctorat (1÷2 ani)

În publicaţii şi alte medii de diseminare, datele referitoare la studiile de cel mai înalt nivel absolvite
pot fi grupate astfel:

A.
- scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală absolvită;
- mediu: postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri, liceal (inclusiv treapta I), profesional,
complementar sau de ucenici;
- superior: universitar de scurtă şi lungă durată (inclusiv licenţă şi masterat tip Bologna),
postuniversitar, doctorat, postdoctorat.

B.
- Fară şcoală absolvită;
- Invatamant secundar inferior: primar,şi gimnazial;
- Invatamant secundar superior: liceal (inclusiv treapta I), profesional, complementar sau de ucenici;
- Invatamant post secundar: postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri ;
- Invatamant tertiar : invatamantul universitar de scurtă şi lungă durată (inclusiv licenţă şi masterat
tip Bologna), postuniversitar;
- Invatamant post tertiar: doctorat, postdoctorat.

2.4 Metode şi algoritm(i) de calcul a principalilor indicatori

Datele anchetei sunt agregate astfel:

- toţi indicatorii - pe sexe şi medii de rezidentă

- populaţia activă - pe grupe de vârstă, nivel de educaţie, forme de proprietate, activităţi ale
economiei naţionale, statut profesional, grupe de ocupaţii, regiuni de dezvoltare;
- populaţia ocupată - pe grupe de vârstă, nivel de educaţie, forme de proprietate, activităţi ale
economiei naţionale, statut profesional, grupe de ocupaţii, program de lucru, durata obişnuită
a săptămânii de lucru, durata efectivă a săptămânii de lucru, regiuni de dezvoltare;
- şomeri - pe grupe de vârstă, nivel de educaţie, experienţa în muncă, durata şomajului,
caracteristicile ultimului loc de muncă (forme de proprietate, activităţi ale economiei naţionale,
statut profesional, grupe de ocupaţii), regiuni de dezvoltare;
- populaţie inactivă - pe grupe de vârstă, regiuni de dezvoltare;
- populaţia de 15 ani şi peste - nivel de educaţie, forma de instruire absolvită, forma de instruire
urmată.
Pentru indicatorii primari, agregările se realizează prin simpla însumare a produselor obţinute din
înmulţirea coeficienţilor de extindere ataşaţi fiecărei înregistrări individuale, cu valorile
corespunzătoare fiecărei variabile (1 sau 0 pentru variabilele categoriale).

 Populaţia activă (PA) din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează
forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă,
incluzând populaţia ocupată (POC) şi şomerii BIM (SBIM):

9
 PA = POC + SBIM

unde:
PA – populaţia activă
POC – populaţia ocupată
SBIM – numărul şomerilor BIM

 Rata de activitate (RA_x) reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x (PA_x) în
populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x (PTOT_x).

RA_x = PA_x / PTOT_x*100

unde:
RA_x – rata de activitate a persoanelor din grupa de vârstă x
PA_x – numărul persoanelor active din grupa de vârstă x
PTOT_x – numărul total al persoanelor din grupa de vârstă x

 Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă RA_15-64 reprezintă raportul dintre populaţia
activă în vârstă de muncă (15-64 ani) PA_15-64 şi totalul populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani)
PTOT_15-64, exprimat procentual.

RA_15-64 = PA_15-64 / PTOT_15-64 *100

unde:
RA_15-64 – rata de activitate a persoanelor în vârstă de muncă (15-64 ani)
PA_15-64 – numărul persoanelor active în vârstă de muncă (15-64 ani)
PTOT_15-64 – numărul total al persoanelor în vârstă de muncă (15-64 ani)

 Rata de ocupare (ROC_x) reprezintă ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă x (POC_x) în
populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x (PTOT_x).

ROC_x = POC_x / PTOT_x *100

unde:
ROC_x – rata ocupării persoanelor din grupa de vârstă x
POC_x – numărul persoanelor ocupate din grupa de vârstă x
PTOT_x – numărul total al persoanelor din grupa de vârstă x

 Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (ROC_15-64) reprezintă raportul dintre populaţia
ocupată în vârstă de muncă (15-64 ani) (POC_15-64) şi totalul populaţiei în vârstă de muncă (15-64
ani) (PTOT_15-64), exprimat procentual.
ROC_15-64 = POC_15-64 /PTOT_15-64*100

unde:
ROC_15-64 – rata ocupării persoanelor în vârstă de muncă (15-64 ani)
POC_15-64 – numărul persoanelor ocupate în vârstă de muncă (15-64 ani)
PTOT_15-64 – numărul total al persoanelor în vârstă de muncă (15-64 ani)

 Rata şomajului BIM (RSBIM) reprezintă proporţia şomerilor BIM (SBIM) în populaţia activă (PA).

