UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MASTER MANAGEMENTUL TURISMULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător științific Studentă

Prof.univ.dr. Butnaru Gina-Ionela Suhin căsătorită Mutruc Luminița

Bălți,2020
 UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MASTER MANAGEMENTUL TURISMULUI

Studiu comparativ- percepțiile moldovenilor

privind turismul European/Asiatic

Conducător științific Studentă

Prof.univ.dr. Butnaru Gina-Ionela Suhin căsătorită Mutruc Luminița

Bălți, 2020
2
 Cuprins

Lista tabelelor................................................................................................................................4

Lista figurilor.................................................................................................................................5

Introducere.....................................................................................................................................6

CAPITOLUL 1. TURISMUL ȘI PERCEPȚIILE PRIVIND PRACTICAREA ACESTUIA8

1.1 Abordări conceptuale ale turismului................................................................................8

1.2 Consumatorii de turism și comportamentul acestora.....................................................13

1.3 Corelația percepție-comportament în practicarea turismului.......................................20

1.4 Date statistice privind fluxurile turistice........................................................................20

CAPITOLUL 2. METODOLOGIA CERCETĂRII................................................................30

2.1 Scopul cercetării..................................................................................................................30

2.2 Obiectivele cercetării...........................................................................................................30

2.3 Ipotezele de cercetare..........................................................................................................30

2.4 Metoda cercetării.................................................................................................................31

2.5. Instrumentul cercetării........................................................................................................31

2.6 Eșantionul de cercetare și eșantionarea..............................................................................33

2.7 Desfășurarea cercetării.......................................................................................................35

CAPITOLUL 3. REZULTATELE CERCETĂRII..................................................................36

3.1 Analiza rezultatelor cercetării cantitative......................................................................36

3.2 Testarea ipotezelor de cercetare ....................................................................................45

CONCLUZII................................................................................................................................55

RECOMANDĂRI........................................................................................................................57

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................58

ANEXE.........................................................................................................................................61

3
Lista tabelelor
Tabel 1.1 Ciclul de viaţă şi înclinaţia spre turism p. 17
Tabelul 1.2. Percepții de caracteristici comportamentale: scoruri medii pe grupe p. 23
Tabelul 2.1. Corelația între obiectivele cercetării și ipotezele de cercetare p. 32
Tabelul 2.2. Structura eșantionului p. 34

4
Lista figurilor
Fig. 1.1. Modelul comportamental al consumatorului de servicii turistice p. 14
Fig. 1.2. Factorii care influenţează comportamentul consumatorului în procesul de p. 15
luare a deciziilor de cumpărare
Fig. 1.3. Numărul anual de sosiri de turiști în funcție de destinația acestora, miliarde p. 25
persoane
Fig. 1.4. Numărul de sosiri internaționale 2019 față de 2018, în % p. 26
Fig. 1.5. Dinamica contribuției turismului în cadrul PIB-ului mondial, în % p. 27
Fig. 1.6. Gradul de încredere pe regiune, puncte evaluative p. 28
Fig. 2.1. Chestionar online p. 34
Fig. 3.1. Numărul turiștilor care au călătorit în spațiile cercetate p. 36
Fig. 3.2. Motivele pentru care turiștii aleg să călătorească în Spațiul European și p. 37
Asiatic
Fig. 3.3. Tipurile de produse achiziționate de către turiști în funcție de spațiul de p. 38
călătorie
Fig. 3.4. Locația de achiziționare a produselor turistice p. 38
Fig. 3.5. Anotimpul preferat pentru a călători în Spațiul European și Asiatic p. 39
Fig. 3.6. Destinațiile turistice vizitate pentru Spațiul European p. 40
Fig. 3.7. Destinațiile turistice vizitate pentru Spațiul Asiatic p. 40
Fig. 3.8. Cele mai populare regiuni turistice pe continentul European și Asiatic p. 41
Fig. 3.9. Sursa de informare și frecvența de călătorie a turiștilor p. 41
Fig. 3.10. Funcțiunile și mijloacele de transport preferate de turiști (analiza p. 42
comparativă)
Fig. 3.11. Analiza elementelor de satisfacție pentru fiecare spațiu turistic p. 43
Fig. 3.12. Nivelul general de încredere cu privire la Spațiul European vs Asiatic p. 44
Fig. 3.13. Motivele de selecție a Spațiului European comparativ cu cel Asiatic p. 45
Fig. 3.14. Reflectarea celor mai frecvent achiziționate produse turistice p. 46
Fig. 3.15. Locațiile de achiziționare a produselor turistice pentru Spațiul European și p. 47
Asiatic
Fig. 3.16. Studiu comparativ al preferințelor turiștilor privind Spațiul European/Asiatic p. 48
în funcție de anotimp
Fig. 3.17. Preferințele comparative ale turiștilor privind Spațiul European cu cel p. 49
Asiatic ale elementelor turistice
Fig. 3.18. Mijlocul de transport selectat pentru călătorie pentru Spațiul European și p. 50
Asiatic în funcție de sursa de informare
Fig. 3.19. Preferințele turiștilor față de funcțiunile de cazare în Spațiul European și p. 51
Asiatic
Fig. 3.20. Diferențele privind elementele turistice între Spațiul European și Asiatic p. 52
Fig. 3.21. Comparația datelor privind frecvența călătoriilor turiștilor în Spațiul p. 53
European și Asiatic și a gradului de încredere acordat acestora

5
 Introducere
Tendințele de dezvoltare durabilă a turismului din ultimile decenii au intervenit în
declanșarea marilor schimbări în acest domeniu. Numeroase destinații își cunosc popularitatea sa
treptat, turistul fiind factorul de selecție în cazul respectiv. Tot aici am menționa că turistul actual
are în dispoziția sa un număr extrem de mare de destinații turistice, zilnic este bombardat cu
numeroase oferte din partea turoperatorilor. Pe lângă acestea trebuie de luat în calcul că și
numărul destinațiilor turisctice cu un potențial de atracție turistică crește într-un ritm destul de
rapid.
La ora actuală turismul reprezintă una din industriile cu cel mai înalt grad de
expansivitate, cu un grad de dezvoltare destul de dinamic comparativ cu alte domenii ale
economiei. Cu scopul obținerii satisfacției clienților și creării celor mai bune impresii,
destinațiile turistice se adaptează la cerințele cele mai specifice ale turistului. Destinațiile
turistice ilustrează cadrul general al dezvoltării și planificării turismului. Acesta nu reprezintă în
sine doar niște locuri, ci o sumă de elemente ce include gastronomia locală, atracțiile turistice,
animația și elementele de cultură.
În funcție de elementele ce îi sunt livrate turistului, acesta își crează percepțiile sale cu
privire la destinația vizitată, care ulterior prin intermediul socializării cu prietenii și rudele sale
ele sunt împărtășite. În cazul existenței unor percepții pozitive cu privire la destinația turistică,
informațiile livrate vor fi cu caracter pozitiv, care ulterior va încuraja vizitarea repetată a
acelorași destinații. În cazul în care experiența primită va fi una mai puțin plăcută, atunci și
percepțiile create la ceilalți vor avea caracter negativ.
Odată cu extinderea spațiilor de călătorie a avut loc și diversificarea preferințelor
turiștilor privind o serie de elemente: tipul structurii de cazare ales, buget alocat, obiective
turistice de vizitat, obiective noi turistice pentru cercetare și multe alte elemente. Fiecare spațiu
turistic presupune anumite costuri care ulterior în percepția turiștilor fie își au justificarea fie nu.
Acestă justificare este strict corelată cu gradul de satisfacție pe care îl obțin aceștia în urma
vizitării spațiului destinat călătoriei.
În cadrul lucrării respective ne propunem de a sublinia trăsăturile definitorii ale fiecărui
spațiu turistic în parte, precum și efectuarea unei analize comparative cu privire la Spațiul
European și Asiatic în calitate de destinație turistică. Aceste spații selectate pentru a efectua o
analiză în cadrul lucrării respective sunt cele mai populare destinații turistice ce sunt selectate
anual de milioane de turiști.
Scopul principal al prezentei lucrării, este de a efectua o analiză comparativă a Spațiului
European și Asiatic și a trăsăturilor care le diferențiază și care le au în comun.
Design-ul lucrării: lucrarea respectivă este compusă din trei capitole.
6
 În cadrul I capitol vom efectua o trecere în revistă a literaturii de specialitate, a surselor
bibliografice cu privire la spațiul European și cel Asiatic, a trăsăturilor definitorii a acestor spații
cu potențial turistic. Tot aici vom reflecta datele statistice cu privire la contribuția turismului
pentru dezvoltarea fiecarui spațiu, a numărului de turiști care au ales să viziteze regiunea
Europeană sau Asiatică.
Capitolul II efectuează o trecere în revistă a metodologiei cercetării. În cadrul acestui
capitol este expus scopul cercetării, obiectivele propuse pentru cercetare, ipotezele supuse
cercetării și instrumentul cercetării. De asemenea aici este prezentat eșantionul de cercetare și
modul de desfășurare al acesteia.
Capitolul III este divizat în două paragrafe: unul ce ține de efectuarea unei analize a
rezultatelor în concordanță cu obiectivele de cercetare propuse, iar celălalt paragraf cu efectuarea
unei analize conform ipotezelor de cercetare propuse și efectuarea de analize comparative asupra
acestor două spații turistice supuse analizei în cadrul lucrării respective.
Ca urmare a cercetării efectuate vor fi colectate date cu privire la preferințele turiștilor
pentru fiecare spațiu de destinație turistică, a elementelor care motivează turiștii să selecteze unul
sau alt spațiu de destinație turistică.

