ANA DANCIU
METODICA
PREDĂRII
RELIGIEI
ŞCOLILE PRIMARE,
? 7
GI MNAZI I
SI L I C E E
COLECŢIA „BISERICA ŞI ŞCOALA“
© ANASTASIA 1999
Str. Venerei 13, Sector 2, Bucureşti
Tel./fax: 211 6745 sau 210 85 49
ISBN: 973-9374-40-9
Prof. A.TI& DANCIU
METODICA PREDĂRII
» 0 0
5
AN A DANCIU
7
A N A DANCIU
rostul firesc. Locul în care s-a încercat cel mai mult dezră
dăcinarea credinţei în Dumnezeu a fost şcoala românească.
Reintroducerea orei de Religie în şcoală înseamnă, deci,
o posibilitate de a promova o morală şi o spiritualitate româ
nească şi va permite cunoaşterea dimensiunii spirituale a
culturii noastre româneşti. Prin ora de Religie, Biserica Or
todoxă doreşte să aducă o contribuţie la reînnoirea vieţii
spirituale şi morale a poporului nostru şi speră că această
lucrare nu-i va fi împiedicată de forurile de stat actuale sau
viitoare.
Religia creştin-ortodoxă se adresează omului în general,
de orice vârstă. Vârsta copilăriei, a preadolescenţei şi a
adolescenţei sunt cele mai însemnate pentru a întreprinde
formarea religioasă a omului. Să nu uităm că există o relativă
asemănare de structură între sufletul copilului şi realitatea
religioasă. Religia este importantă pentru elevi atât ca senti
ment, cât şi ca o concepţie de explicare a lumii. Religia este,
de asemenea, pentru copil, un mijloc general de a-şi face
educaţia sub toate raporturile. Pentru cel ce predă Religia,
aceasta îl face să-şi cunoască elevii până în adâncul sufletu
lui. Este, deci, necesar şi posibil ca ora de Religie în şcoală
să schimbe sensul zilei pentru elev, iar sensul vieţii lui să
devină iubirea de Dumnezeu şi iubirea de semeni.
învăţământul religios aduce o contribuţie însemnată în
educaţia moral-socială a omului de mâine. Problema învă
ţământului religios depăşeşte însă terenul îngust al unei sim
ple metodici didactice, al unui simplu plan de lecţie. De
aceea, problemele învăţământului religios trebuie să ne
convingă de importanţa şi actualitatea învăţământului reli
gios şi de misiunea celor ce trebuie să modeleze sufletele
copiilor. Acest învăţământ trebuie să îmbine, adaptat şi ar
monizat, cunoştinţele teologice cu tactul pedagogic. Fără un
învăţământ religios temeinic şi complet, am avea suflete anal
fabete biblic, neortodoxe, suflete reci, nepătrunse de cre
dinţă, de nădejde şi de dragoste pentru Dumnezeu şi semeni.
2 .
9
A N A DANCIU
10
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
11
A N A DANCIU
12
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
13
A N A DANCIU
14
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
15
AN A DANC1U
16
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
18
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
4Texte extrase din lucrarea Pr. Prof. Uarion V. Felea, Religia culturii,
Ed. Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului, 1994, p. 246-254 (după
G. G. Antonescu şi V. P. Nicolae, Antologie pedagogică, p.305-36l).
3 -
21
A N A DANCIU
22
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
23
A N A DANCIU
24
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
25
AN A DANCIU
26
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
6. EVALUARE
Vizează formularea unor judecăţi
de valoare în legătură cu o anumi
tă problemă şi cuprinde:
- critica dovezilor şi judecata sem
nificaţiei unei probleme;
- aprecierea suficienţei datelor pen
tru obţinerea soluţiilor;
- stabilirea legăturii dintre rezul
tatul unei probleme cu alte pro
bleme (stabilirea contextului unei
probleme particulare într-o clasă
de probleme).
27
AN A DANCIU
28
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
29
AN A DANCIU
30
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
31
A N A DANCIU
32
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
34
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
35
AN A DANCIU
36
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
37
AN A DANCIU
38
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
39
A N A DANCIU
40
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
41
AN A DANCIU
42
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
SCENARIUL
ACTIVITĂŢII — - ► PLANUL CONŢINUTULUI DE IDEI (2)
DIDACTICE
43
ANA DANCIU
44
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
Exemplu:
LECŢIA: „Răspândirea creştinismului pe teritoriul patriei
noastre“
CLASA: a X-a
OBIECTIV GENERAL AL LECŢIEI: Sistematizare de cunoş
tinţe
45
A N A DANCIU
46
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
NIVEL DF,
DOMENIUL PERFORMANŢE NECESARE
COMPETENŢĂ
50
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
51
AN A DANCIU
52
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
53
ANA DANCIU
54
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
57
A N A DANCIU
58
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
folosite în predarea-învăţarea Religiei
I. DE COMUNICARE
A. ORALE: - EXPOZITIVE
- povestirea
- explicaţia
- prelegerea şcolară
- descrierea
- expunerea
- CONVERSATIVE (INTEROGATIVE)
- conversaţia - euristică
- catehetică
- de verificare
(examinatoare)
- de consolidare
- de aprofundare
- discuţii şi dezbateri
- problematizarea
- descoperirea
B. SCRISE: —lectura
- munca cu manualul
- munca cu cartea.
C. INTERIOARE - meditaţia personală
- II. DE EXPLORARE
A. DIRECTE: - observaţia sistematică şi independentă
- descoperirea
- învăţarea prin cercetarea documentelor şi
vestigiilor istorice
B. INDIRECTE: - demonstraţia
C. INDIRECTE, DE EXPLORARE A CONCEPTELOR
RELIGIOS-MORALE: — intuiţia simbolică
- hermeneutica biblică
III. DE ACŢIUNE - REALĂ - exerciţiul
- studiul de caz
—elaborarea de proiecte
- SIMULATĂ - jocul didactic
- dramatizarea.
59
AN A DANCIU
5-3-1 ■Povestirea
60
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
Exemple:
- povestiri din Vechiul Testament: „Cain şi Abel“, „Noe şi
potopul“, „Copilul ascultător de părinţi: Isaac“;
-p ovestiri din Noul Testament: „Botezul Domnului“,
„Intrarea Domnului în Ierusalim“ ş.a.;
- povestiri despre unele personalităţi istorice. „Constantin
Brâncoveanu, erou martir ;1 neamului românesc“ ;
-p ovestiri despre vieţile unor sfinţi: „Sfântul Nicolae“,
„Sfântul Ioan Botezătorul“ ş.a.
5.3-2. Explicaţia
Exemple:
Sfânta Biserică este casa lui Dumnezeu.
Sfintele icoane sunt locurile noastre de rugăciune, acasă
sau la sfânta biserică.
61
AN A DANCIU
62
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
Exemplu:
Se propune ca temă pentru prelegere: „învăţătura creştină
despre mântuire“ (clasa a Xl-a). Pentru aceasta, elevii studi
ază o bibliografie minimă referitoare la această temă, în
afara cunoştinţelor legate de această învăţătură, pe care le
au de la orele de curs. Profesorul de Religie rosteşte o alo
cuţiune în cadrul căreia înfăţişează principalele învăţături,
puncte doctrinare, opinii ale unor teologi etc. referitoare la
subiectul în cauză, ceea ce creează o bază de dezbateri
imediate, cu scopul de a problematiza conţinutul de idei,
de a interpreta şi, eventual, aplica cele expuse în prelegere.