10
 RSBIM = SBIM /PA*100
unde:
RSBIM – rata şomajului BIM
SBIM – numărul şomerilor BIM
PA – populaţia activă

 Rata şomajului BIM de lungă durată (RSBIM_LD) reprezintă ponderea şomerilor în sens BIM
aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste (SBIM_LD) în populaţia activă (PA).

RSBIM_LD=SBIM_LD/PA*100
unde:
RSBIM_LD – rata şomajului BIM de lungă durată
SBIM_LD – numărul şomerilor BIM aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste
PA – populaţia activă

 Rata şomajului BIM de lungă durată pentru tineri (15-24 ani) ( RSTIN_LD) reprezintă ponderea
şomerilor în sens BIM tineri (15-24 ani) aflaţi în şomaj de 6 luni şi peste (STIN_LD) în populaţia
activă în vârstă de 15-24 ani (PATIN).

RSTIN_LD=STIN_LD/PATIN*100
unde:
RSTIN_LD – rata şomajului BIM de lungă durată în rândul tinerilor
STIN_LD – numărul şomerilor BIM tineri (15-24 ani) aflaţi în şomaj de 6 luni şi peste
PATIN – populaţia activă tânără (15-24 ani)

 Rata şomajului de foarte lungă durată (RSBIM_FLD) reprezintă ponderea şomerilor în sens BIM
aflaţi în şomaj de 24 luni şi peste (SBIM_FLD) în populaţia activă (PA).

RSBIM_FLD=SBIM_FLD/PA*100

unde:
RSBIM_FLD – rata şomajului BIM de foarte lungă durată
SBIM_FLD – numarul şomerilor BIM aflaţi în şomaj de 24 luni şi peste
PA – populaţia activă

 Incidenţa şomajului BIM de lungă durată (ISBIM_LD) reprezintă ponderea şomerilor în sens BIM
aflaţi în şomaj de lungă durată (12 luni şi peste) (SBIM_LD) în numărul total al şomerilor BIM (SBIM).

ISBIM_LD=SBIM_LD/SBIM*100

unde:
ISBIM_LD – incidenţa şomajului BIM de lungă durată
SBIM_LD – numărul şomerilor BIM aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste
SBIM – numărul total al şomerilor BIM

 Incidenţa şomajului BIM de lungă durată pentru tineri (15-24 ani) ( ISTIN_LD) reprezintă
ponderea şomerilor în sens BIM tineri (15-24 ani) aflaţi în şomaj de lungă durată (6 luni şi peste)
(STIN_LD) în numărul total al şomerilor BIM tineri (în vârstă de 15-24 ani) (STIN).

ISTIN_LD=STIN_LD/STIN*100

11
 unde:
ISTIN_LD – incidenţa şomajului BIM de lungă durată în rândul tinerilor
STIN_LD – numărul şomerilor BIM tineri (15-24 ani) aflaţi în şomaj de 6 luni şi peste
STIN – numărul total al şomerilor BIM tineri (15-24 ani)

 Incidenţa şomajului BIM de foarte lungă durată (ISBIM_FLD) reprezintă raportul dintre numărul
şomerilor în sens BIM aflaţi în şomaj de 24 luni şi peste (SBIM_FLD) şi numărul total al şomerilor
BIM (SBIM), exprimat procentual.

ISBIM_FLD=SBIM_FLD/SBIM*100

unde:
ISBIM_FLD – incidenţa şomajului BIM de foarte lungă durată
SBIM_FLD – numărul şomerilor BIM aflaţi în şomaj de 24 luni şi peste
SBIM – numărul total al şomerilor BIM

 Ponderea şomerilor BIM tineri în total persoane tinere (PSTIN) se determină prin raportarea
numărului de şomeri în sens BIM tineri (15-24 ani) (STIN) la populaţia totală de 15-24 ani (PTIN).
PSTIN=STIN/ PTIN *100
unde:
PSTIN – ponderea şomerilor BIM tineri în total persoane tinere
STIN – numărul şomerilor BIM tineri (15-24 ani)
PTIN – numărul total al tinerilor (15-24 ani).

