10.

Caci daca, pe cand eram vrajmasi, ne-am împacat cu Dumnezeu, prin moartea
Fiului Sau, cu atat mai mult, împacati fiind, ne vom mantui prin viata Lui.

Prin fiecare verset Sfantul Apostol Pavel infatiseaza acelasi adevar de credinta ..
însa fiecare cuvant ascunde in profunzimea lui bogatia cunoasterii de Dumnezeu,
taina rascumpararii, taina Crucii, taina Cuvantului Vietii Întrupat, Rastignit si
Înviat.
Desi acest verset pare asemanator cu anteriorul, insa intelegerea cuvintelor este
osebita.. dintr un sigur cuvant izvoraste harul de viata datator al cunoasterii de
Dumnezeu.. fiindca in versetul anterior zicea ca, eram pacatosi.. in acesta zice,
pe cand eram vrajmasi.. apoi a zis ca ne-a îndreptat .. apoi ca îndreptarea ne-a
venit tocmai prin Sangele Mantuitorului Iisus Hristos.. pentru ca ne-a îndreptat cu
moartea Sa pe noi cei pacatosi.. cu atat mai vartos ne va mantui acum, dupa ce ne-
am indreptat..
Caci daca, pe cand eram vrajmasi, ne-am împacat cu Dumnezeu, prin moartea Fiului
Sau..
Pe cand eram vrajmasi, zice Apostolul Pavel..
Am devenit vrajmasi .. cu Dumnezeu, impotrivitori .. incalcatori ai Cuvantului..
pentru ca vrajmasi inseamna tocmai care arata dusmanie cu rautate, este cel care
fiind impotrivitor binelui, invrajbitor ...
Am devenit vrajmasi cu Dumnezeu atunci cand, primul om a ascultat de diavol .. mai
mult decat de Dumnezeu.. ascultand de vrajmasul si potrivnicul diavol, ne-am facut
calcatori de porunca lui Dumnezeu si astfel devenind vrajmasi cu Dumnezeu..
Vrajmasi .. pentru ca prin caderea omului in pacat, omul a ajuns sa faca voia celui
rau .. si sa nu mai asculte de Dumnezeu, Cel Care la facut dupa Chipul si
asemanarea Sa.. in firea noastra pacatul neascultarii a semanat samanta
stricaciunii care ... si cum zice catre Coloseni Apostolul Pavel " si pe voi care
erati oarecand instrainati si vrajmasi cu mintea voastra catre lucrurile rele.. "
Vrajmasi pentru ca am ajuns a fi potrivnici Voii lui Dumnezeu, inchinatori la
idoli.. eram vrajmasi cu Dumnezeu, cu Tatal Cel Ceresc pentru ca ne-am indatarnicit
atat de mult încat starea noastra decazuta în amaraciunea ei.. fara de har si
viata.. pentru ca prin pacat noi am ajuns a avea doua firi, si tocmai noi faceam
voia celei de-a doilea firi .. caderea în pacat a facut pe om sa piarda starea de
har si sa ajunga într un fel cum zice Psalmistul David "si omul, în cinste fiind,
n-a priceput; alaturatu-s-a dobitoacelor celor fara de minte si s-a asemanat lor."
Omul a ajuns sa traiasca si sa lucreze cele trupesti.. si sa fie un om trupesc,
lumesc.. pamantesc.. un om plin de patimi, de pofte, slab si pacatos .. si astfel a
ajuns a fi vrajmas cu Dumnezeu..
Dumnezeu în mare Sa dragoste l-a facut pe om "Mainile Tale m-au facut si m-au
zidit" iar în lucrarea sa dumnezeiasca i s-a dat omului Chipul lui Dumnezeu, ca
prin el sa ajunga asemanarea Creatorului Sau, tocmai prin lucrarea faptelor bune în
harul lui Dumnezeu ..
Iar dupa cadere si izgonirea omului din Rai, .. omul s-a inrait atat de mult..
incat aceasta stare striga Dumnezeu.. zice, pe cand eram vrajmasi cu Dumnezeu, ne-
am impacat prin Moartea Fiului Sau..
Ne-am împacat cu Dumnezeu prin moartea Fiului Sau.. Fiul lui Dumnezeu dupa ce S-a
Întrupat, a murit pe Cruce ca sa stearga pacatele noastre..