63
AN A DANCIU
5.3-4. Descrierea
64
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
66
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
67
AN A DANCIU
Exemple:
La întrebările de mai sus, referitoare la judecarea, con
damnarea şi patimile Mântuitorului, se citesc pericopele co
respunzătoare din Sfânta Scriptură (atât de către profesori,
cât şi de către elevi), se arată icoane sau ilustraţii din Biblia
copiilor, cu scena „Hristos înaintea lui Pilat“, cu „Răstignirea
Domnului“ ş.a. Răspunsurile elevilor, spontane, trebuie să
fie corectate cu tact de către profesori, acolo unde este ne
voie, pentru a preveni eventualele abateri de la credinţă
sau interpretarea greşită a textului biblic. Trebuie, deci,
acordată o mare atenţie răspunsurilor la întrebările de ge
nul celor productive, celor ipotetice sau celor convergente.
a) întrebări productive:
î.: Explicaţi de ce omul are nevoie de Harul lui Dumne
zeu pentru mântuirea sa.
R.: Harul este absolut necesar mântuirii, căci „De nu se
va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va intra în împărăţia
lui Dumnezeu“ Qoan III, 5).
Cum este posibil ca omul să se mântuiască ?
R.: Prin har, credinţă şi fapte bune.
î.: Din ce cauză au fost alungaţi din Rai Adam şi Eva ?
R.: Din pricina neascultării şi mândriei lor.
b) întrebări ipotetice:
I.: Este posibil să ne mântuim dacă nu primim Harul lui
Dumnezeu prin harul Botezului şi prin celelalte Taine ?
R.: Nu, căci pentru mântuirea noastră harul este absolut
necesar {Ioan II, 5).
68
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
c) întrebări convergente:
Vă rog să analizaţi conţinutul primelor patru porunci
ale Decalogului. La ce se referă ele ?
R.: La relaţiile omului cu Dumnezeu, la modul în care
oamenii trebuie să-L iubească şi să-L cinstească pe Dumne
zeu.
Comparaţi pilda fiului risipitor şi pilda despre oaia
cea pierdută. Ce puteţi spune despre cele două pilde ?
R.: Se referă la dragostea lui Dumnezeu faţă de oameni,
fiii Săi: chiar dacă au greşit, Dumnezeu veghează la ridica
rea şi îndreptarea lor.
Cum puteţi sintetiza, în câteva cuvinte, cea mai mare
poruncă ce trebuie respectată de către un bun creştin ?
R.: Să-L iubeşti pe Dumnezeu şi pe aproapele tău, prie
ten sau duşman, ca pe tine însuţi.
în felul acesta, se consolidează gândirea elevilor; ea este
stimulată şi orientată spre esenţa adevărurilor de credinţă, a
conţinutului acestora.
Exemplu:
întrebări reproductive:
î.: Care este definiţia păcatului ?
R.: Păcatul este călcarea legii, a voinţei şi a poruncilor
lui Dumnezeu.
69
AN A DANCIU
70
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
71
AN A DANCIU
BISERICA B
PRIMARĂ (1054) SCHISMA I H
t
S A
primele E R
BISERICA
III secole VATICAN; (PAPA) R I
I ROMANO-CATOLICÀ
I C
CINCIZECIME. c E
I
POGORÂREA
DUHULUI BISERICA
Unită cu Roma
SFÂNT GRECO-CATOL1CĂ
Biserica baptistă
BISERICA
Biserica adventistă
NEOPROTESTANTĂ
Biserica penticostală
(sec. XVIII-XIX)
pretins 1
U I V U IIi} creştine
SECTE
nerresfi
necreştine
TIPUL
CARACTERISTICI EXEMPLE
ÎNTREBĂRII
Directă Adresată unui elev Prof.: „X", care este principala cauză
a dezbinării Bisericii la 1054?
72
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
73
AN A DANCIU
74
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
5.4.5. Problematizarea
75
AN A DANCIU
76
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
77
AN A DANCIU
78
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
79
AN A DANCIU
80
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
82
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
83
AN A DANCIU
84
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
85
AN A DANCIU
86
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
87
AN A DANCIU
89
AN A DANCIU
90
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
91
AN A DANCIU
5.7.2.1. Demonstraţia
Există lucruri şi fenomene care aparţin unor timpuri is
torice, spaţii geografice îndepărtate etc., despre care elevii
nu pot lua cunoştinţă în mod nemijlocit. Şcoala recurge la
substitutele realităţii, servindu-se de diferitele materiale şi
mijloace demonstrative în măsură să reprezinte obiectele
sau fenomenele despre care urmează să se ia cunoştinţă.
Profesorul aduce, deci, în câmpul observaţiei, materiale în
locuitoare. Materialele demonstrative sunt indispensabile
92
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
93
AN A DANCIU
94
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
95
AN A DANCIU
96
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
98
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
99
AN A DANCIU
100
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
101
AN A DANCIU
102
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
103
AN A DANCIU
104
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
105
AN A DANCIU
106
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
107
AN A DANCIU
108
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
109
AN A DANCIU
110
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
111
AN A DANCIU
000000000 00000000
Exemplul 2:
1. înaintemergătorul Domnului este Ioan
00000000000 -
Matia.
STÂNGA: DREAPTA:
Z 12 A N A ÎN DIAGONALĂ:
13 I O A N Numele lui Hristos
114
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
115
AN A DANCIU
117
AN A DANCIU
118
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
119
A N A DANCIU
120
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
123
AN A DANCIU
124
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
125
ANA DANCIU
126
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
127
AN A DANCIU
128
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
130
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
133
AN A DANCIU
134
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
Exemplu:
PLANIFICARE ANUALĂ
DISCIPLINA:.........................
NUMĂR DE ORE:..................
OBIECTIVE SPECIFICE:........
NIVELUL CLASEI:..................
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII:
NUMĂR DE ACTIVITĂŢI
Capitole
Semestru
(tema)
Predare-
Recapitulare Evaluare
învăţare
AN A DANCIU
136
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
PROIECT DE LECŢIE
DISCIPLINA:......................................
CLASA:..............................................
TEMA:................................................
DATA:................................................
OBIECTIV GENERAL:.........................
137
AN A DANCIU
TIPUL DE LECŢIE:.................
LOCUL DESFĂŞURĂRII:.........
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
STRATEGIA DIDACTICĂ:......
METODE ŞI PROCEDEE:.......
FORME DE ACTIVITATE:......
FORME DE EVALUARE:.........
Desfăşurarea lecţiei
Etapele lecţiei (strategii, metode,
Obiective Unităţi mijloace de învăţământ) Instrumente
(evenimentele
operaţionale de conţinut de evaluare
instruirii) Activitatea Activitatea
profesorului elevilor
Conţinutul şi metodica
desfăşurării lecţiei Strategii didactice,
Evenimentele Obiective
metode, mijloace,
instruirii operaţionale Activitatea Activitatea forme de activitate
profesorului elevului
PROIECT DE LECŢIE
DATA:................................................