 Gradul de participare la procesul educational sau de instruire a persoanelor de 25-64 ani

(Educatia permanenta a adultilor) (EDPERM) se determină ca raport între populaţia de 25-64 ani
care urmează o formă de instruire (activitate de educatie formala si/sau non-formala) în ultimele
patru saptămâni precedente interviului (PEDPERM), la totalul populaţiei de 25-64 ani (PAD), exprimat
procentual.
EDPERM = PEDPERM /PAD*100

unde:

EDPERM – gradul de participare la procesul educaţional sau de instruire a persoanelor de 25-64

ani.
PEDPERM – numărul persoanelor de 25-64 ani care urmează o formă de instruire în ultimele
patru saptămâni precedente interviului
PAD – numărul total al persoanelor adulte în vârstă de 25-64 ani

 Gradul de instruire al tinerilor de 20 - 24 ani (GRED_TIN) reprezintă ponderea tinerilor de 20-24

ani cu nivel de educaţie cel puţin mediu (TINED_MS ) în total tineri de 20-24 ani (PTIN).
GRED_TIN = TINED_MS /PTIN*100
unde:
GRED_TIN – gradul de instruire al tinerilor de 20 - 24 ani
TINED_MS – numărul persoanelor tinere de 20-24 ani cu nivel de educaţie cel puţin mediu
(mediu şi superior)
PTIN – numărul total al persoanelor tinere în vârstă de 20-24 ani

 Nivelul de instruire al persoanelor adulte (25-64 ani) (GRED_AD) reprezintă raportul între
populaţia de 25-64 ani din fiecare categorie, stabilită corespunzător fiecăruia din cele trei niveluri
de educaţie (PAD_i) şi populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă (PAD), exprimat procentual.

12
 GRED_AD = PAD_i /PAD*100
unde:
GRED_AD – nivelul de instruire al persoanelor adulte în vârstă de 25-64 ani
PAD_i – numărul persoanelor adulte în vârstă de 25-64 ani cu nivel de educaţie i,
unde i = nivel scăzut, mediu şi superior
PAD – numărul total al persoanelor adulte în vârstă de 25-64 ani

 Rata de părăsire timpurie a sistemului educational de catre tineri (18-24 ani) (RPRS) reprezintă
ponderea tinerilor în vârstă de 18-24 ani cu nivel scăzut de educaţie care nu au urmat nicio formă
de instruire (formală sau non-formală) în ultimele patru săptămâni precedente interviului (TINPRS)
în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă (PTIN).

RPRS = TINPRS /PTIN*100

unde:
RPRS – rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani)
TINPRS – numărul persoanelor tinere de 18-24 ani cu nivel scăzut de educaţie care nu
au urmat nicio formă de instruire în ultimele patru săptămâni precedente
interviului
PTIN – numărul total al persoanelor tinere în vârstă de 18-24 ani

 Raportul de dependenţă economică la gospodării

Se calculează pentru două categorii de persoane:
1. copii de 0-17 ani, ca raport între numărul copiilor de 0-17 ani din gospodăriile în care niciun
membru nu este persoană ocupată şi total număr de copii de 0-17 ani

RDEP_GOSP_C = CGOSP_NE /CGOSP_TOT*100

unde:
RDEP_GOSP_C – raportul de dependenţă economică pentru categoria copii de 0-17 ani
CGOSP_NE – numărul copiilor de 0-17 ani, membri ai gospodăriilor în care niciun
membru nu este persoană ocupată
CGOSP_TOT – numărul total al copiilor de 0-17 ani din toate gospodăriile
2. adulţi de 18-59 ani, ca raport între numărul persoanelor de 18-59 ani din gospodăriile în
care niciun membru nu este persoană ocupată şi total număr de persoane de 18-59 ani; şi
pentru numărător şi pentru numitor, sunt excluşi din sfera de cuprindere studenţii
(persoanele inactive de 18-24 ani care urmează o formă de instruire) care locuiesc în
gospodării compuse exclusiv din acestă categorie de persoane (studenţi de 18-24 ani).