Pentru ca .. plata pacatului era moartea .. iar dreptatea lui Dumnezeu cerea asa
cum printr un om a intrat pacatul in lume, tot printr-un Om si viata .. pentru ca
zice, Fiul lui Dumnezeu S-a facut ascultator pana la moarte pe Cruce, prin
neascultare a intrat moartea si prin Ascultare desavarsita a izgonit moartea .. iar
aceasta numai Dumnezeu putea sa o faca, dand la moarte pe Cuvantul Intrupat, Unul
Nascut Fiul Sau .. De aceea impacarea dintre oamenii si Dumnezeu putea fi
infaptuita numai de Cel ce dintr u început la creat pe om .. pentru ca Cel ce a
murit pentru noi, nu era un om de rand .. nu era de un mic pret.. nu era nici macar
un inger, ci era Dumnezeu facut om .. însa El era fara de pacat..
El era Cel ce ridica pacatele lumii, Cel ce ranile si neputintele noastre si bolile
le-a purtat.. Cel ce a suferit pretul pacatului, si nu era un pacat mic, si nu era
doar un singur pacat, erau pacatele intreg neamului omenesc .. si imbracand Fiul
lui Dumnezeu firea noastra pentru a o curati, a o ridica din starea nefireasca, a o
innoi a-i da din nou haina luminoasa.. si implinind cu ea legea ascultarii
desavarsite, si varsandu-Si Sangele dumnezeiesc pe Cruce, ne-a scapat de osanda
mortii si ne-a impacat cu Dumnezeu Tatal.
El suferintele noastre le-a purtat si durerile noastre le-a luat asupra Lui si noi
am crezut ca este pedepsit, lovit de Dumnezeu si smerit. Dar El era strapuns pentru
pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa care ne da pacea a
cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti”, este profetia făcuta de
proorocul Isaia cu sute de ani înainte de patimile Mantuitorului..
Daca prin moartea Fiului lui Dumnezeu, ne-am împacat cu Dumnezeu Tatal, zice, cu
atat mai mult impacati fiind, ne vom mantui prin viata Lui.
Cuvinte mari ... pentru ca moartea Mantuitorul Iisus Hristos a inlocuit moartea
noastra si este experiatoare pentru ca prin ea ne-a venit viata vesnica.
Cu atat mai mult ne vom mantui prin viata Lui ... insa se mantuiesc doar cei care
accepta si primesc Jertfa Mantuitorul.. cum El Insusi spune: Dupa cum si Fiul
Omului n-a venit sa I se slujeasca, ci ca sa slujeasca El si sa-Si dea sufletul
rascumparare pentru multi." Acesti multi sunt cei care, cum zice Apostolul în acest
verset, se vor mantui prin viata Lui. Adica vor primi Cuvantul Mantuitorul care
zice :Eu sunt Calea Adevarul si Viata"
Calea.. în aceasta lumea, Mantuitorul este singura Calea de urmat pentru a ne afla
scopul vietii, El Calea care ne duce înapoi catre Casa Parinteasca, înapoi la Tatal
Cel Ceresc..Prin învatatura sa si împlinirea poruncilor dumnezeiesti.
Este Adevarul, singur Adevarul care poarta în sine libertatea sufletului, sigurul
adevar care nu robeste.. acest Adevar se gaseste în Cuvintele Mantuitorului "Luati
jugul Meu asupra voastra (...) Caci jugul Meu e bun si povara Mea este usoara" El
este Viata, pentru zice atat de minunat Cuvantul Eu am venit ca lumea viata sa aiba
si din belsug sa aiba". Viata este bunul cel mai de pret pe care Dumnezeu l-a
daruit omului si timpul în care sa se pregateasca pentru dobandirea vieţii vesnice.
”Eu sunt învierea si viata. Cel ce crede în mine, chiar daca va muri, va trai”,
Cu adevarat, fara Mantuitorul Iisus Hristos omul cade, si decade într-o viata
lipsita de sens, traind în minciuna si moarte sufleteasca, duhovniceasca ..
Numai cei care primesc Jertfa Mantuitorul, rastignind pacatul in firea lor,
lepandand pe omul cel cu obisnuinta rea ... innoindu-se prin Cuvantul viu care este
lucrator in inima celui care cu credinta în Mantuitorul îl primeste si îsi schimba
viata ..asimilind in fiinta lor din viata Mantuitorului iar viata sa devine
asemenea Cuvantului pe care Sf Apostol Pavel îl graieste " M-am rastignit împreuna
cu Hristos; si nu eu mai traiesc, ci Hristos traieste în mine. Si viata de acum, în
trup, o traiesc în credinta în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit si S-a dat pe Sine
Însusi pentru mine. ”