DISCIPLINA:......................................
CLASA:..............................................
SUBIECTUL:.......................................
TIPUL DE LECŢIE:..............................
OBIECTIVE GENERALE:.....................
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:.............
138
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
STRATEGIA DIDACTICĂ:......
METODE ŞI PROCEDEE:.......
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
FORME DE ORGANIZARE:....
EVALUAREA:.........................
BIBLIOGRAFIE:.....................
139
AN A DANCIU
140
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
141
AN A DANCIU
142
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
l'M
AN A DANCIU
Exemplu:
PLAN DE RECAPITULARE
„Morala creştină“ (clasa a VUI-a)
1. Libertatea voinţei
- definiţie
- libertatea morală creştină
- alegerea dintre bine şi rău
2. Responsabilitatea morală creştină
- definiţie
- responsabilitatea individuală şi cea colectivă
- despre merit şi vină
3- Virtutea creştină
- definiţie
- felurile virtuţii creştine
4. Păcatul
144
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
- definiţie
- felurile păcatului
- gravitatea păcatului
5. Familia creştină
- definiţie
- iubirea faţă de părinţi, fraţi, surori
6. Raporturile dintre tineri în lumina moralei creştine
7. învăţătura creştină despre muncă şi bunurile materiale
- lecţia de recapitulare pe o anumită temă
146
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: a Vil-a
OBIECTUL: Religie
SUBIECTUL: „Pogorârea Duhului Sfânt. întemeierea
Bisericii Creştine“
DURATA: o oră de curs (50 min.)
TIPUL LECŢIEI: mixtă (combinată)
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Sala de clasă
OBIECTIVUL GENERAL: cunoaşterea evenimentelor ce
au avut loc la Cincizecime (P o
gorârea Sfântului Duh)
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
- cunoaşterea modului în care a avut loc Pogorârea
Duhului Sfânt;
- înţelegerea semnificaţiei evenimentelor ce au avut loc
la Cincizecime pentru Biserica Creştină şi pentru răs
pândirea creştinismului în lume;
- exemplificarea evenimentelor ce au avut loc la Cinci
zecime (vorbirea în limbi a Apostolilor şi întemeierea
Bisericii Creştine).
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
147
AN A DANCIU
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
EVENIMENTELE Conţinutul şi metodica desfăşurării lecţiei
INSTRUIRII/TIMP
ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR
148
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
V. Informarea elevilor Titlul lecţiei noastre de azi este Elevii scriu pe caiete titlul lecţiei.
asupra scopului ur „Pogorârea Duhului Sfânt. în
mărit şi etiunţarea temeierea Bisericii Creştine4*.
obiectivelor Profesorul enunţă obiectivele
lecţiei şi scrie titlul la tablă.
VI. Prezentarea ma Profesorul citeşte din Scriptură Elevii urmăresc textul, citind
terialului. D irija textul din capitolul 11 al Fapte despre Sfânta Scriptură o dată
rea învăţării (25 lor Apostolilor, versetele (1-42). cu profesorul.
min.) în urma citirii textului, profe Elevii răspund întrebărilor
sorul pune întrebări elevilor, adresate de profesor:
pentru a extrage ideile princi
pale.
1. Ce ne relatează textul citit? 1. Modul în care a avut loc
Pogorârea Duhului Sfânt
peste Apostoli.
2. La câte zile după Paşti a 2. La 50 de zile după Paşti, la
avut loc Pogorârea Sfântului Ierusalim.
Duh şi unde?
3. Câţi Apostoli erau adunaţi 3. Erau 12 Apostoli, locul lui
„la un loc“ ? Iuda fiind luat de Matia, prin
tragere la sorţi.
4. Cum a pogorât Duhul Sfânt 4. Sub forma unor limbi „de
peste Apostoli ? foc“.
5. Ce s-a întâmplat cu Apostolii 5. Au început să vorbească în
la Pogorârea Duhului Sfânt ? limbile pământului.
6. Ce semnificaţie are acest lu 6. Ei au primit acest dar,
cru ? deoarece era necesar să
cunoască aceste limbi pen
tru a putea răspândi învăţă
tura lui Hristos în rândul tu
turor popoarelor.
7. Cine este Duhul Sfânt Care 7. Este a treia Persoană a
S-a pogorât la Cincizecime ? Sfintei Treimi.
8. Lucrarea Duhului Sfânt este 8. Apostolul Petru.
harul. Deci, Apostolii au
primit la Cincizecime harul.
Cine a luat cuvântul, în nu
m ele Apostolilor, pentru a
explica mulţimii adunate de
spre minunea ce au văzut-o
acolo ?
9. Despre cine a vorbit el oa 9. Despre Hristos Mântuitorul.
menilor?
10. Ce au făcut cei circa 3000 10. S-ati botezat în numele lui
de oameni care au văzut Hristos.
149
AN A DANCIU
VII. Fixarea şi conso 1. C e s-a întâm plat la 10 zile 1. A avut loc Pogorârea Duhu
lidarea cunoştin după înălţare ? lui Sfanţ.
ţelor: 2. U nde şi asupra cui S-a 2. La Ierusalim, peste cei 12
p o go râ t Duhul Sfânt? Apostoli.
3- C e au primit cei 12 A p o s 3. Darul Vorbirii în limbi.
toli?
4. C e s-a întem eiat la C in cize- 4. S-a întemeiat Biserica Creşti
cim e ? nă, botezându-se 3000 de
suflete.
5. Cine este Duhul Sfânt 5. Este a treia Persoană a Sfin
p o go râ t peste A p o s to li ? tei Treimi.
6. Cine este lucrarea Duhului 6. Este harul lui Dumnezeu şi
Sfânt? al Duhului Sfânt.
7. U nde ştiţi v o i că lucrează 7. în Sfânta Biserică.
Duhul Sfanţ?
VIII. Asocierea Unde aţi mai întâlnit eveni în Vechiul Testament, proorocii
mente biblice prin care aţi luat vorbeau şi scriau sub insufla-
cunoştinţă despre Persoana rea Duhului Sfânt, iar autorii
Sfântului Duh ? Noului Testament au scris sub
Profesorul explică în continuare inspiraţia Duhului Sfânt. Duhul
că luni, imediat după Cinci- Sfânt este prezent şi la Botezul
zecime (care este întotdeauna Domnului în Iordan, în chip
într-o zi de duminică), se prăz- de porumbel.
nuieşte Sfânta Treime. Aceasta, Elevii scriu pe caiete cele două
deoarece Sfântul Duh este a zile de sărbătoare: duminica
treia Persoană a Sfintei Treimi. Cincizecimii şi sărbătoarea în
Profesorul rosteşte troparul Po chinată Sfintei Treimi - luni,
gorârii Duhului Sfânt. după Rusalii.
De citit din Sfânta Scriptură
versetele de la 24 până la sfâr
şitul capitolului II din Faptele
Apostolilor.
150
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: a Vl-a
OBIECTUL: Religie
SUBIECTUL: „Cele nouă Fericiri“
DURATA: o oră de curs (50 min.)