Cuvinte-cheie: evoluție turism, preferințe turistice, studiu comparativ, spațiu turistic.

7
 CAPITOLUL I. TURISMUL ȘI PERCEPȚIILE PRIVIND PRACTICAREA ACESTUIA

1.1 Abordări conceptuale ale turismului

Astăzi nu putem vorbi depre turism fără a lua în calcul caracterul său multidimensional
care a fost obținut de-a lungul timpului. Cu toate acestea turismul nu este unul din domeniile cel
mai ușor de definit, el reprezintă un sistem complex ce implică numeroși actori ce exercită o
influență multilaterală, ceea ce îl face pe acesta destul de dificil de descris. Cu toate acestea, de-a
lungul dezvoltării istorice al acestuia au fost efectuate numeroase încercări cu scopul identificării
unei definiții complete și complexe, unanim acceptate pe plan mondial.1
Printre primele încercări de definire a turismului le-a aparținut profesorilor Hunziker și
Krapf de la Universitatea din Berna, Elveția. Autorii au definit turismul drept sumă a
fenomenelor și relațiilor ce decurg din călătorie și din șederea non-rezidenților în măsura în care
fenomenele respective nu duc la șederea permanentă a acestora și nu au drept scop realizarea a
activității ce presupun obținerea de câștiguri. Definiția respectivă efectuează o distincție a
turismului de migrație ce presupune inițierea de ședere permanentă. Potrivit autorilor, definiția
respectivă include în mod obligatoriu și călătoria și șederea în același timp, excursiile fiind
înlăturate de o zi pe care aceștia nu le consideră ca făcând parte din domeniul turismului.
Potrivit definiției Societăți de Turism din Marea Britanie: ”Turismul reprezintă mișcarea
temporară, a deplasării persoanelor către destinații în afara locurilor în care trăiesc în mod
normal, lucrează și desfășoară alte activități”2. Definiția respectivă a fost reformulată de către
Societatea de Turism din Cardiff în modul următor: ”Turismul reprezintă realizarea unor
activități specifice, determinate de dorințele fiecărui consumator, acestea fiind realizate în afara
mediului de acasă”.
Conform Organizației Mondiale a Turismului, turiștii sunt oamenii care ”călătoresc și
stau în locuri în afara mediului lor obișnuit pentru nu mai mult de un an consecutiv pentru
recreere, afaceri și în alte scopuri care nu sunt legate de exercitarea unei activități remunerate din
interiorul locului de vizită”3. Acesta fiind actul de călătorie pentru scopuri predominant de
agrement sau petrecere a timpului liber, cu referire la prestarea de servicii în sprijinul acestui act.
De la an la an turismul a evoluat atât ca formă cât și diversitate. La ora actuală turismul
poate fi clasificat după o serie de criterii:4
 În funcție de locul de proveniență sau originea turiștilor putem distinge:
1
A. K. Raina, Dr. S. K. Agarwal, The Essence of Tourism Development: Dynamics, Philosophy, and Strategies,
Editura Sarup & Sons New Delphi, 2004, p.14
2
Zenaida L. Cruz, Principles of Tourism Part I, Editura Rex Books Store, 2006; pag 78
3
Conform Organizaţiei Mondiale a Turismului-www.unwto.org
8
 Turismul intern: acesta presupune desfășurarea activităților cu caracter specific de
către rezidenții unei țări, însă în afara zonei de reședință.
Turismul internațional: conform OMT ”reprezintă o activitate desfășurată de o
persoană care locuiește mai mult de 24 de ore într-o altă țară, alta decât cea de reședință,
având la bază diferite motive: agrement, business, sănătate, etc..”5
 În funcție de mijlocul de transport utilizat:
Drumețiile: conform DEX-ului6, această formă de turism este făcută pe jos și nu
implică nici un mijloc de transport, sau cel puțin o formă de mijloc de transport, iar
pentru odihnă este utilizat cortul. Turiștii care practică această formă de turism, de
regulă sunt implicați în activități eco-sportive în principiu din zonele montane. Forma
respectivă de turism reprezintă opusul celei clasice, în care de obicei se face apel la
deplasarea prin intermediul mijloacelor de transport. Forma respectivă de turism oferă o
serie de beneficii printre care putem enumera: libertatea de mișcare sau experiența avută
și costurile minime implicate.
Turismul rutier: reprezintă una dintre modalitățile cele mai răspândite de a călători.
Poate fi utilizată în cazul practicării turismului intern. Indiferent de faptul că merge
vorba de autoturisme sau microbuze, transportul rutier oferă libertatea și flexibilitatea ce
sunt axate pe costuri medii de călătorie.7
Turismul feroviar: reprezintă un mijloc de deplasare relaxant și sigur, cu scopul de a
ajunge la o destinație turistică. Transportul feroviar este practicat atât pe curse regulate
cât și charter. Forma respectivă implică existența unor trenuri diferite de cele clasice,
care trebuie să ofere turistului o călătorie diferită, o experiență excelentă. Printre
avantajele formei respective de turism sunt: siguranța, confortul, costurile medii de
călătorie.
Turismul aerian: este utilizat de către turiștii care pun accent important pe factorul de
timp, reducând în acest sens timpul de deplasare. Din momentul introducerii călătoriilor
low-cost, acesta a devenit un lux accesibil. Forma respectivă poate fi utilizată pentru
distanțele lungi, turiștilor de tip business cu scopul parcurgerii unei distanțe mari într-un
timp restrâns.

4
Dallen J. Timothy, Cultural Heritage and Tourism in the Developing World: A Regional Perspective, Editura
Routledge, 2009, p.54
5
Conform Organizatiei Mondiale a Turismului: www.unwto.com
6
Conform Dicţionarului Explicativ Român: www.dexxonline.ro
7
Mowforth M., Munt I., Tourism and Sustainability: Development and New Tourism in the Third World, Editura
Routledge, 2008, p.81.
9
  În funcție de motivația deplasărilor, pot fi distinse o serie de forme ale circulației
turistice:8
Turismul de agrement: reprezintă cea mai des întâlnită formă de turism și face
referință la absolul totul ce ține de întâlnirea locurilor noi, obiceiurilor noi și istoria
locurilor.
Turismul medical: reprezintă un tip particular de turism ce poate combina diferite
tratamente medicale și experiențe balneoclimaterice. Este practicat în zone cu
importante resurse naturale cu efecte terapeutice aflate de obicei în zonele montane.
Turismul sportiv: este un tip specific de turism agreat de o anumită categorie de
persoane. Include o gamă vastă de sporturi ce au drept scop enterteimentul clientului.
Acest tip poate include toate categoriile de sporturi.
Turismul științific: nu este altceva decât un tip de turism ocazional, care se referă în
general la congrese, vizitare a unor regiuni cu scopul schimbului de informații, a unor
obiective industriale, etc.. De asemenea, această formă de turism presupune participarea
în cadrul simpozioanelor, târgurilor și expozițiilor ce au în calitate de subiect inovațiile
în anumite domenii sau vizitarea de rezervații naturale.
Turismul de cumpărături: reprezintă deplasarea ocazională în anumite localități sau
locații cu scopul achiziționării unor produse sau servicii în condiții mai avantajoase
comparativ cu cele oferite pe plan local, sau din contra, de achiziționare de produse sau
servicii exclusiviste ce nu pot fi întâlnite pe plan local
Turismul local: este o parte integrată a întregului angrenaj al turismului și implică o
activitate turistică cu caracter zonal. Mediul ambiant și comunitățile locale sunt
elementele sale de bază și de aceea au o implicare directă în receptarea de beneficii și
costuri.9
Formele de turism descrise mai sus pot fi practicate de turiști ce fac parte din diferite
segmente de vârstă sau pătură socială. Diversitatea acestora oferă posibilitatea selectării unei
forme în funcție de așteptări, buget, etc.. Ele pot fi practicate individual sub o singură formă sau
în grup prin combinarea a cel puțin 2 forme.10
Nu putem discuta despre turism fără a implica în dezvoltarea sa formele de turism,
mijloacele de transport care stau la fundamentul acestuia. Tot aici am menționa necesitatea
sublinierii factorilor care au contribuit și contribuie la dezvoltarea turismului.