RDEP_GOSP_AD = (PGOSP_NE – ST)/(PGOSP_TOT – ST)*100

unde:
RDEP_GOSP_AD – raportul de dependenţă economică pentru categoria adulţi de
18-59 ani
PGOSP_NE – numărul persoanelor adulte de 18-59 ani membri ai gospodăriilor
în care niciun membru nu este persoană ocupată
PGOSP_TOT – numărul total al persoanelor de 18-59 ani din toate gospodăriile
ST – studenţi, persoane inactive de 18-24 ani care urmează o formă de instruire, din
gospodăriile compuse exclusiv din acestă categorie de persoane (studenţi de
18-24 ani)

 Raportul de dependenţă economică reprezintă numărul persoanelor neocupate (inactive sau

în şomaj) (SBIM+PINACT) ce revin la 1000 persoane ocupate (POC).

13
 RDEP_EC=(SBIM+PINACT)/POC*1000

unde:

RDEP_EC - Raportul de dependenţă economică

SBIM - numărul şomerilor BIM
PINACT - numărul populaţiei inactive
POC - numărul populaţiei ocupate

3 Eşantionul cercetării statistice (Construirea eşantionului)

3.1 Baza de sondaj

În lipsa unor registre adecvate (registru de locuinţe, registru al populaţiei etc), Ancheta forţei de muncă în
gospodării se bazează pe utilizarea unui eşantion master, ceea ce impune aplicarea unor planuri de
sondaj multistadiale.
Eşantionului Multifuncţional de Zone Teritoriale (eşantionul “master” EMZOT 2002) este constituit din 780
centre de cercetare (unităţi primare de eşantionare), repartizate în toate judeţele şi sectoarele Municipiului
Bucureşti. EMZOT2002 a fost realizat pe baza datelor de la Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din
martie 2002 şi se actualizează periodic.
Cele 780 centre de cercetare incluse în EMZOT (asimilate unităţilor primare) sunt repartizate, în toate
judeţele ţării şi sectoarele Municipiului Bucureşti, după cum urmează:
- 427 UP în mediul urban;
- 353 UP în mediul rural.
EMZOT este un eşantion stratificat. Criteriile de stratificare au fost judeţul şi mediul de rezidenţă,
obţinându-se 88 de straturi. Pentru extragerea unităţilor perimare, în interiorul fiecărui strat s-a utilizat
metoda de extragere echilibrată, folosind macro SAS Cube.
O unitate primară de eşantionare conţine aproximativ 2000 de locuinţe.

3.2 Planul de sondaj

Planul de sondaj folosit pentru ancheta AMIGO este un plan de sondaj în două trepte:
- construirea, în prima treaptă, a Eşantionului Multifuncţional de Zone Teritoriale (eşantionul
“master” EMZOT’ 2002)
- în a doua treaptă, au fost selectate sistematic, din EMZOT, 9360 ‘clusters’ (grup de trei
locuinţe), eşantionul final aferent unui trimestru constând în 28080 locuinţe. Toate gospodăriile
dintr-o locuinţă sunt incluse.
Eşantionul este reprezentativ la nivelul ţării şi pe regiuni. Reprezentativitatea se referă atât la structura
gospodăriilor, cât şi la distribuţia populaţiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă. Diferenţele de structură,
care apar datorită situaţiei din teren la momentul realizării anchetei, sunt anulate prin aplicarea unor
procedee de ajustare în funcţie de rata de non-răspuns pe medii de rezidenţă şi în funcţie de
distribuţia populaţiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă, distribuţii obţinute din surse exhaustive de
cercetare demografică.
Eşantionul este construit pe baza unui procedeu de înnoire parţială a eşantionului trimestrial (“schema
rotaţională 2-2-2”), care are ca principiu de bază următoarea tehnică: o locuinţă este cercetată două
trimestre consecutive, este scoasă temporar din cercetare următoarele două trimestre, este
reintrodusă în cercetare următoarele două trimestre, apoi este scoasă definitiv din cercetare. Aşadar, o
locuinţă este gestionată 6 trimestre, fiind intervievată de 4 ori. Conform schemei aplicate, în fiecare
trimestru se păstrează în eşantion 50% din locuinţele trimestrului anterior, 25% din locuinţele cercetate
cu două trimestre în urmă, iar restul de 25% sunt locuinţe absolut noi. Astfel se păstrează şi o
acoperire de 50% a eşantioanelor de la un trimestru al unui an la acelaşi trimestru al anului precedent.