TIPUL LECŢIEI: De transmitere şi însuşire a cunoştinţelor
OBIECTIV GENERAL: însuşirea conţinutului celor nouă
„Fericiri“
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Sala de clasă
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
- cunoaşterea celor nouă Fericiri;
- înţelegerea corectă a semnificaţiei celor nouă Fericiri
şi a rolului lor în învăţătura rămasă nouă de la Mântui
torul, aplicarea în comportament şi în viaţă a cunoştin
ţelor referitoare la cele nouă Fericiri.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să rezume conţinutul celor nouă Fericiri;
- să precizeze învăţăturile ce se desprind din fiecare
dintre cele nouă Fericiri şi importanţa lor pentru viaţa
creştinului.
METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
- lectura din Sfânta Scriptură, explicaţia, conversaţia eu
ristică, problematizarea.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
Sfânta Scriptură, ilustraţie din Biblia ilustrată, cu
Mântuitorul vorbind Apostolilor Săi.
STRATEGII DIDACTICE: mixtă (inductiv-explicativă; eu
ristică - prin problematizare):
151
AN A DANCIU
I. Momentul organizatoric:
- salutul;
- rugăciunea;
- notarea absenţelor.
II. Verificarea şi reactualizarea cunoştinţelor din lecţia
anterioară:
152
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
Deci Fericirile au fost spuse în cadrul Elevii citesc cu glas tare fiecare din
„Predicii de pe munte“. Profesorul cele nouă Fericiri; ascultă explicaţiile
explică în continuare ce însemnă cu profesorului şi apoi notează în caiete
vântul „Fericire“, ce semnificaţie are concluziile desprinse după expli
acest cuvânt în cadrul „Predicii de pe carea fiecărei „Fericiri“.
munte“ şi pentru creştini în general.
Profesorul citeşte versetele de la 1 la
12, apoi roagă elevii să citească
fiecare „Fericire“ în parte, pentru a-i
explica sensul.
153
AN A DANCIU
154
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
„Fericiţi veţi fi când vă vor ocări şi vă vor urmări şi vor zice tot cuvântul rău
împotriva voastră, minţind din pricina Mea.“
155
AN A DANCIU
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: a Vl-a
OBIECTUL: Religie
SUBIECTUL: „Chemarea Apostolilor la propovăduire“
DURATA: 50 min. (o oră de curs)
TIPUL LECŢIEI: mixtă
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
- înţelegerea locului şi rolului Apostolilor în istoria mân
tuirii neamului omenesc;
- cunoaşterea câtorva aspecte legate de activitatea
Apostolilor şi a urmaşilor acestora —episcopi, preoţi şi
diaconi.
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Sala de clasă
SCOPUL:
- formativ - cunoaşterea şi înţelegerea rolului episcopi-
lor, preoţilor şi diaconilor în cultul Bisericii şi în
Biserică, astăzi;
- informativ (instructiv) - cunoaşterea şi precizarea nu
melor Apostolilor şi urmaşilor acestora, astăzi;
- educativ - sensibilizarea şi înlesnirea receptivităţii
elevilor faţă de învăţătura propovăduită de episcopi,
preoţi, diaconi, dar şi cultivarea respectului faţă de
aceştia şi faţă de activitatea lor.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- învăţarea numelor celor 12 Apostoli;
- precizarea numelor celor care astăzi sunt, în Biserică,
urmaşii Sfinţilor Apostoli.
156
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT.
1. lectura din Sfânta Scriptură;
2. conversaţia;
3. problematizarea.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
1. Sfânta Scriptură;
2. Biblia pentru copii.
STRATEGII DIDACTICE: inductivă şi euristică.
I. Momentul organizatoric
- salutul;
- rugăciunea;
- notarea absenţelor.
II. Verificarea cunoştinţelor din lecţia anterioară
(Reactualizarea unor cunoştinţe studiate în lecţiile
precedente.)
Verificarea se face prin întrebări.
ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVULUI
1. Ce a făcut Hristos imediat după 1. A fost ispitit de Satana.
botezul Său în Iordan ?
2. Unde am întâlnit acest text ? 2. în Evanghelia dujxi Matei (IV, 1-11).
3. Ce ne relatează acest text? De ce 3. Ca să postească şi să Se roage timp
S-a dus Hristos în pustiu ? de 40 de zile.
4. Ce a făcut Satana ? 4. L-a ispitit pe Hristos.
5. Ce înseamnă ispită ? 5. înseamnă îndemn către rău.
6. De câte ori L-a ispitit Satana pe 6. De trei ori.
Hristos ?
7. Cu ce a încercat Satana să-L ispi
7. Pentru că era flămând, L-a ispitit cu
tească prima dată pe Hristos ? hrană.
8. Ce a răspuns Hristos ? 8. A răspuns că omul nu se hrăneşte
numai cu pâine, ci şi cu Cuvântul
Domnului.
9. Cu ce L-a ispitit a doua oară ? 9. Satana L-a dus pe aripa templului
şi L-a îndemnat să-şi piardă încre
derea în Dumnezeu.
157
ANA DANCIU
IS8
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
ÎS')
AN A DANCIU
160
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
162
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: a IX-a
OBIECTUL: Religie
SUBIECTUL: „Biserica primară şi dezbinarea ei“
DURATA: 50 de minute (o oră de curs)
TIPUL LECŢIEI: de consolidare şi sistematizare a cunoş
tinţelor
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
Elevii trebuie:
- să cunoască momentul întemeierii Bisericii, succesiu
nea evenimentelor istorice care au dus la dezbinarea
Bisericii şi semnificaţia acestor evenimente;
- să înţeleagă şi să explice cauzele, desfăşurarea şi ur
mările schismei de la 1054;
- să precizeze diferenţele şi asemănările existente între
Biserica Primară şi celelalte Biserici harice;
- să opereze cu termeni specifici: haric, prozelitism,
schismă, primat, infailibilitate, jurisdicţie ş.a.;
- să se ataşeze afectiv de Biserica Ortodoxă strămoşească,
singura dintre Bisericile harice şi creştine ce a păstrat
învăţătura dreaptă a Bisericii Primare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Elevii vor şti:
- să enumere cauzele şi urmările schismei de la 1054;
- să compare învăţătura Bisericii primare cu învăţătura
celorlalte Biserici apărute după schismă;
- săprecizeze semnificaţia denumirilor de Biserică harică,
Biserică primară, Biserică Ortodoxă, Biserică Romano-
Catolică, Biserică Unită;
- să definească termeni ca: succesiune apostolică, Bise
rică harică, Ortodoxie, primat, prozelitism, uniafie;
163
AN A DANCIU
DESFĂŞURAREA LECŢIEI/
SCENARIUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE
I. Momentul organizatoric:
- salutul;
- rugăciunea;
- notarea absenţelor.
II. Pregătirea aperceptivă:
Aşa cum am anunţat ora trecută, azi avem programată o
lecţie de recapitulare a unui capitol destul de dificil al Isto
164
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
PLANUL DE RECAPITULARE
„Biserica primară şi dezbinarea ei“
1. Biserica primară:
a. întemeiere (textul Fapte 11 1-4; 41-47);
b. Succesiunea apostolică în Biserica primară;
c. Biserica harică (semnificaţie, definiţie);
d. Persecuţiile (până în anul 313);
e. Ereziile (cele 7 Sinoade Ecumenice).