8
Cristureanu C. Economia şi politica turismului internaţional, Editura Abeona, Bucureşti, 1992, p.102.
9
Glavan V., Geografia Turismului, Editura Fundaţiei Romania de Mâine, 2005, p.125
10
Cruz Z., Principles of Tourism Part I, Editura Rex Books Store, 2006, p.18
10
 Indiferent de faptul că turismul este unul urban sau chiar rural, dezvoltarea acestuia
necesită a fi sprijinită, în afară de aporturile turiștilor și a surselor sale financiare ce urmează a fi
consumate în locul de destinație, și de o serie de alți factori:11
Factorii politici: reprezintă în esență poziția statului cu privire la domeniul industriei
ospitalității. Cu scopul desfășurării activității turistice este extrem de necesară existența
unui mediu propice contând atât pe cadrul natural, precum și cel creat de factorul
antropic. Factorul politic reprezintă un element-cheie în dezvoltarea turismului,
realizarea de investiții cu privire la dezvoltarea turismului. Numeroasele cazuri
cunoscute prin instabilitatea politică și conflictele politice – au avut un impact direct în
reducerea numărului de turiști și obligarea acestora de a se întoarce în țara sa de origine.
Instabilitatea politică și războiul pot influența în sens negativ percepțiile turiștilor cu
privire la destinația turistică, contribuind la conturarea imaginei turistului privind
insecuritatea și nesiguranța sa.12 În scopul evitării problemelor, spre exemplu guvernele
occidentale emit recomandări periodice de călătorie pentru cetățenii lor prin care îi
avertizează de riscurile întâmpinate la anumite destinații. Un aspect important este
faptul că factorii de decizie politică din țările de destinație turistică trebuie să fie
conștiente de modul în care este percepută instabilitatea de către turiști. Factorul
respectiv poate avea și o serie de avantaje asupra dezvoltării turismului într-o anumită
zonă prin intermediul aplicării unor politici rapide de obținere a vizei spre exemplu, sau
crearea anumitor formalități de trecere a frontierei și o stabilitate politică care va stimula
și încuraja dezvoltarea turismului rural.
Factorii sociali: turismul are ca scop primordial socializarea. Din momentul în care
călătoresc, turiștii își lărgesc orizonturile sale, are loc schimbul de informații,
posibilități noi de relaționare și experimentare de lucruri noi. În cazul când turiștii
vizitează o destinație turistică, aceștia simt nevoia de exprimare și relaționare. Toți care
relaționează într-un mod direct cu turistul, acționează direct asupra percepțiilor acestuia
cu privire la imaginea acelei destinații turistice.13
Factorii economici: țin nemijlocit de contribuția considerabilă pe care o aduce turismul
la dezvoltarea comunităților locale prin crearea de noi locuri de muncă, încasarea
lichidităților în urma prestării serviciilor.14 În plan economic turistul reprezintă un
factor-cheie al progresului economic, cu implicații pozitive asupra dezvoltării întregii
societăți, acționând în aces sens în direcția introducerii în cadrul circuitului economic a
11
Briggs, S. (2001), Successful Tourism Marketing, p.110
12
Petroman I., Bazele Turismului, Editura Mirton, Timişoara, 2005, p.99.
13
Thibal S., Rural tourism in Europe, Council of Europe, 1988
14
Snak O., Baron P., Neacşu N., Economia turismului, Editura Expert, 2006
11
 resurselor turistice, a patrimoniului cultural-istoric, a atracției și realizărilor
contemporane. Anume oferta turistică reprezintă un factor de o importanță majoră
pentru dezvoltarea economică a unei localități sau regiuni turistice. Printre aspectele
urmărite fiind: facilitățile acordate, mijloacele de transport, posibilitățile de alimentație,
etc.. Turismul contribuie la asigurarea unei circulații bănești echilibrate axată pe
turismul intern și internațional.15 Din punct de vedere calitativ, relația creată turism –
forță de muncă poate fi exprimată prin următoarele aspecte: nivelul de calitate al celor
antrenați în domeniul turistic pe anumite trepte de pregătire, raportul între cei angajați
cu timp parțial și timp total de muncă, proporția angajaților sezonieri și fluctuația
personalului, costul formării profesionale.
Factorii culturali: reprezintă un aspect important din motivul că schimbul cultural este
practic inevitabil în turism deoarece turistul achită în speranța de a experimenta o
experiență culturală nouă. Mâncarea tradițională, muzica tradițională, vestimentația
specifică, fac ca să sporească percepțiile pozitive ale turiștilor și să creeze predispoziția
ca locația respectivă să mai fie vizitată repetat. Relația creată poate contribui la
susținerea și păstrarea tradițiilor, valorificarea potențialului de care se dispune și
efectuarea schimbului de experiență. De regulă, turiștii și agențiile de turism vor tinde
mereu către existența unui schimb cultural între ei și localnici.
Mediul înconjurător:16 dependența turismului față de acesta reprezintă o realitate, cu
puțina exagerare a faptului că turismul este o scenă ce pune în valoare spectacolul
resurselor naturii. Mediul natural cu proprietățile acestuia sunt condiții fundamentale în
ceea ce privește desfășurarea activităților turistice. Resursele de care dispune mediul
ambiant își vor menține gradul de atractivitate o perioadă de timp exact cât rezervațiile
naturale și campaniile de conștientizare derulate să fie imprimate în rutina turiștilor și
localnicilor. Din motivul respectiv turiștii și localnicii au un rol important în protejarea
mediului și menținerea calității lui nu doar în cadrul stațiunilor turistice, ci și în afara
lui. Cadrul natural mai este important când vine vorba despre dezvoltarea turismului
unei localități, fiind o condiție imperativă în atragerea turiștilor. Factorul antropic poate
veni în suportul celui natural.17 Rezidenții și administrația locală trebuie să dețină interes
maxim în menținerea cadrului natural.18 Derularea activităților turistice necontrolate,

15
A. K. Raina, Dr. S. K. Agarwal, The Essence of Tourism Development: Dynamics, Philosophy, and Strategies,
Editura Sarup & Sons New Delphi, 2004;
16
Rodica Minciu, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Uranus, 2001;
17
Henche, B.G (2004), Marketing în turismul rural, Editura Irecson, București, p.128
18
Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000; pag.56
12
 fără a lua în calcul a standardelor de amenajare și exploatare, poate avea o contribuție
directă către degradarea mediului și resurselor turistice.19
Factorii mentionați anterior au o influență specifică fiecare în parte asupra formării
percepțiilor turiștilor asupra unei destinații turistice. Până într-un final fiecare din ei poate
contribui fie constructiv fie distructiv asupra formării unei percepții din partea turiștilor cu
privire la destinația turistică. În cazul în care toți factorii menționați anterior influentează pozitiv
și peste măsura așteptărilor turistului în coraport cu oferta primită, atunci gradul de satisfacție al
acetuia va fi unul maxim, în caz contrar va fi minim.

1.2 Consumatorii de turism și comportamentul acestora

Noțiunile de consumator de turism și comportament al consumatorului 20 au o corelație

directă cu conceptul de turism. Comportamentul consumatorului face referință la
comportamentul pe are îl manifestă în cercetarea sa pentru achiziționare, utilizare, evaluare a
produselor și serviciilor față de care aceștia așteaptă ca în urma achiziționării lor acestea să le
satisfacă nevoile. Abordând comportamentul turistului nu putem să trecem peste abordarea
modului în care aceștia iau decizii în legătură cu cheltuirea resurselor sale disponibile pentru
bunuri deconsum sau servicii.
Comportamentul consumatorilor de turism reprezintă o componentă a mediului economic
în special și uman în general. El poate fi definit drept totalitatea actelor decizionale realizate atât
la nivel individual sau de grup, legate fiind de obținerea sau utilizarea bunurilor și serviciilor cu
scopul satisfacerii nevoilor actuale sau viitoare incluzând în acest sens totalitatea proceselor
decizionale ce preced și determină aceste acte.21 Acest concept de comportament al
consumatorului este:
 Unul dinamic, caracterizat prin evoluție și schimbare permanentă;
 Determină interacțiuni între percepție, impresii, conduită și mediu ambiant;
 Are la bază o serie de procese: informație, atitudine, motivație, comportament;
 Efectuează schimburi între ființe umane care apare în urma interacțiunii a două
personaje (vânzători și cumpărători).
Prin studiul comportamentului consumatorului de servicii turistice ce tinde către
determinarea faptului cum aleg cumpărătorii și care sunt factorii ce le influențează alegerea.22

19
Minciu R., Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Uranus, 2001; pag. 34
20
Reisinger Y., & Turner, L. W. Comportamentul intercultural în turism: Concepte și analize. Elsevier, 2003, p.116.
21
Nedelea A., Piața turistică. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2003, p.75.-79
22
Hapenciuc C., Cercetare statistică în turism, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2004, p.154.
13
 De cele mai dese ori succesul sau insuccesul unei companii din domeniul turistic este
corelat cu gradul de cunoaștere a comportamentului clientelei sale și luarea acestuia în calcul.
Satisfacerea nevoii turistice se realizează prin intermediul consumului, act ce este precedat de o
succesiune de acțiuni prin intermediul cărora consumatorul decide procurarea unui anumit
serviciu în conformitarea cu cerințele sale.
Totalitatea actelor, atitudinilor și deciziilor cumpărătorului privind utilizarea unei cote-
părți din veniturile sale obținute cu scopul procurării serviciilor turistice definește clar
comportamentul cumpărătorului de servicii turistice.23 Particularitățile comportamentului efectiv
al consumatorului de servicii turistice determinate de conținutul său se regăsesc deopotrivă în
cadrul proceselor elementare și dimensiunilor ce îl definesc. Procesele se pot particulariza prin
modul în care are loc percepția și se desfășoară procesele de informare și manifestare a
atitudinilor și comportamentului manifestat.24