Mărimea şi alocarea eşantionului

14
Volumul eşantionului este de 28080 locuinţe/trimestru (112320 locuinţe pe an).
Conform metodologiei adoptate pentru anchetele în gospodării realizate de către INS-România, o
locuinţă poate conţine una sau mai multe (cazuri rare, totuşi) gospodării. Toate gospodăriile aparţinând
locuinţelor selectate, precum şi toate persoanele de 15 ani şi peste, aparţinând gospodăriilor din
locuinţele selectate, sunt anchetate.
În aceste condiţii, volumul eşantionului de gospodării, ca şi volumul eşantionului de persoane, sunt
variabile aleatoare, depinzând de eşantionul de locuinţe selectat în treapta a doua.

Unitatea de eşantionare
Unitatea primară de eşantionare, corespunzătoare primei trepte de eşantionare (selecţia eşantionului
master), a fost un grup de secţii de recensământ.
Unitatea secundară de eşantionare, corespunzătoare celei de a doua trepte de eşantionare (selecţia
eşantionului anchetei), a fost locuinţa.

Fracţia de sondaj
Fracţia de sondaj globală, calculată ca procent al locuinţelor incluse în eşantionul anchetei în total
locuinţe, este de aproximativ 1,55%.

Extinderea rezultatelor
Extinderea rezultatelor obţinute din anchetǎ, la nivelul întregii ţǎri, se realizează pe baza ponderilor
atribuite persoanelor din gospodǎriile care fac parte din eşantion şi au rǎspuns la interviu.
Pentru determinarea acestor coeficienţi se parcurg următoarele etape:
 calculul ponderilor de bază:
- ponderea de bază atribuită unei locuinţe reprezintă inversul probabilităţii generale de
includere a locuinţei în eşantionul anchetei;
- toate gospodăriile dintr-o locuinţă “împrumută” ponderea de bază a locuinţei respective;
 tratarea non-răspunsurilor totale:
- se realizează cu ajutorul metodei grupelor de răspuns omogen, utilizând ca variabile
explicative judeţul şi mediul de rezidenţă;
- în această etapă, ponderile de bază ale gospodăriilor repondente sunt ajustate cu inversul
ratei de răspuns;
 redresarea eşantionului şi calculul ponderilor finale:
- redresarea este realizată în scopul de a îmbunătăţi calitatea estimaţiilor printr-o ajustare
finală a ponderilor în etapa precedentă:
- metoda de redresare folosită este cunoscută sub numele de calibrare. Calibrarea se
realizează la nivel de regiune de dezvoltare utilizând ca variabile populaţia pe sexe şi
grupe de vârstă, mediul de rezidenţă şi numărul total de gospodării. Utilizarea acestei
metode conduce la creşterea gradului de precizie al estimaţiilor.

3.3 Metode de evaluare a calităţii rezultatelor

Calitatea datelor este urmărită în toate etapele derulării anchetei.

În etapa de introducere a datelor aplicaţia informatică conţine un număr de condiţii de control logic şi
corelaţii pentru depistarea erorilor de raportare şi anume:
- condiţii de control logic - la nivelul fiecarui chestionar;
- condiţii de integritate a datelor;
- statistici referitoare la nonrăspuns, pe cauze.

Ratele de răspuns mari (aproximativ 95%) asigura robusteţea rezultatelor.

În scopul evaluării calităţii organizării şi rezultatelor anchetei AMIGO şi a gradului de armonizare la

nivel european, specialiştii din INS întocmesc, în fiecare an, un raport de calitate conform standardelor
europene. Cel mai recent raport de calitate disponibil este cel realizat pentru ancheta desfăşurată în
anul 2009.
Prin indicatorii specifici de apreciere a calităţii rezultatelor anchetei AMIGO, raportul de calitate atestă
deplina armonizare cu statisticile europene, organizarea eficientă a activităţilor anchetei, gradul ridicat
de fiabilitate al rezultatelor obţinute:
 rata totală de non-răspuns la anchetă a fost în anul 2009 de 5,45% (iar cea de refuz de 1,24%);

15
 consistenţa rezultatelor este demonstrată de valorile mici ale coeficienţilor de variaţie ( cv). pentru
anul 2009, coeficienţii de variaţie calculaţi pentru principalele variabile au fost:
- pentru numărul de persoane ocupate 0,95%
- pentru numărul de persoane ocupate cu program de lucru parţial 3,23%
- pentru numărul de şomeri 2,64%
- pentru rata şomajului BIM 3,27%
- pentru durata medie efectivă a săptămânii de lucru 0,28%