2. Schisma de la 1054:
a. Cauze politice şi religioase (până la 1054);
b. Desfăşurarea schismei (1054);
c. Urmările schismei (până azi).
3. Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică:
a. Biserica Ortodoxă şi Biserica Unită.
b. Toleranţa fără prozelitism.
165
AN A DANCIU
166
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
167
AN A DANCIU
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: a Vl-a
OBIECTUL: Religie
SUBIECTUL: „Legea Veche şi Legea Nouă“
DURATA: 50 de minute (o oră de curs)
TIPUL LECŢIEI: mixtă
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
Elevii trebuie:
- să înţeleagă superioritatea Legii celei Noi asupra celei
Vechi, prin porunca iubirii, dată de Hristos;
- să aplice în comportament şi în viaţa de zi cu zi cunoş
tinţele învăţate;
- să tâlcuiască/interpreteze corect versetele din Sfânta
Scriptură.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Elevii vor şti:
- să compare Poruncile Legii Vechi cu Poruncile Legii Noi;
168
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
DESFĂŞURAREA LECŢIEI /
SCENARIUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE
I. Momentul organizatoric
- salutul;
- rugăciunea;
- notarea absenţelor.
II. Verificarea cunoştinţelor din lecţia anterioară. Reac
tualizarea unor cunoştinţe studiate în lecţiile precedente
Verificarea se face prin întrebări:
P ro f: Ce am învăţat în ora trecută ?
Elev: Despre „Fericiri“.
P.: Câte „Fericiri“ a rostit Mântuitorul ?
E.: Nouă „Fericiri“.
P : Care sunt aceste „Fericiri“ ?
E.: (Elevii enumeră cele nouă „Fericiri“.)
P.: Ce semnificaţie are fiecare dintre cele nouă „Fericiri“ ?
E.: (Elevii explică fiecare „Fericire“ în parte.)
P : Unde au fost rostite cele nouă Fericiri de către Hristos ?
E.: Pe „Muntele Fericirilor“.
P : Cum se numeşte întreaga cuvântare a lui Hristos, din
care fac parte şi cele nouă „Fericiri“ ?
E.: Se numeşte „Predica de pe munte“.
169
AN A DANCIU
170
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
171
A N A DANCIU
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: a X-a
OBIECTUL Religie
SUBIECTUL: „Răspândirea creştinismului pe teritoriul
patriei noastre“
DURATA: o oră de curs (50 min.)
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de clasă
TIPUL LECŢIEI: de transmitere şi însuşire de noi cunoş
tinţe
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
- cunoaşterea căilor de răspândire a creştinismului pe
teritoriul patriei noastre;
- exemplificarea modului în care s-a răspândit creştinis
mul pe teritoriul patriei noastre;
- înţelegerea importanţei răspândirii creştinismului pen
tru istoria noastră naţională;
- cunoaşterea faptului că poporul român este creştin de
când s-a format ca popor romanic;
- ataşarea, din punct de vedere afectiv, de Biserica Or
todoxă, Biserica Răsăriteană, Biserica bimilenară stră
bună.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să enumere căile de pătrundere şi de răspândire a
creştinismului în ţara noastră;
- săprecizeze cum a avut loc răspândirea creştinismului,
precum şi cauzele care au favorizat acest fenomen.
METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: explicaţia, descrierea, con
versaţia euristică, problematizarea.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Hartă cu Dacia înainte de
cucerirea romană şi cu Dacia - provincie romană.
FORME DE ACTIVITATE: frontală şi individuală.
BIBLIOGRAFIE.
- manual I.B.M. al B.O.R. - pentru Seminarii teologice;
- Dumitru Călugăru, op. cit.
172
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
DESFĂŞURAREA LECŢIEI/
CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE
I. Momentul organizatoric - salutul, rugăciunea, no
tarea absenţelor.
II. Verificarea cunoştinţelor din lecţia anterioară.
Verificarea se face prin întrebări:
Nr.
crt. ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR
5 Cine le-a spus să înceapă activita Chiar Mântuitorul, când le-a zis:
tea lor misionară ? „Mergând, învăţaţi toate nea
murile...“ ( Matei XXVIII, 19).
6 Cum au procedat Apostolii în acti Au tras la sorţi, aşa cum scrie is
vitatea lor misionară ? toricul bisericesc Eusebiu de
Cezareea (în Istoria bisericească),
pentru a se duce pe tot pământul
locuit, spre a propovădui Evanghelia.
173
ANA DANCIU
Nr.
ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVULUI
crt.
174
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
175
A N A DANCIU
19 In orice nou ţinut cucerit cine îşi îşi făceau apariţia negustorii, mulţi
făcea apariţia, ţinând cont de dez dintre ei, poate, creştini veniţi din
voltarea economică şi comercială a zone puternic creştinate.
noii provincii ?
20 Cum erau priviţi creştinii în această Erau persecutaţi.
perioadă de după 106, în Imperiul
Roman ?
21 Provincia Dacia era relativ departe Puteau veni în provincia romană
de Roma. Ce credeţi că puteau face Dacia, îndepărtându-se, astfel, de
unii creştini, de frica persecuţiilor? centrul Imperiului.
22 începând cu secolul al III-lea, ce Popoarele migratoare.
popoare îşi fac apariţia pe „scena“
Europei ?
23 Care sunt primii migratori ? Goţii, care veneau din Răsărit, din
Orient.
24 Ce puteau aduce, o dată cu ei, în Fiind migratori, aduceau captivi.
ţinuturile provinciei daco-romane ? Captivii puteau fi creştini, ţinând
cont de zonele din care îi aduceau.
25 Dacă am recapitula acum, prin ci Prin soldaţii romani, prin veterani,
ne s-a putut răspândi creştinismul prin coloniştii din Imperiul Roman,
după cucerirea romană, pe teritori prin negustorii şi captivii aduşi de
ul patriei noastre ? popoarele migratoare.
Enumeraţi căile prin care s-a putut răspândi Se enumeră căile prin care s-a răspândit
creştinismul. creştinismul pe teritoriul patriei noastre.
176
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: a IV-a
OBIECTUL: Religie
SUBIECTUL: „Proscomidia“
TIPUL LECŢIEI: dobândire de cunoştinţe, de principii şi
deprinderi referitoare la Proscomidie
VARIANTA: clasică
SCOPUL LECŢIEI:
- informativ:
- dobândirea unor cunoştinţe minime în legătură
cu rânduiala Proscomidiei;
-îm bogăţirea vocabularului cu noţiuni şi expresii
specifice religiei: agneţ, copie, disc, miride, potir,
proscomidie, proscomidiar.
-form a tiv:
- formarea priceperilor şi deprinderilor de folosire
a termenilor religioşi legaţi de rânduiala Prosco
midiei.