Insatisfacţii dacă nivelul calitativ nu corespunde preferinţelor

Decizia de achiziţie a serviciilor. Consumul declanşează reacţia desprinsă din evaluarea raportului calitate
Stimuli

Promovarea serviciilor turistice

Satisfacţii dacă nivelul calitativ corespunde sau chiar depăşeşte aş

Stimuli

Fig. 1.1. Modelul comportamental al consumatorului de servicii turistice

Sursa: Snak O. Managementul promoţional, Ed.Academia Română de Management,

Bucureşti, 1994, pag.33

Studiile efectuate cu scopul studierii comportmantului turistului contemporan au scos în

evidență o serie de situații posibile în concordanță cu comportamnetul acestuia:25

23
Gherasim T., Gherasim D., Marketing touristic, Ed. Economică, București, 2001, p.125.
24
Nicolescu E., Marketing în turism, Ed. Sport turism, București, 2001, p. 43.
25
Snak O. Managementul promoţional , Ed.Academia Română de Management,Bucureşti, 1994, pag.34
14
1. Cumpărătorul și consumatorul de servicii turistice poate fi una și aceeași persoană, care își
cheltuie propriul venit, din care își achiziționează în mod independent serviciile de care
acesta are nevoie;
2. Cumpărătorul și consumatorul pot fi persoane diferite, atunci când coportamentul celui ce
achiziționează pe banii celuilalt un set de servicii ce urmează a fi consumate de altcineva,
unde comportamentul acestuia poate fi diferit de a celui ce cumpără serviciile;
3. Cumpărătorul și consumatorul se pot regăsi și în una din celelalte două posturi, creând
combinații de genul:
 Cumpărător-beneficiar, unde plătitorul este o altă persoană sau chiar instituție;
 Cumpărător-plătitor, consumatorul fiind o altă persoană;
 Consumator-plătitor, unde cumpărătorul este o a doua persoană ce urmează să i se
transmită produsul sau drepturile asupra acestora ce au fost achiziționate anterior.26
Din cele expuse anterior rezultă faptul că de fiecare dată implicate în procesul de
achziționare și consum a serviciilor turistice pot avea un comportament total diferit, însă rolul cel
mai important în acest caz îl are consumatorul final.
Asupra procesului de cumpărare ”clasic” care descria mecanismele după care avea loc
realizarea procesului de cumpărare,27 dar care anterior nu era explicat, a fost și este rezultatul
interacțiunii complexe a mai multor factori ce pot fi structurați în următorul mod:

MEDIUL SOCIAL
- cultura
- grupuri referenţiale
- clasa socială

CIRCUMSTANŢE INDIVIDUALE
CARACTERISTICI PERSONALE - sex
PROCESELE DE LUARE A DECIZIILOR
- personalitate - vârstă
- stil de viaţă - ciclul de viaţă al familiei
- motivaţii - venit
- credinţe şi atitudini - educaţie
- percepţii
CUMPĂRARE

Fig. 1.2. Factorii care influenţează comportamentul consumatorului în procesul de luare a

deciziilor de cumpărare
Sursa: Hill E., Sullivan T. – Marketing, Ed.Antet, 1997, pag.55

26
Nicolescu E., Marketing în turism, Ed. Sport turism, București, 2001, p. 84
27
Pizam A., & Sussmann S. Afectează naționalitatea comportamentul turistului? Annals of Tourism Research,
1995, 124.
15
 În analiza figurii prezentate mai sus vom efectua referire la toți factorii menționați.
Factorii sociali exercită o influență destul de puternică asupra comportamentului
consumatorului. Spre exemplu cultura reprezintă un factor de influență a dorințelor și
comportamentului unei persoane. Odată cu dezvoltarea consumatorului, acesta însușește un set
de valori, percepții, preferințe și norme comportamnetale ce conduc o societate și reprezintă un
aspect semnificativ în procesul decizional. Familia reprezintă unul dintre cele mai importante
grupuri primare ce au puterea de influență asupa comportamentului consumatorului din motivul
că majoritatea persoanelor au cea mai îndelungată interacțiune anume cu familia. Normele
familiale pot crea premize de influență în selecția diferitor servicii ce vor fi sau urmează a fi
consumate în perioada concediilor.28
Clasele sociale reprezintă grupuri socio-economice sau grupuri cu aceleași circumstanțe
sociale și economice care se consideră că posedă același statut în societate. Baza definirii acestor
statute diferă de la o societate la alta, însă în principiu este legată de educație, venit, ocupație. În
acest sent, în cazul în care un turist aparține unei clase sociale înalte va distribui o mare parte din
timpul său liber pentru călătorii, iar pe parcursul acestora se va deplasa în exclusivitate cu
vehiculele proprii, va achiziționa case de vacanță particulare sau se va caza în hoteluri de lux.29
Factorii personali de asemenea reprezintă un aspect cheie în preluarea unui comportament
atunci când vine vorba de achiziționarea de produse turistice. În categoria acestor factori pot fi
incluși:30
- Vârsta și etapa din cadrul ciclului de viață: este unul din factorii persoanli de
comportament conform căruia firmele turistice trebui să acorde un maximum de
importanță. Tranziția de la copilărie la adolescență, de la adolescență la maturitate, de
la maturitate la batrânețe sunt etapele ciclului de viață care marchează schimbările de
comportament față de serviciile turistice. Spre exmplu, din motivul posesiei de timp
dar și de înclinația spre a călători, copiii și bătrânii vor constitui segmente importante
ale pieții turistice. Date cu privire la acest factor pot fi analizate mai jos:31

28
Hill E., Sullivan T. – Marketing, Ed.Antet, 1997, pag.55- 57
29
Elizabeth Hill&Terry O Sullivan-Marketing, Ed.Antet,1997,pag.57
30
Cosmescu I., Lavinia I., Economia serviciilor, Ed. Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 1999, p.97
31
Ionescu I., Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000, p. 167.
16
 Tabel 1.1 Ciclul de viaţă şi înclinaţia spre turism

Ciclul de viaţă familială Venitul Înclinaţia spre turism

1.Celibatar Modest Mare

2.Tânăr căsătorit ,fără copii În creştere Medie
3.Căsătorit cu un copil sub 6 ani În scădere Foarte slabă
4.Căsătoriţi cu copii şcolari În creştere Slabă
5. Matur, căsătorit, cu copii de întreţinut Stabil Medie
6. Matur căsătorit, în activitate, fără copii Maxim Foarte mare
de întreţinut
7.Bătrân căsătorit, în activitate Stabil Mare
8. Pensionar căsătorit Modest Foarte mare
9.Pensionar singur Modest slabă
Sursa:W.D.Wells, G.Gubar: Life Czcle Concept in Marketing Research, Journal of Marketing
Research, november 2003, p.106

- Stilul de viață de asemenea este un factor de comportament care dă expresie

exterioară trăirilor interne ale consumatorului de servicii turistice, avându-se în
vedere un sistem de reperare a unui individ plecând de la centrele sale de interes, de la
ideile și opiniile sale către acțiuni și modelele de consum pe care acesta le adoptă. 32
Studiind stilul de viață al persoanei, pot fi identificate comportamente diferite de la o
persoană la alta în ceea ce privește motivarea cererii de a călători. Spre exemplu un
studiu consacrat stilurilor de viață ale turiștilor a identificat 33 o tipologie de turiști cu
anumite comportamente în funcție de stilul său de viață:
 Turiști dominați mai mult de locul, stațiunea de petrecere a vacanțelor decât țara în
care aceștia se află;
 Turiști care își doresc mai mult atmosfera calmă decât cea agitată;
 Turiști ce sunt orientață către orașele mari comparativ cu cele mici;
 Turiști ce sunt atașați mai mult de stațiunile cunoscute comparativ cu cele
necunoscute;
 Turiști orientați mai mult spre mare decât spre munte;
 Turiști captivați mai mult de natură decât de civilizație;
 Turiști ce sunt fascinați mai mult de inedit decât de necunoscut.
Importanța factorilor subliniați mai sus nu poate fi contestată, în pentru a crea un
comportament și de a-i livra ulterior acestuia produsul exact de care acesta are nevoie. Din acest
motiv suntem tentați să credem că factorii psihologici sunt acei asupra cărora urmează să punem
accent maxim.