Raportul este structurat pe următoarele capitole, corespunzătoare dimensiunilor europene standard de

măsurare a calităţii productiei statistice:
 Relevanţă: principalele categorii de utilizatori şi aprecierea relevanţei statisticilor produse
pentru fiecare categorie ;
 Acurateţe: aprecierea gradului de fiabilitate a rezultatelor obţinute prin raportarea
coeficienţilor de variaţie pentru principalele variabile; aprecierea indirecta a acurateţii
estimaţiilor prin raportarea unor informaţii legate de eventuale alte erori (de măsurare, ale
bazei de sondaj, de prelucrare) precum şi a informaţiilor legate de non-răspuns;
 Planificare şi punctualitate: calendarul de desfaşurare a activităţilor de realizare a
anchetei şi analiza respectării termenelor sau întârzierilor şi a cauzelor care le-au produs
 Accesibilitate şi claritate: modalităţi de diseminare, accesul utilizatorilor la rezultatele
anchetei
 Comparabilitate: gradul de aliniere la standardele şi normele Uniunii Europene în
domeniu; modificări ale conceptelor şi definiţiilor sau ale modului de măsurare - care ar
putea afecta comparabilitatea în timp;
 Coerenţă: coerenţa rezultatelor cercetării cu alte surse de date şi anume: statisticile
asupra şomajului înregistrat, datele din conturile naţionale şi anchetele structurale în
întreprinderi;
 Costuri şi încărcare: costuri exprimate prin resurse umane implicate pentru realizarea
anchetei; durata inerviului şi numărul interviurilor desfăşurate într-un an.

4 Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor

4.1 Metoda de înregistrare

Datele sunt colectate prin metoda interviului faţă-în-faţă. Înregistrarea informaţiilor în chestionarele
anchetei se realizeză prin intervievarea persoanelor de 15 ani şi peste, la domiciliul gospodăriilor din
locuinţele cercetate.

4.2 Perioada de referinţă şi de înregistrare

Interviurile sunt repartizate uniform de-a lungul trimestrului, ancheta realizându-se ca o cercetare
continuă.
Perioada de referinţă (pentru marea majoritate a întrebărilor) este o săptămâna prestabilită, de luni
până duminică inclusiv; „săptămâna de referinţă” este de regulă cea precedentă înregistrării.
Pentru anumite întrebări există şi alte perioade de referinţă: ultimile patru săptămâni, ultimul an,
următoarele două săptămâni, perioada corespunzătoare din anul precedent.

4.3 Periodicitatea de realizare a anchetei

Ancheta se realizează cu periodicitate trimestrială, iar rezultatele se prezintă trimestrial şi anual

conform regulamentelor europene.

16
4.4 Disponibilitatea datelor

Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) furnizează:

- date trimestriale, disponibile la 84 de zile după încheierea trimestrului de referinţă (120 zile
pentru rezultatele detaliate).
- date anuale calculate ca medie aritmetică a datelor trimestriale; disponibile la aproximativ 6
luni după încheierea anului de referinţă.

4.5 Personalul cercetării statistice

La nivel central (INS), biroul statisticii ocupării, din cadrul direcţiei statisticii pieţei muncii, direcţia
generală de statistică socială şi demografie, asigură coordonarea activităţilor de proiectare a
metodologiei şi instrumentarului anchetei, precum şi condiţiile de organizare şi realizare a anchetei în
teren, prelucrare, analiză şi pregătire a rezultatelor finale pentru diseminare.
Activităţile de extragere a eşantionului, extindere şi redresare a rezultatelor se realizează de către
compartimentul baze de sondaj şi indicatori sociali din cadrul direcţiei statisticii condiţiilor de viaţă.
Activităţile de elaborare a soluţiilor informatice se realizează de către specialiştii din direcţia de
proiectare şi întreţinere a aplicaţiilor informatice statistice din cadrul direcţiei generale de IT şi
infrastructură statistică.

La nivelul direcţiilor locale sunt implicaţi în procesul de introducere, validare şi transmitere a datelor
experţi din compartimentul de statistică socială9, al căror număr depinde de mărimea judeţului.
Reţeau de operatori de interviu este formată din 780 persoane.