- educativ:
- cultivarea interesului copiilor pentru învăţăturile
creştine şi pentru rânduiala Proscomidiei.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- cognitive:
- să explice cuvinte noi, cum ar fi: agneţ, prosco
midie, disc, miride, potir, copie, proscomidiar;
- s ă spună când se săvârşeşte Proscomidia şi de
către cine;
- să prezinte modul în care se săvârşeşte rânduiala
Proscomidiei;
- să prezinte obiectele bisericeşti folosite pentru a
săvârşi Proscomidia;
- să spună ce scoate preotul din prescuri şi pentru
cine;
- să prezinte modul în care este dispusă pâinea pe
Sfântul Disc şi ce reprezintă.
- afective:
- s ă manifeste interes pentru lecţia „Proscomidia“;
- să participe conştient şi activ la această lecţie.
- psiho-motorii:
- să păstreze poziţia corectă în bancă;
- să se anunţe pentru răspuns prin ridicarea mâinii;
- să execute corect semnul Sfintei Cruci.
178
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
CONŢINUT INFORMATIV
Proscomidia
179
ANA DANCIU
180
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
181
AN A DANCIU
182
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
Fecioara
Maria
cele nouă cete de îngeri
1. episcopul locului
2. conducerea ţării
3. ctitorii bisericii
morţi
183
ANA DANCIU
184
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
185
ANA DANCIU
în fiecare Liturghie
Eu iarăşi Mă pogor la voi,
Din nou e coasta Mea străpunsă
Şi-Mi curge sângele şuvoi.
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: a IV-a
OBIECTUL: Religie
SUBIECTUL: „Sfânta Taină a Preoţiei“
TIPUL: dobândire de cunoştinţe
186
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
SCOPUL LECŢIEI:
- informativ: lărgirea orizontului de cunoaştere în ceea
ce priveşte Sfânta Taină a Preoţiei, prin îmbogăţirea şi acti
vizarea vocabularului cu noi cuvinte: arhiereu, hirotonie,
succesiune apostolică-,
-form a tiv: formarea deprinderii de a frecventa cu regu
laritate biserica;
- educativ: cultivarea unei atitudini pozitive faţă de arhi
erei, preoţi şi diaconi;
RESURSE INIŢIALE: elevii sunt deja familiarizaţi cu ter
meni riguroşi şi deţin informaţii despre Sfintele Taine.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- cognitive:
- să definească Sfânta Taină a Preoţiei;
- să precizeze cine a întemeiat această Taină şi care
sunt oamenii ce au primit-o;
- să povestească modul în care au săvârşit Sfinţii
Apostoli Taina Preoţiei asupra altor creştini;
- să definească acţiunea numită hirotonie,
- să explice ce reprezintă succesiunea apostolică şi
care este importanţa ei pentru Biserica Ortodoxă.
- afective:
- să adopte o atitudine corespunzătoare faţă de
preoţi;
- să respecte şi să apere instituţia Preoţiei din Bise
rica Ortodoxă..
- psiho-motorii:
- să execute corect şi cu evlavie semnul Sfintei Cruci;
- să aibă o ţinută corespunzătoare în timpul rugăci
unii.
STRATEGIE DIDACTICĂ: mixtă
PRINCIPII DIDACTICE: principiul histrocentric şi princi
piul eclesiologic.
METODE ŞI PROCEDEE-, conversaţia, explicaţia, lectura,
demonstraţia.
187
AN A DANCIU
CONŢINUT INFORMATIV
Sfânta Taină a Preoţiei
188
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
A R H I E R E U
B I S E R I C Ă
P R E O T
B O T E Z
T A I N E
A P O S T O L I
D I A C O N
B I B L I A
H R I S T O S
ORIZONTAL:
1. Are cea mai înaltă treaptă a Preoţiei.
2. Casa Domnului.
3. Este hirotonit de arhiereu.
4. Prima Taină.
5. Lucrări sfinte, prin care oamenii se unesc cu Hristos.
6. Primele persoane care au primit Duh Sfânt.
7. Prima treaptă a preoţiei.
8. Sfânta Scriptură.
9. întemeietorul Sf. Taine a Preoţiei.
VERTICAL:
(A-B) - Punerea mâinilor arhiereului (pi.).
189
AN A DANCIU
ETAPELE ACTIVITĂŢILE
ACTIVITATEA PROFESORULUI
LECŢIEI ELEVILOR
3. - preotul;
Cine săvârşeşte, copii, Taina Sfintei Euharistii?
Anunţarea
Azi vom trece mai departe şi vom vorbi d e
temei şi a
spre preoţi, deci despre Sfânta Taină a Preo
obiectivelor
ţiei.
4. Elevii:
Preoţia este Sfânta Taină prin care cei che
Dirijarea - notează titlul
maţi de Dum nezeu şi anume pregătiţi pen
învăţării pe caiete;
tru a sluji Bisericii Sale, primesc, prin pune
rea m âinilor arhiereului, puterea de a
învăţa, de a sfinţi p e credincioşi - prin să
vârşirea Sfintelor Taine - şi de a-i conduce
la mântuire.
Cine credeţi că a întemeiat această Taină ?
întemeietorul acestei Taine este Iisus Hristos,
Care, în prima zi d u p ă învierea din morţi, a
venit în mijlocul A p o sto lilo r Săi şi a zis:
„Pace v o u ă ! Precum M -a trimis p e M ine
Tatăl, vă trimit şi Eu p e vo i“. A suflat apoi
asupra lor şi le-a zis: „Luaţi D uh Sfânt; cărora
veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora
le veţi ţine, vor fi ţinute“. în acel moment,
prin cele ce a făcut şi a spus, Hristos a înte-
190
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
191
AN A DANCIU
192
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
PROIECT DE LECŢIE"
DATA:
CLASA: a IlI-a
OBIECTUL: Religie
SUBIECTUL: „Ce este mântuirea şi cum ne mântuim“
TIPUL LECŢIEI: dobândirea de cunoştinţe, formarea de
priceperi şi deprinderi referitoare la conduita bunului
creştin, pentru a se putea mântui
VARIANTA: clasică
SCOPUL LECŢIEI:
- informativ: dobândirea cunoştinţelor referitoare la
modul de mântuire a omului;
-fo rm a tiv : dezvoltarea deprinderii de a se exprima
corect - oral - în legătură cu mântuirea;
- educativ: cultivarea interesului copiilor pentru posibil
itatea de a se mântui.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- cognitive:
- să explice cuvintele: mântuire, har, credinţă-,
- să enumere cele trei condiţii pentru dobândirea
mântuirii;
- să desprindă ceea ce a învăţat necredinciosul din
lecţia bătrânului;
- să spună care este ţelul vieţii;
- să completeze rebusul.
- afective-.
- să manifeste interes pentru lecţia „Ce este mân
tuirea şi cum ne mântuim“;
- să participe conştient şi activ la lecţie.
- psiho-motorii:
- să execute corect semnul Sfintei Cruci;
- să păstreze poziţia corectă în bănci;
- să se anunţe pentru răspuns prin ridicarea mâinii.
STRATEGIA DIDACTICĂ: mixtă
CONŢINUT INFORMATIV:
Ce este mântuirea şi cum ne mântuim
194
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
D U M N F. Z E U
H A R
N Ă D E J D F.