32
Idem p. 99
33
Etude de styles de vie de vacanciers canadiens, Office Du Tourisme Canadien, 1997
17
 Un prim factor psihologic este personalitatea individului. Aceasta reprezintă totalitatea
percepțiilor, convingerilor, comportamentelor prin care un individ se caracterizează și prin care
reacționează distinct față de alții aflați în aceeași situație. Este deja cunoscut faptul că prestatorii
de servicii turistice urmează să se adapteze persoanlității clientului său și nu invers. În acest sens
el este impus cel puțin să îl descopere în linii generale ca personalitate. Individualitatea
consumatorului este reliefată prin personalitatea sa – prin trăsăturile de caracter, prin trăsăturile
afective și volitive. În cazul în care agentul de turism înțelege cât mai bine reacțiile diferitor
tipuri de personalități puse în fața diferitor tipuri de produse turistice, care fiind prezentate
corespunzător, produsul poate fi achiziționat. Prestatorii de servicii turistice pot acționa utilizând
și o altă strategie în legatură cu personalitatea individului. În acest sens putem menționa
reprezentarea în coraport cu sine însăși a individului, adică modul în care acesta se percepe pe
sine pe de o parte, și modul în care acesta dorește ca să fie văzut de ceilalți. Produsele turistice ce
sunt percepute cel mai aproape de imaginea de sine a individului de regulă sunt și achiziționate.
Un alt aspect ce necesită a fi luat în calcul este motivația.34 Ea reprezintă o forță dinamică
ce trebuie exploatată în mod eficient. Anume ea este cea care îl determină pe individ să
reacționeze la nevoile și dorințele sale interne și să tindă să stabilească țeluri ce urmează ulterior
a fi satisfăcute. Un prim element al motivației îl reprezintă nevoile care influențează
comportamentul uman și îl determină către actul de achiziționare a produsului turistic. 35 Cele mai
multe nevoi nu vor fi foarte puternice pentru a motiva o persoană să acționeze la un moment dat.
O nevoie nesatisfăcută reprezintă factorul obiectiv, care-l determină pe consumator să identifice
un produs care să i-o satisfacă. Atât timp cât nu au fost satisfăcute, consumatorul va avea tindința
de a și le satisface. Nevoile nesatisfăcute creează motive de achiziționare a produselor pentru
satisfacerea lor. Aceste motive configurează motivația consumatorului ce creează la rândul ei
impulsul de a acționa. Motivul predominant de cumpărare este într-o strânsă legătură cu utilitatea
principală a acestuia. Vânzătorul va trebui să cunoască și utilitatea secundară a produsului livrat.
Atitudinea consumatorului de produse turistice reprezintă predispoziția individului de a
evalua într-o manieră preferențială, specifică și durabilă o idee și respectiv de a da o reacție față
de aceasta. Atitudinile îi determină pe oameni să agreeze sau chiar să respingă un lucru. Ele se
manifestă sub forma unor stări de mulțumire într-o măsură mai mică sau mai mare de a fi
coerente, de sentimente, predispoziții și percepții față de obiectul în cauză.
Abordată în aspect psihologic, atitudinea turistului reprezintă o rezultantă a trei
componente:36

34
Stănciulescu G., Managementul operațiunilor de turism, Editura ALL Beck, București, 2002, p. 71 -75
35
Nedelea A., Piața turistică. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2003, p.98
36
Cătoiu I., Teodorescu N. Comportamentul consumatorului, Editura Economică, Bucureşti, 1997, pag.22-23
18
 a. Componenta cognitivă, care reprezintă ansamblul cunoștințelor despre produs, care se
pot adeveri în a fi complete sau incomplete, adevărate sau false;
b. Componenta afectivă, ce este formată din reacțiile emoționale față de obiect și
dispozițiile favorabile sau mai puțin favorabile față de acesta;
c. Componenta conativă (sentimentală), care surprinde intenția fermă a individului de a
acționa, sau de a trece către acțiune.
Stadiul cognitiv include în sine și etapele de atragere a atenției asupra produsului, de
cunoaștere și studiere al acestuia.37 Stadiul afectiv este cel ce se impune în calitate de o a doua
componentă, unde individul evaluează produsul și ia în considerare experiența sa și percepțiile
asupra acestuia. În cadrul stadiului conativ are loc procesul de autoconvingere și acțiunea
propriu-zisă de achiziționare. Tot aici am menționa cu privire la faptul că atitudinile
consumatorului se formează în timp, și, odată formate acestea devin stabile și durabile. Cu cât se
cunoaște mai mult despre atitudinile clienților potențiali, cu atât mai exact își va adapta pachetul
cu oferta sa în fața clienților săi.
Schimbarea atitudinilor este dificilă, mai ales când vine vorba despre atitudinile pe
termen scurt. Din acest motiv vânzătorii sunt obligați să se concentreze asupra consolidării
atitudinilor favorabile și reducerea accesului la cele nefavorabile.38
Pornind de la nevoia motivată a turistului ce este axată pe percepțiile sale, continuând sub
influența proceselor cognitive, individul se angajează în acțiunea de achiziție a unui produs sau
serviciu, după care acesta îl consumă. Dacă utilizarea bunului economic duce sau contribuie la
satisfacerea nevoii inițiale, atunci are loc o întărire a atitudinii, iar în cazul apariției a aceleiași
nevoi, individul va tinde să repete procesul în urma căruia va selecta același produs.
Procesul de învățare39 stă la baza mecanismului perceptual și la baza motivației
consumatorului. Prin intermediul acumulării de noi experiențe, consumatorul este învățat ce
produse să achiziționeze și cum mai bine să facă acest lucru. Tot procesul de învățare definește și
schimbările de comportament, atitudini și percepții. Acesta presupune acumularea datelor din
trecut la care se adaugă interpretarea și înțelegerea stimulilor noi. Comportamentul uman este
modelat de învățare, iar acest factor este foarte important pentru influențarea procesului de
achiziție.
1.3 Corelația percepție-comportament în practicarea turismului

37
Idem p. 34-36.
38
Kozak M., Analiza comparativă a motivațiilor turiștilor în funcție de naționalitate și destinație. Tourism
management, 2002, p.118.
39
Nicolescu E., Marketing în turism, Ed. Sport turism, București, 2001, p.101-103
19
 Percepția axată pe serviciile turistice are la baza sa o serie de elemente specifice de genul:
intangibilitatea, dificultatea standardizării, lipsa garanților și informațiilor. Acestea generează un
comportament adecvat exprimat prin perceperea unui risc mult mai mare și mai intens și o
consecință de acceptare mult mai dificilă a inovațiilor.
Procesul de informare/învățare definit de elementele prin intermediul cărora indivizii
diferențiază serviciile presupun în sine căutarea de informații și identificarea surselor maxim
posibil de credibile, cumpărătorii având de ales în acest sens între cele personale (prieteni,
cunoștințe) și nepersonale (Mass-media). Intangibilitatea acestora și imposibilitatea prefigurării
lor cu scopul de a deveni din ce în ce mai fidele și exacte, conferă informațiilor obținute din
sursele nepersonale un caracter total incomplet și incredbil. 40 Ca urmare a achiziționării
serviciilor turistice, consumatorii acordă o importanță și un grad de încredere mai mare
informațiilor parvenite din sursele personale. Informațiile respective sunt reținute mult mai
puternic și pentru o perioadă mai îndelungată de timp, motiv pentru care în acest sens experiența
are un rol mult mai important în cadrul procesului de învățare.
Procesul de formare a percepțiilor poate fi caracterizat prin anumite dimensiuni afective,
cognitive și negative, reunind astfel influențele percepute și exercitate de deprinderi. Acest
proces reprezintă rezultanta proceselor elementare și își are reflectare în decizia adoptată de
cumpărător cu privire la achiziționarea serviciului:41
Decizia de necumpărare: pune în evidență discrepanța dintre nivelul dorit și cel perceput
efectiv de consumator în urma procesului de evaluare. Modul în care este exprimat riscul,
credibilitatea informațiilor și surselor acestora, experiența dobândită pot reprezenta
elemente de studiu în vederea modificării comportamnentului axat pe percepția anterioară
negativă.
Decizia de amânare a procesului de cumpărare: poate fi datorată atât unor considerente
endogene cât și exogene pe care activitatea de marketing a unei companii le poate
transforma și modifica într-o cumpărare efectivă.
Decizia de înlocuire: poate fi datorat unei diferențe notabile între serviciul turistic efectiv și
cel perceput de consumator.
Percepțiile și corelația acestora cu comportamentul consumatorului sunt reprezentate de
motivele de cupărare, preferințele cumpărătorilor, intențiile de cumpărare, deprinderile și
obiceiurile de consum, atitudinea și imaginea se particularizează prin modul specific în care
acestea se formează și totodată rolul diferit pe care îl joacă în manifestarea unui anumit