4.6 Prelucrarea datelor

Fluxul de prelucrare a datelor este următorul:

 înregistrarea datelor în chestionare la domiciliul gospodăriilor respondente;
 la nivel local (direcţiile regionale/judeţene de statistică):
- primirea şi verificarea chestionarelor completate de operatorii de interviu;
- codificarea câmpurilor din chestionare care necesită o astfel de operaţiune
(activitatea economică, ocupaţia, ţara şi judeţul) ;
- verificarea prin sondaj modului de completare a chestionarelor;
- încărcarea datelor din chestionare în PC;
- rularea procedurilor de control logic si editarea listei de erori;
- verificarea şi corectarea erorilor;
- efectuarea corecţiilor în fişierul de date ;
- controlul final de integritate;
- validarea datelor finale şi confirmarea listei de erori (atenţionări) acceptate cu
explicaţiile corespunzătoare;
- teletransmisia fişierelor şi a listei de erori la INS;

 la nivel central (INS):

- prelucrarea datelor lunare;
- reverificarea şi (eventual) corectarea datelor lunare;
- prelucrarea datelor trimestriale cumulate;
- redresarea şi extinderea rezultatelor;
- prelucrarea datelor trimestriale extinse;
- analiza şi validarea rezultatelor trimestriale;
- elaborarea tabelelor cu date trimestriale;
- verificarea şi validarea tabelelor;
- pregătirea datelor pentru diseminarea rezultatelor anchetei (prin comunicate de
presă trimestriale şi anuale, publicaţii - trimestriale şi anuale, fisier standard
transmis la Eurostat, baza de date TEMPO, alte publicaţii de sinteză ale INS:
Anuarul Statistic al României, România în cifre, Statistica teritorială, etc.).

9
Aceştia îndeplinesc în cadrul anchetei funcţiile de: coordonator local (1 persoană în fiecare judeţ) sau controlor / operator
introducere date (al căror număr variază în funcţie de numărul total al personalului DJS/ RDS)

17
4.7 Sistemul IT

Soluţia informatică a anchetei este realizată în Visual FoxPro şi este divizată pe două componente:
- soluţia informatică la nivel local;
- soluţia informatică la nivel central.
Soluţia informatică la nivel local permite încărcarea datelor din chestionare pe P.C.-uri şi validarea
acestora la nivel de judeţ.
Soluţia informatică la nivel central cuprinde pe lângă varianta pentru judeţe şi următoarele programe
informatice pentru:
- pregătirea bazelor de date judeţene în vederea agregării, agregarea bazelor de date;
- corecţii automate;
- listarea variantelor de răspuns “altul/alta”;
- redresare şi extindere;
- editarea tabelelor cu rezultate.

Pentru proiectarea soluţiei informatie la nivel local au fost elaborate două categorii de condiţii logice:
- condiţii de control logic - la nivelul fiecarui chestionar;
- condiţii de integritate a datelor.

Condiţiile de control logic la nivel de chestionar au ca scop: urmărirea şi verificarea

drumurilor/fluxurilor logice din chestionare; respectarea corelaţiilor între răspunsurile la diferite
întrebări, codificarea corectă a anumitor variabile, eliminarea unor răspunsuri aberante sau ilogice.

Prin condiţiile de verificare a integrităţii se urmăreşte corelarea şi verificarea datelor de identificare ale
gospodăriei din momentul selectării cu cele completate în timpul interviului şi a datelor de identificare
aferente membrilor gospodăriilor selectate între tipurile de chestionare utilizate.
Pe baza întregului set de condiţii de control s-a elaborat programul de încărcare a datelor pe suport
magnetic.

În scopul asigurării indicatorilor necesari caracterizării activităţii persoanelor ocupate şi neocupate în

vârstă de 15 ani şi peste şi utilizării eficiente a informaţiilor colectate, anual se proiectează machetele
tabelelor de prezentare (la nivel de trimestru/ an) – tabele structurate pe principalele subiecte pe care
le tratează ancheta – şi specificaţiile de program aferente acesteia.

5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice

5.1. Principalii indicatori rezultaţi

Indicatorii se stabilesc pe grupe de vârstă, sexe, medii de rezidenţă, forme de proprietate, activităţi ale
economiei, statut profesional, grupe de ocupaţii, nivel de educaţie.