F A P T F. B U *N E
U G Ă C I U N F.
B I S E R I C Ă
C R E D I N T Ă
I U B I R E
ORIZONTAL:
1. Tatăl ceresc al tuturor.
2. Puterea iubitoare a lui Dumnezeu, necesară pentru a
ne mântui.
3. Pentru mântuire trebuie să ne punem în Dumnezeu
toată...
4. Credinţa fără... este moartă (2 cuvinte).
5. Modul în care îl chemăm, îi mulţumim şi-L slăvim pe
Dumnezeu.
6. Corabia care ne duce spre mântuire.
7. încrederea noastră în Dumnezeu.
8. Legea Nouă adusă de Mântuitorul.
VERTICAL (A-B):
Transformarea omului, cu ajutorul lui Dumnezeu, într-un
om bun, drept şi sfânt. Dobândirea vieţii şi fericirii în împă
răţiei cerurilor.
195
AN A DANCIU
ETAPELE ACTIVITATEA
ACTIVITATEA PROFESORULUI
LECŢIEI ELEVILOR
196
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
put, nu crezuse că El
a înviat din morţi.
- Iisus S-a arătat uceni
- D ar imediat următoarea arătare a cilor la M area Tiberi-
Mântuitorului ? adei; aceştia, la în
dem nul Lui, p rin d o
mulţime de peşti.
- Iisus S-a arătat p e un
- U n d e S-a mai arătat Iisus ? munte din G alileea.
4. - O m u l trebuie să se transforme
Dirijarea în dintr-un om rău şi păcătos într-un
văţării om bun, drept şi sfânt, pentru a
d o b â n d i viaţa veşnică. Această
transformare se numeşte mântuire.
D eci, prin mântuire se înţelege
schimbarea şi transformarea unui
om rău şi păcătos, cu ajutorul lui
Dum nezeu, într-un om bun, drept
şi sfânt, şi dobândirea vieţii şi fe
ricirii veşnice în îm părăţia ceru
rilor.
Elevii scriu p e caiete.
Profesorul scrie definiţia p e tablă.
- Iată ce spun e Sfântul A p ostol
Pavel filipenilor: „cu frică şi cu
cutremur lucraţi mântuirea voas
tră“ ( Filipeni II, 12). (P rofesoru l
citeşte din Biblie.) Precum rezultă
din acest îndemn, mântuirea este
o acţiune d e durată, care se d ez
voltă treptat, şi se realizează Im
197
AN A DANCIU
198
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
199
AN A DANCIU
200
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: a IlI-a
OBIECTUL: Religie
SUBIECTUL: „Botezul Domnului“
CONŢINUTUL INFORMATIV:
1. Lecţia „Botezul Domnului“
Ioan Botezătorul boteza oamenii cu apă, pregătindu-i
pentru venirea Domnului Iisus Hristos Mântuitorul.
Sfântul Ioan Botezătorul îl botează pe Domnul Iisus în
râul Iordan.
în timpul Botezului, cerurile s-au deschis şi Duhul Sfânt
S-a văzut pogorându-Se ca un porumbel şi s-a auzit glasul
Tatălui, care a întărit adevărurile despre dumnezeirea Dom
nului Iisus Hristos.
Botezul Domnului se sărbătoreşte la 6 ianuarie.
Preotul sfinţeşte apă şi îi stropeşte pe toţi credincioşii
cu ea.
Creştinii folosesc agheasma în diferite împrejurări.
Sărbătoarea Botezului se numeşte şi Epifanie.
2. Troparul Bobotezei
„în Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Trei
mii S-a arătat, că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit
pe Tine numindu-Te. Şi Duhul în chip de porumbel a de
venit întărirea Cuvântului Cel ce Te-ai arătat, Hristoase
Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ţ ie !“
3. Sfânta şi dumnezeiasca arătare a Domnului Dumne
zeul nostru Iisus Hristos
Domnul Iisus S-a aflat în cetatea Nazaret, unde a cres
cut, tăinuindu-Şi înaintea oamenilor puterea şi înţelepciu
nea dumnezeirii Sale până la treizeci de ani, deoarece la iu
dei se socotea necuviinţă ca cineva, înainte de treizeci de
ani, să fie dascăl sau preot.
201
AN A DANCIU
202
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
VIERSUL BOTEZULUI
în marginea râului,
în apa Iordanului,
Vedem lucruri minunate
De toţi sfinţii lăudate.
5.
LA MARGINEA RÂULUI
în marginea răului,
în apa Iordanului,
Vedem lucruri minunate
De toţi sfinţii lăudate.
204
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
- formativ:
- dezvoltarea calităţii gândirii;
- dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;
- dezvoltarea imaginaţiei reproductive şi a celei
creatoare;
- dezvoltarea funcţiilor limbajului;
- dezvoltarea capacităţilor de observare, analiză,
comparaţie, sinteză.
- educativ:
- formarea conduitei: să fim buni, fără a face fapte
rele;
- manifestarea interesului pentru lecţie;
- educarea atenţiei;
- stimularea curiozităţii.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- cognitive:
- să ştie cine L-a botezat pe Domnul Iisus;
- să cunoască cine a arătat dumnezeirea Sa;
- să ştie ce înseamnă cuvintele epifanieşi agheasmă-,
- să înţeleagă şi să explice semnificaţia Botezului
Domnului;
- să povestească momentul Botezului.
- afectiv-atitudinale:
- să participe activ la oră, completându-şi sau co-
rectându-şi colegii;
- să aprecieze actele de iubire, de sacrificiu şi de
smerenie ale Domnului Iisus;
- să iubească credinţa creştin-ortodoxă.
- psiho-motorii:
- să-şi perfecţioneze deprinderile de a-şi face sem
nul Sfintei Cruci.
205
AN A DANCIU
BIBLIOGRAFIE UTILIZATĂ:
1. Pr. Prof. Dr. loan Sauca, Manualul de Religie pentru
clasa a IlI-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bi
sericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1993;
2. Mica Biblie, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1993;
3 .1. Cerghit, T. Radu, E. Popescu, L. Vlăsceanu, Didactica.
Manual pentru clasa a X-a (Şcoli Normale), E. D. P., Bucu
reşti, 1993;
4. Din vieţile Sfinţilor- Proloage (pe luna mai).
DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
ETAPELE
ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR
LECŢIEI
1. Profesorul: (Se pregătesc pentru oră.)
Organizarea - solicită elevilor pregătirea (Rostesc rugăciunea.)
clasei pentru oră; (Cântă un imn religios.)
- asigură liniştea necesară des
făşurării orei;
- rosteşte rugăciunea;
- dă tonul.
206
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
207
AN A DANCIU
208
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
CLASA: I
OBIECTUL: Religie
SUBIECTUL: „Să iubim florile şi natura“
210
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
SCOPUL
- informativ:
- înţelegerea de către copii a rolului lui Dumnezeu
în viaţa oamenilor, a plantelor şi a animalelor;
- consolidarea deprinderii de recitare şi înţelegere
a rugăciunilor, a poeziilor şi a cântecelor reli
gioase.