40
Idem p. 107-108
41
Stănciulescu G., Managementul operațiunilor de turism, Editura ALL Beck, București, 2002, p.89
20
comportament. Din acest unghi de vedere de o atenție sporită se bucură deprinderile de
cumpărare, obiceiurile de consum și imaginea.42
Deprinderile de cumpărare și obiceiurile de consum se formează și se manifestă
împreună. Acestea constituie forme de manifestare ale comportamentului ce au dobândit un
caracter de repetabilitate. Datorită experienței trecute, dobândite pe parcursul unui proces de
învățare, formarea deprinderilor de cumpărare și obiceiurile de consum pentru un anumit serviciu
turistic reprezintă un mijloc de fidelizare a clientelei. Imaginea produsului ca percepție în mintea
consumatorului deține un loc important între celelalte dimensiuni în calitate de element de
particularizare a comportamentului consumatorului de servicii turistice. Formarea unei percepții
clare și pozitive constituie un obiectiv important al politicii promoționale.43
Prin intermediul percepției, oamenii selectează, organizează și interpretează informațiile
oferindu-le o altă semnificație. Consumatorii selectează, organizează și interpretează mesajele la
care aceștia sunt expuși, însă se protejează de multitudinea stimulilor din mediu prin
introducerea de filtre care au ca scop excluderea informațiilor ce nu aduc valoare, reținând în
acest sens doar informațiile ce prezintă valoare pentru ei. De asemenea, cumpărătorii au tendința
de a schimba sensul mesajului ce vine spre ei, astfel încât acesta să se potrivească cu scopurile
acestora, însă, pe alocuri și cu prejudecățile pe care aceștia le au. În cazul în care pentru un
prestator de servicii, principala provocare este faptul că fiecare consumator dispune de o
percepție diferită pentru aceeași situație. 44 Drept urmare, atributele produsului – calitatea, prețul,
imaginea – pot fi percepute diferit de fiecare individ în funcție de o serie de factori dictați de
nevoile, motivele și experiența fiecăruia. Prestatorul de servicii va avea sarcina de a-l convinge
că produsul ce îi urmează a fi livrat îi va satisface nevoile sale. În acest sens consumatorul va
trebui să îi ajute pe clientul său să depășească barierele percepției sale prin intermediul unui
mesaj ușor de reținut și înțeles conform căruia acesta va reacționa.
Studiile realizate pe plan intercultural reprezintă o punte de legătură dintre țări și
naționalități. Interacțiunile interculturale ilustrează o schimbare de trăsături culturale și
simbolizează o modalitate de comunicare la nivel național și internațional. În cadrul acestor
activități, comunicarea interculturală reprezintă legătura dintre naționalități, comportamente și
valori.

Studiu de caz

42
Idem p.91-93
43
Nistoreanu P., Dinu V., Nedelea A., Producția și comenrcializarea serviciilor turistice, Ed. Didactică și
Pedagogică, București, 2004, p. 117
44
Sheldon P. J., & Fox M., Rolul industriei alimentare în alegerea unei vacanțe: o analiză interculturală. Journal of
Travel Research, 1988, p. 97.
21
 Într-o primă fază, studiile academice efectuate privind comportamentul turistului și
importanța preocupărilor interculturale a debutat odată cu anul 1981 și au fost întrerinse de o
serie de autori: Berrol (1981), Richards (1991) și alții. Cercetările ulterioare au scos în evidență
noile abordări cu privire a comportamentul turistic și potențialul turistic cultural al unui teritoriu.
În acest sens au fost analizate experiențele turiștilor din diferitele perspective ale tipului de
naționalitate.45 Cultura diferită a turiștilor a fost menționată pentru prima dată de către Nash
(1978) și Tyagi (1990). Aceștia considerau că turiști în timpul călătoriilor sale fac schimb de
valori și cultură proprie. Criteriul acestora de analiză s-a bazat pe modele de comportament
identificate în funcție de naționalitate. Ulterior criteriul naționalități a fost criticat din motivul
utilizării naționalității în calitate de variabilă discriminatorie pentru explicarea diferențelor
constatate în comportamentul turiștilor.
O altă abordare a fost efectuată de către Reisinger și Turner (2002) care au utilizat
segmentarea comportamentului turistic intercultural în: factori socio-economici și factori
personali. Aceștia au studiat comportamentul comercial al turistului și au pus în lumină
interesul acestuia pentru produse inedite.46
Crotts și Litvin (2003) au intervenit în acest domeniu prin dezvăluirea relației dintre
personalitate și cultură. În opinia acestora, cultura turistului este factorul decisiv în ceea ce
privește alegerea destinației de vacanță. Constatările cercetărilor au confirmat faptul că
variabilele precum ar fi percepția turistului cu privire la o destinație, sau ospitalitatea, nivelul de
satisfacție, dar și activitățile turistice pot varia în funcție de țările de origine. Existența
diferențelor de atitudini și comportamente ale turiștilor subliniază importanța gestionării
destinațiilor, explorând caracteristicile fiecărui grup de turști prin segmentarea piețelor turistice
și de elaborare a noilor strategii de marketing.47
Cu privire la percepțiile de caracteristici comportamentale a fost efectuat un stiudiu unde
ghizii au fost rugați să completeze pentru chestionare pentru fiecare naționalitate implicată în
experiment. În cadrul acestuia au fost implicate următoarele naționalătăți: Japonezi, Koreeni,
Americani. Datele cercetării sunt prezentate în tabelul de mai jos.48

Tabelul 1.2. Percepții de caracteristici comportamentale: scoruri medii pe grupe

45
Isaac, R. K. I. Înțelegând comportamentul turiștilor culturali: Spre o clasificare a turiștilor olandezi. Science
Guide, Olanda, 2008, p.205
46
Pizam, A., & Jeong, G. H. (1996). Comportamentul turistic intercultural: Perceptiile ghizilor turistici Koreeni.
Managementul Turismului. 17(4), 277-286.
47
Kozak, M. Analize comparative ale motivațiilor turiștilor în funcție de naționalitate și detinație. Managementul
Turismului, 2002, 23(3), 221-232
48
Pizam, A., & Sussmann, S. (1995) – Afectează naționalitatea comportamentul turistului? Annals of Tourism
Research, 22(4).
22
Variabila Japonezi Koreeni Americani Eșantion
Interacționarea 3,2 2,8 3,2 3,1
Socializarea 2,8 2,7 3,4 3,0
Fuzionarea cu alte naționalități 1,9 2,0 3,6 2,5
Călătoria în grup 3,8 3,8 2,9 3,5
Desfășoară călătorii lungi 1,6 2,5 3,2 2,4
Cumpără suveniruri 3,6 3,9 2,9 3,5
Cumpără cadouri pentru prieteni și rudele 4,2 4,2 2,8 3,7
de acasă
Au încredere în agențile de turism 3,1 2,8 3,4 3,1
Interesați de oameni sau lucruri 3,7 2,7 3,6 3,4
Preferă mâncarea tradițională locală 4,3 2,7 3,3 3,4
Nu planifică excursiile 2,5 3,3 3,8 2,9
Fac cumpărături constant 2,9 3,4 2,9 3,0
Cumpără fără să se intereseze de preț 4,0 3,8 3,2 3,7
Preferă autenticitatea 3,9 3,5 3,6 3,7
Aventuroși 1,5 2,3 3,6 2,5
Activi 2,5 2,5 3,9 2,0
Preferă noutățile 3,3 2,8 3,8 3,3
Fac fotografii 3,7 4,4 2,8 3,6
Scriu scrisori 3,0 1,8 3,5 2,8
Interesați de lucruri noi 3,6 2,4 3,7 3,3
Notă: *scara 1-5, unde 5 = prima alegere, și 1 = ultima alegere
Sursa: Pizam (1995)
Tabelul prezintă scorurile în funcție de fiecare naționalitate pentru fiecare din cele 20 de
caracteristici comportamentale. În scopul identificării filonului comun al naționalităților
menționate mai sus în funcție de cele 20 de caracteristici comportamnetale a fost realizată o
analiză factorială. Aceasta a fost desfășurată pentru examinarea legăturilor ce se creează între
cele 20 de caracteristici comportamentale enunțate mai sus și pentru a determina dacă
informațiile pot fi rezumate într-un set mai mic de factori. Analiza respectivă a fost realizată doar
prin intermediul percepțiilor ghizilor turistici despre turiștii cu care au interacționat.
Rolul trăsăturilor culturale ce afectează comportamntul turistic au fost analizate atât
direct cât și indirect. Utilizând metoda indirectă, s-a încercat să se descrie și catalogheze
diferitele percepții pe care rezidenții și antreprenorii din cadrul comunităților turistice le au
asupra diferitor naționalități. Prin intermediul metodei directe s-a încercat să se descopere
empiric diferențele ce există de fapt în comportamnetul turiștilor de diferite naționalități.49
49
Pizam, A., & Sussmann, S. Afectează naționalitatea comportamentul turistului?. Analele de cercetare
în turism, 1995, 22(4), 901-917
23
 Cu privire la percepția asupa călătorilor britanici, Coita și Nedelea (2006) au subliniat că
acesta este un turist mult mai complex în cererile sale. Ei își pot permite să cheltuie sume
considerabile pentru o vacanță și manifestă mai multă experiență în călătorii. Din aceste
considerente, acești turiști acordă o atenție deosebită prognozei meteo, produselor tradiționale
locale și nemijlocit prețurilor.
Modelele europene de comportament de călătorie a scos în evidență o serie de diferențe
de comportament comparative cu populația arabă: ”peste tot stilul oriental de turism a fost
remarcat ca fiind mai puțin active și mai gregar social decât stilul European. Acesta se explică
prin următoarele caracteristici culturale: idei puține într-o familie extinsă, în care membrii în
vârstă iau decizia de călătorie; nevoia de protective a femeilor, ceea ce face ca grupurile să
caute intimidate în procesul de recreativitate și de relaxare; segregarea ambelor sexe în
activitățile sportive și de agreement din cauza normelor sociale stricte comparative cu Europa și
America”50
O altă percepție asupra turismului este întâlnită în spațiul European, în special pentru
europenii din vestul continentului. Cu privire la aceștia s-a efectuat o comparație cu turiștii
japonezi. Printre concluziile formulate au fost: ”japonezii preferă să călătorească în grupuri și
doar în vacanțe scurte, în timp ce europenii sunt mai mult individualiști și referă concedii de 2-4
săptămâini. Japonezii aleg o destinație unde există infrastructură pentru grupuri mai mari.
Aceștia nu sunt nici pioneri, nici aventurieri. Acești turiști preferă să călătorească mai degreabă
ca membrii unui grup, decât individual. Acest exemplu arată un stil de turism bazat
penaționalitate, care este extrem de diferit de ceea ce este normal în Europa”.51
Turiștii americani apreciază excursiile în natură și cele individuale. Turiștii italieni în
comparație cu cei coreeni tind să călătorească la o vârstă mai înaintată și aleg destinații mai
luxoase comparativ cu cei coreeni care călătoresc când sunt tineri, cu venituri mici și
necăsătoriți.
Astfel, motivațiile, percepția, nivelul de satisfacție reprezintă factori principali de
influență în analizele de comportamnet ale turiștilor. De cele mai dese ori este dificil sau chiar
riscant în generalizarea profilului și motivațiilor turistului care la rândul său au fost influențate
de o simplă percepție asupra modului și formei de a călători.
1.4 Date statistice privind fluxurile turistice