 Populaţia activă
 Populaţia ocupată
 Numărul şomerilor BIM
 Populaţia inactivă
 Rata de activitate
 Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă
 Rata de ocupare
 Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă
 Rata şomajului BIM
 Rata şomajului BIM de lungă durată

18
 Rata şomajului BIM de lungă durată pentru tineri
 Rata şomajului de foarte lungă durată
 Incidenţa şomajului BIM de lungă durată
 Incidenţa şomajului BIM de lungă durată pentru tineri de (15-24 ani)
 Incidenţa şomajului BIM de foarte lungă durată
 Ponderea şomerilor BIM tineri în total persoane tinere
 Gradul de participare la procesul educational sau de instruire a persoanelor de 25-64 ani
(Educatia permanenta a adultilor)
 Gradul de instruire al tinerilor de 20 - 24 ani
 Nivelul de instruire al persoanelor adulte (25-64 ani)
 Rata de părăsire timpurie a sistemului educational de catre tineri (18-24 ani)
 Raportul de dependenţă economică la gospodării
 Raportul de dependenţă economică

5.2. Forme de prezentare a rezultatelor

Diseminarea rezultatelor prin intermediul:

- comunicatului de presă;
- publicaţiei Forţa de muncă în România – Ocupare şi şomaj, realizată în limba română (trimestrial
şi anual) şi în limba engleză - doar trimestrial şi care cuprinde:
 Metodologia şi organizarea anchetei: prezintă informaţii privind obiectivele anchetei,
concepte de bază – definiţii, sfera de cuprindere, metoda de înregistrare, perioada de
referinţă şi de înregistrare, planul de sondaj şi extinderea rezultatelor;
 Analiza datelor: conţine tabele, grafice şi analiza principalilor indicatori obţinuţi – populaţia
activă, populaţia ocupată, şomajul BIM, populaţia inactivă, participarea la activitatea
economică în profil regional;
 Tabelele cu rezultatele anchetei: conţine tabele detaliate privind principalii indicatori
defalcaţi în funcţie de mai multe variabile: sex, grupă de vârstă, medii de rezidenţă, forme de
proprietate, activităţi ale economiei naţionale, statut profesional, grupe de ocupaţii, nivel de
educaţie;
- bazei de date online TEMPO, atât în limba română cât şi în limba engleză; sunt incluse şi
metadate detaliate pentru fiecare indicator;
- Anuarul Statistic al României şi alte publicaţii de sinteză ale INS.

Microdatele anchetei AMIGO sunt transmise la Eurostat într-un fişier format standard, la 84 zile de la
sfârşitul trimestrului de referinţă.
Fişierul cu microdate realizat pentru Eurostat este in format ASCII (pe lungime fixa) şi cuprinde un
număr de 112 variabile conform regulamentelor în vigoare structurate astfel:
 variabile demografice (13 variabile)
 participarea la activitatea economică (2 variabile)
 caracteristicile locului de muncă din activitatea principală (17 variabile)
 munca atipică (5 variabile)
 timpul de lucru (11 variabile)
 activitatea secundară (4 variabile)
 experienţa profesională a persoanelor neocupate (7 variabile)
 cautarea unui loc de muncă (4 variabile)

19
 metode de căutare a unui loc de muncă (19 variabile)
 statutul principal în săptămâna de referinţă (1 variabile)
 educaţie şi instruire (11 variabile)
 situaţia din anul precedent (4 variabile)
 variabile legate de gestiunea anchetei (14 variabile)
Datele agregate obţinute din versiunea finală (după validarea lor) sunt încărcate în baza de date - New
Cronos - şi diseminate pe web site-ul oficial al Eurostat.

Raportului de calitate anual referitor la calitatea rezultatelor şi organizarii AMIGO este elaborat şi
transmis la Eurostat la termeul solicitat de acesta (variabil).

6. Limitări

Nu există surse administrative sau provenind din alte cercetări INS perfect comparabile (definiţii, sferă
de cuprindere, perioadă de referinţă) cu date anchetei şi, prin urmare, reconcilierea rezultatelor
anchetei cu alte surse de date este limitată. În plus, datele se bazează pe libera declaraţie a
persoanelor cercetate, în consecinţă nu poate fi exclusă existenţa unui anumit bias pentru unele
informaţii sensibile (ex. existenţa contractului de muncă în cazul salariaţilor, câştigul lunar, etc.). O altă
limitare se referă la gradul de detaliere redus al indicatorilor rezultaţi - în profil teritorial (NUTS 2).

20