-form a tiv:
- formarea deprinderii de a se închina corect în
faţa lui Dumnezeu;
- educativ:
educarea atitudinii şi sentimentelor de respect
faţă de Dumnezeu şi creaţia Sa;
- educarea dragostei pentru o oră de Religie.
CONŢINUT INFORMATIV:
- lecţia din manual - „Să iubim florile şi natura“;
- povestirea „Totul vine de la Dumnezeu“;
- cântecele: „Cântecul noilor plantaţii“, „Să iubim, copii,
grădina“;
- poezia „Creatorul lumii“.
CONDIŢII INIŢIALE DE REALIZARE:
- elevii au mai participat şi la alte lecţii de Religie şi sunt
familiarizaţi cu vocabularul de specialitate şi cu gestu
rile aferente.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- cognitive:
- să recite cu intonaţie cele două rugăciuni: la in
trare şi la ieşire din clasă;
- să precizeze cine este Tatăl nostru şi care este
creaţia Sa;
- să cunoască rolul plantelor şi al animalelor în viaţa
oamenilor;
- să înţeleagă mesajul cântecelor, poeziilor, poves
tirilor spuse de către profesor;
- să reţină cu uşurinţă poezia învăţată în timpul orei.
211
AN A DANCIU
- afectiv-atitudinale:
- să manifeste respect şi dragoste atât pentru Dum
nezeu, cât şi pentru copiii Lui (creaţia Sa);
- să manifeste dragoste pentru obiectul de studiu -
Religie.
- psiho-motorii:
- să păstreze poziţia corectă în bancă în timpul orei;
- să execute corect semnul Sfintei Cruci.
TIPUL LECŢIEI: dobândire de cunoştinţe
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, dialogul, conversaţia
euristică, expunerea, povestirea
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: manualul, imâgini cu
plante
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de clasă
DURATA: 50 de minute
BIBLIOGRAFIE:
- Delia Ştefania Barbu, Alexie Buzea, Tezaur de cântece
şi versuri. Antologie pentru serbările şcolare, Editura
Gheorghe Cârţu Alexandru, Craiova;
- Anne de Vries, Biblia povestită copiilor,
- Mary E. Erikson, Şase zile pline - Minunata poveste a
creaţiei-,
- Pr. Prof. Dr. Ioan Sauca, Abecedarul micuţului creştin,
E.D.P.-.R.A., Bucureşti, 1997.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
212
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
„Rugăciunea la intrare în
clasă“, cu faţa spre răsărit.
213
ANA DANCIU
214
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
215
ANA DANCIU
CONŢINUTUL INFORMATIV
216
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
Sunt miresme-mbătătoare,
Dulci plăceri răcoritoare.
Când roşesc în iarbă macii,
Cine vă umbreştejo cu l ?
Sunt copacii.
217
ANA DANCIU
CREATORUL LUMII
de I. Nisipeanu
218
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
GLASUL PĂDURII
* V ' •
Ar-bori ti-neri au să-dit Top şco-la-rii ia-;ă. l-a uu -d atşi i-au pli-vit
219
ANA DANCIU
220
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
223
ANA DANCIU
224
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
9-2.1. Definiţie
226
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
227
ANA DANCIU
SECVENŢA I SECVENŢA II
FEED-BACK
228
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
el, cum se poate exprima, cum face faţă unor situaţii pro
blematice.
Prezintă însă dezavantajul de a consuma mult timp, timp
ce lipseşte adesea profesorilor de Religie, disciplinei nefiin-
du-i alocată decât o singură oră pe săptămână. Mai are şi
dezavantajul că nu pot fi puse tuturor elevilor întrebări cu
acelaşi grad de dificultate.
Este o metodă prin care profesorul poate constata nive
lul cunoştinţelor elevului, originalitatea şi personalitatea lui.
în cadrul orei de Religie, profesorul îşi poate da seama dacă
elevul chestionat oral posedă cunoştinţe temeinice, dacă
acestea sunt simple reproduceri sau memorări.
Profesorul poate chestiona, evalua şi nota răspunsurile
elevului fie prin evaluarea în „timpul discuţiilor“, fie prin
evaluarea prin „ascultare“.
întrebările puse în cadrul examinării orale trebuie:
- să fie stabilite din vreme;
- să fie uniforme ca grad de dificultate;
- să fie formulate clar şi precis, fără ambiguităţi.
Profesorul îi poate cere elevului să-şi motiveze, să-şi ar
gumenteze răspunsul la o întrebare sau îl poate ajuta pe
elev cu întrebări suplimentare, atunci când acesta se află în
impas.
Profesorul poate avea în faţă, pe durata examinării, o
fişă de evaluare orală, care va conţine rubrici cu:
- numele şi prenumele elevului;
- conţinutul răspunsului (dacă este corect sau complet);
- organizarea răspunsului (dacă are coerenţă şi logică);
- prezentarea răspunsului (dacă are fluenţă, claritate, si
guranţă, dacă este bine construită fraza, dacă este ori
ginală);
- concluzii şi observaţii - rubrică în care se înscrie califi
cativul final.
229
ANA DANCIU
Exemplu:
CLASA: a VIII-a
OBIECTUL: Religie
DATA:
FB B S NS FB B S NS FB B S NS FB B S NS
1 O.M. +x +x -X -X
2 P.M. +x +x +X +x
230
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
231
ANA DANCIU
232
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
233
ANA DANCIU
b) itemuri închise:
- itemuri cu alternativă binară (cu răspuns de tipul
da/nu, corect/greşit sau adevărat/fals).
Exemplu:
1) Noul Testament conţine TI de cărţi. corect/eresit:
2) Sfintele Taine sunt în număr de şapte, adevărat/fals;
3) Numele Maicii Domnului este Fecioara Maria. da/nu.
- itemuri de asociaţie (simplă sau compusă).
Exemplu:
1) Stabiliţi prin săgeţi corespondenţa dintre data sărbă
torii creştin-ortodoxe şi denumirea acesteia:
235
ANA DANCIU
236
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
239
ANA DANCIU
240
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
242
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
243
ANA DANCIU
244
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
Canal de
Profesor (emiţător) Elevii (receptori)
transmitere
Profesorul emite mesajul Elevul:
didactic (repertoriul). Feed-back — > - receptează;
<— Feed-back - stochează şi prelucrează
Profesorul: informaţia;
- receptează răspunsul; - emite răspunsuri;
- corectează; - receptează mesajul ame
- ameliorează metodele. liorat.
245
ANA DANCIU
247
ANA DANCIU
248
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
249
AN A DANCIU
250
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
251
AN A DANCIU
252
METODICA PREDĂRII RELIGIEI
255
C U PR IN S
BIBLIOGRAFIE 255
Redactor:
Gabriela Ciubuc
Tehnoredactor:
Valentín Dan
Tiparul executat la im p r im e r iil e m e d ia pro braşov
D a că celelalte obiecte de învăţământ se adresează m ai mult gândirii,
învăţământul religios, educaţia religios-morală se adresează în special
inim ii.
între aceste daruri - inim a şi gândirea - nu este n ici o contradicţie, nici
o opoziţie, ci ele se întrepătrund permanent şi armonios, pentru a form a un
om adevărat.
P.S. I r in e u Sl ă t in e a n u