În suportul dezvoltării anuale a turismului și creșterii numărului de turiști, Organizația

Modială a Turismului înregistrează o serie de indicatori care caracterizează dinamica acestuia
50
Ritter, W. În deșert și pe plajă: turismul recreațional în lumea musulmană. Cercetarea în Turismul de
Recreație, 1989 14(2), 3-9, p.7
51
Idem, p. 4-7
24
sub anumite aspecte pe plan mondial. În acest sens datele statistice sistematizate în cadrul
Barometrului de Turism Mondial.52
Un prim indicator reflectat aici este numărul de turiști sosiți anual pe fiecare continent.
Numărul turiștilor, sau altfel spus fluxul acestora într-o anumită locație este determinată de o
serie de factori care influențează direct decizia de a călători în una sau altă destinație.
10
9
9
8
8
7
7
6
6
5
5
4 4
4
3
3
2 2
2

0
Europa Asia și Pacific America Africa Estul mijlociu

2018 2019

Fig. 1.3. Numărul anual de sosiri de turiști în funcție de destinația acestora, miliarde
persoane,2018-2019
Sursa: https://www.e-unwto.org/toc/wtobarometereng/current p.3
În baza figurii de mai sus putem observa că pentru unele continente numărul de turiști
rămâine constant, în cazul Americii din cauza costurilor ridicate pentru transport pentru a ajunge
acolo. Pentru destinațiile situate pe continentul asiatic și european, numărul turiștilor pentru anul
2019 față de 2018 este într-o scădere cu 2 miliarde de turiști anual. Cea mai mare scădere a
numărului de turiști o putem identifica pe continentul african, unde numărul acestora a scăzut cu
circa 5 miliarde timp de un an. Pentru Estul Mijlociu în calitate de destinație turistică, numărul
de turiști care au selectat destinația respectivă a crescut semnificativ cu 5 miliarde de turiști de la
3 miliarde înregistrate în 2018 către 8 miliarde în anul 2019. Acest lucru se poate explica prin
intermediul efortului financiar cu care destinațiile turistice de pe acest continent cu scopul de a
impresiona și atrage turiști. Cu toate acestea este necesar de a sublinia faptu că turistul actual este
cel ce gândește pe baza percepțiilor axate pe noi interese și provocări, un segment specific pe
care s-a axat destinația care a reușit să atragă cel mai mare număr de turiști în 2019.
52
UNWTO World Tourism Barometer and Statistical Annex Volume 18, Issue 1, January 2020, https://www.e-
unwto.org/toc/wtobarometereng/current p. 3- 4, accesat la data 19.03.2020

25
 Cu privire la dinamica turiștilor pentru anul 2019 comparativ cu aceeași perioadă a anului
precedent putem reflecta următoarea figură în concordanță cu datele prezentate în barometrul
Organizației Mondiale a Turismului.53
25

20 19

15
11
10 9
8 8 8 8
7 7 7
6
5 5
5 4 4 4
3 3
2 2 2
1 1 1
0

America Centrală

Orientul Mijlociu
Asia de nord-est

America de Nord
Europa centrală

Asia de sud-est
Europa de nord

Europa de vest

America de Sud

Africa de Nord
Europa de sud

Africa de Sud
Asia de sud

Caraibe
-1 -1
-2
-5 -3

2018 2019

Fig. 1.4. Numărul de sosiri internaționale 2019 față de 2018, în %

Sursa : https://www.e-unwto.org/toc/wtobarometereng/current p.4
În figura de mai sus sunt reprezenate numărul de sosiri înternaționale a turiștilor într-o
analiză comparativă a anului 2019 față de 2018. Este de subliniat faptul că pentru întreg
continentul european numărul de sosiri internaționale a anului 2019 față de 2018 semnificativ.
Spre exemplu pentru Europa de Nord numărul de sosiri de turiști internațională atinge cote
minime, iar în 2018 chiar cote negative. Rata de scădere a numărului de turiști se poate explica
prin interesul scăzut al acestora față de atracțiile turistice deja existente.
Tot o scădere a ratei numărului de sosiri internaționale se poate observa și pe partea
continentului asiatic, cel mai afectat fiind Asia de Sud, unde s-a înregistrat o diminuare a
numărului de sosiri internaționale cu 11% în 2019 față de 2018. Aceeași situația poate fi
menționată și pe partea continentului african. Trenduri de creștere a numărului de sosiri
internaționale poate fi observat la Caraibe, cu 6% față de 2018, America centrală cu 4% și în
Orientul Mijlociu la fel cu 4% rata de creștere a numărului de sosiri în 2019 față de 2018.
Pentru identificarea factorilor reali care au contribuit la obținerea acestor date este
necesară o aprofundare în studiul comportamentului turistului, a așteptărilor sale de la destinația
turistică și a percepțiilor ce urmează ca acesta să le creeze în coraport cu destinația/destinațiile ce
urmează a fi vizitate.
53
UNWTO World Tourism Barometer and Statistical Annex Volume 18, Issue 1, January 2020 ,https://www.e-
unwto.org/toc/wtobarometereng/current p. 4
26
 Odată cu dezvoltarea turismului acesta și-a subliniat valoarea sa prin intermediul
aportului sub forma de contribuții financiare ce au contribuit la dezoltarea economiei pe plan
mondial. În acest sens, valoarea contribuției sale variază de la an la an în funcție de influența
factorilor care afectează activitatea și dezvoltarea acestuia.
În figura de mai jos este reflectată contribuția turismului în cadrul PIB-ului mondial54.

10

4
Sosirile de turiști
2 Turismul receptor
PIB Mondial real
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
-2

-4

-6

Fig. 1.5. Dinamica contribuției turismului în cadrul PIB-ului mondial, în %

Sursa : https://www.e-unwto.org/toc/wtobarometereng/current p.19
Pe baza datelor prezentate în figura de mai sus putem observa trei aspecte importante :
sosirile efective de turiști, turismul receptor și PIB-ul mondial. În baza datelor reflectate mai sus
putem menționa că datele au un caracter relativ constant cu excepția anului 2009, atunci când
criza economică a avut un impact negativ asupra acestor indicatori. În acest sens pentru perioada
respectivă a avut loc o scădere a numărului de turiști, care au afectat negativ turismul receptor și
a contribuit la un PIB mondial cu tendința spre zero. Debutând cu perioada anului 2010, acești
trei indicatori au cunoscut o creștere semnificativă, iar aportul turismului în PIB-ul mondial a
fost unul maxim.
Pentru perioadele următoare se poate observa o tendință constantă a PIB-ului în intervalul
de 4% chiar dacă sosirile de turiști oscilează anual și afectează turismul receptor.
Aportul turismului în dezvoltarea economiei globale are la rândul său un fundament care
influențează în mod direct dezvoltarea și perspectivele de dezvoltare, dar care poate și crea

54
UNWTO World Tourism Barometer and Statistical Annex Volume 18, Issue 1, January 2020 ,https://www.e-
unwto.org/toc/wtobarometereng/current p. 19
27
premise de a atrage turști. În acest sens vorbim despre indicele de încredere 55 care diferă de la o
regiune la alta și, care, le poate crea percepția turiștilor de a vizita sau nu regiunea, țara, locația
respectivă.
180

160 153
136 134 138
140
122 121 118 118 121 121
120
108 108
100

80

60

40

20

0
Total Europa Asia America Africa Orientul Mijlociu

Prognoze Evaluarea 2019

Fig. 1.6. Gradul de încredere pe regiune, puncte evaluative

Sursa : https://www.e-unwto.org/toc/wtobarometereng/current p. 20
În scopul identificării factorilor care pot contribui la dezvoltarea turismului în general,
Organizația Mondială a Turismului a prezentat gradul de încredere a turistului pe fiecare
regiune/continent în parte. În acest sens au fost efectuate anumite prognoze cu privire la gradul
de încredere pe care îl au turiștii și evaluarea ulterioară a acestora.
Conform figurii de mai sus putem menționa că cel mai mare grad de încredere al turiștilor
este acordat pentru continentul european cu 136 de puncte, urmat de Africa, Orientul Mijlociu cu
121 de puncte, și pe ultimul loc situându-se Asia cu America cu 108 puncte. În acest sens putem
menționa că percepția turiștilor privind gradul de încredere al acestora este minim pentru
destinațiile ce au înregistrat punctaj minim din motivul situațiilor de risc ce poat fi întâlnite acolo
care le poate afecta viața. Aceștia au o percepție mult mai pozitivă față de destinațiile cu un grad
de încredere mai mare evaluat de către turiști.
Media prognozată pe plan global cu privire la gradul de încredere a fost stabilită de 122
de puncte, iar evaluarea efectuată a scos în evidență 121 de puncte efectiv, ceea ce ar însemna că
diferența nu este una semnificativă.

55
UNWTO World Tourism Barometer and Statistical Annex Volume 18, Issue 1, January 2020 ,https://www.e-
unwto.org/toc/wtobarometereng/current p. 20 - 24
28
 CAPITOLUL II. METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1 Scopul cercetării

Scopul prezentei cercetări este efectuarea studiului comparativ privind percepțiile

turiștilor privind turismul european cu cel din spațiul asiatic. Scoaterea în evidență a diferențelor
în urma determinării percepțiilor turiștilor va crea premize în determinarea laturilor ce țin de
procesul de selectare a spațiului de călătorie a turiștilor și a elementelor ce impulsionează
selecția unui sau altui spațiu.

2.2 Obiectivele cercetării

Pentru realizarea cercetării respective ne-am propus a răspunde la o serie de obiective

corelate direct cu tema abordată:
Identificarea motivelor pentru care turiștii aleg să călătorească în Spațiul
European și Asiatic;
Determinarea tipurilor de produse turistice achiziționate de turiști;
Stabilirea locației de achiziționare a produselor turistice;
Identificarea anotimpului preferat pentru a călători în Spațiul European și Asiatic;
Identificarea celor mai populare destinații ce urmează a fi vizitate pentru fiecare
spațiu turistic;
Identificarea celor mai populare destinații turistice pentru fiecare spațiu turistic;
Stabilirea sursei de informare și frecvenței de călătorie a turiștilor;
Colectarea de date cu privire la funcțiunile de cazare preferate și mijlocul de
transport selectat în procesul de călătorie;
Evaluarea elementelor unui pachet turistic pentru fiecare spațiu separat pentru
stabilirea elementelor de satisfacție;
Determinarea nivelului general de încredere a turiștilor pentru Spațiul European și
Asiatic.

2.3 Ipotezele de cercetare

Pentru realizarea lucrării respective ne-am propus de a răspunde la o serie de ipoteze pe

care este axată lucrarea respectivă:

29
 1. Principalul motiv pentru care turiștii selectează Spațiul European este prezența
numeroaselor obiective turistice;
2. Produsele turistice cel mai des achiziționate sunt cele legate de vizitarea unui
complex turistic;
3. Peste 50% din turiști achiziționează pachetele sale turistice de la agențiile de
turism;
4. Peste 50% din turiștii care aleg să călătorească în Spațiul Asiatic, fac acest lucru
din lipsa barierelor lingvistice pentru aceștia;
5. Cele mai vizitate destinații turistice indiferent de spațiul în care turiștii călătoresc
sunt zonele recreative (marea, plaja);
6. Destinațiile cele mai populare sunt în strânsă legătură cu zonele de litoral;
7. Turiștii ce călătoresc cu automobilul personal pentru Spațiul European și Asiatic
aleg în calitate de surse de informare internetul;
8. Cele mai preferate funcțiuni de cazare de turiști sunt hotelurile, iar mijlocul de
transport selectat este autocarul;
9. Între elementele turistice ale Spațiului European și Asiatic nu există diferențe în
evaluarea de către turiști;
10. Gradul de încredere acordat regiunilor diferă în funcție de frecvența călătoriilor în
aceste spații.

2.4 Metoda cercetării

În scopul atingerii obirctivelor înaintate în prezenta lucrare am selectat în calitate

cercetarea cantitativă. Metoda de cercetare este ancheta pe bază de chestionar. Metoda selectată
va permite colectarea unui volul mare de informații într-un termen restrâns.
Metoda dată are în scop colectarea unei mari diversități de informații de la respondenții
ce sunt intervievați cu privire la tema respectivă.56

2.5. Instrumentul cercetării

Instrumentul utilizat în cadrul cercetării este chestionarul. Acest instrument permite

colectarea unei multitudini de date cu privire la subiectul abordat.

56
Conf. Dr. Farm. L ăcr ămioara Popa, Metodologia cercetării științifice și managementul proiectului de cercetare,
http://sorana.academicdirect.ro/pages/doc/Doc2012/_materiale/MCS_Curs.pdf, data: 13.06.20
30
 Acesta cuprinde 27 de întrebări ce sunt alocate pe subiecte de interes cu privire la tema
abordată. Întrebările abordează subiecte cu privire la identitatea subiectului supus cercetării.
Întrebările sunt divizate pe două subiecte de interes general: primul ce ține de
identificarea percepțiilor cu privire la turismul în Spațiul European, iar celălalt întrebări cu
privire la Spațiul Asiatic. În acest sens, pe baza datelor ce urmează a fi efectuată o abordare
duală individuală și paralelă a datelor ce țin de subiectul investigat.
Tot în cadrul chestionarului ne-am propus definirea profilului respondenților ce participă
la cercetarea subiectului pentru a determina principalele elemente care contribuie la formarea
percepției turiștilor cu privire la selectarea unui pachet turistitc pentru unul din spațiile turistice
propuse pentru cercetare.57
În acest sens, în continuare vom elucida corelația între obiectivele cercetării și ipotezele
cu referință la întrebările din chestionar, sub forma unui tabel:

Tabelul 2.1. Corelația între obiectivele cercetării și ipotezele de cercetare

Obiective Ipoteze Întrebări
chestionar
1. Identificarea I. Principalul motiv pentru care  Întrebările din
motivelor pentru care turiștii selectează spațiul european chestionar: 3;4;
turiștii aleg să călătorească este prezența numeroaselor obiective
în spațiul european și turistice;
asiatic;
2. Determinarea II. Produsele turistice cel mai des  Întrebările din
tipurilor de produse achiziționate sunt cele legate de chestionar: 5; 6;
turistice achiziționate de vizitarea unui complex turistic;
turiști;
3. Stabilirea locației de III. Peste 50% din turiști  Întrebările din
achiziționare a produselor achiziționează pachetele sale chestionar: 7;
turistice; turistice de la agențiile de turism;
4. Identificarea IV. Atât pentru Spațiul European  Întrebările din
anotimpului preferat cât și Asiatic, turiștii preferă să chestionar: 8; 9;
pentru a călători în Spațiul călătorească cel mai mult vara;
European și Asiatic;
5. Determinarea celor V. Cele mai vizitate destinații  Întrebările din
mai vizitate locații turistice turistice indiferent de spațiul în care chestionar: 11;
atât pentru Spațiul turiștii călătoresc sunt zonele 12;
57
Corina Sîrb, Articol: Tehnici de cercetare cantitativă în relaţiile publice, 25 februarie 2013, https://ctrl-d.ro/tips-
and-tricks/tehnici-de-cercetare-cantitativa-în-relațiile-publice/, data: 07.06.20
31
 European cât și Asiatic
6. Identificarea celor
mai populare destinații ce
urmează a fi vizitate
pentru fiecare spațiu
turistic;
7. Stabilirea sursei de
informare și frecvenței de
călătorie a turiștilor;
surse de informare internetul;
8. Colectarea de date cu VIII. Cele mai preferate funcțiuni
privire la funcțiunile de
cazare preferate și mijlocul
de transport selectat în
procesul de călătorie;
9. Evaluarea unui
pachet turistic pentru
fiecare spațiu separat
pentru stabilirea
elementelor de satisfacție;
10. Determinarea
nivelului general de
încredere a turiștilor
pentru Spațiul European și
Asiatic.
recreative (marea, plaja);
VI. Destinațiile cele mai populare  Întrebările din
sunt în strânsă legătură cu zonele de chestionar: 13;
litoral; 14;
VII. Turiștii ce călătoresc cu  Întrebările din
autotmobilul personal pentru spațiul chestionar: 15;
european și asiatic aleg în calitate de
 Întrebările din
de cazare ale turiștilor sunt chestionar: 18;
hotelurile, iar bugetul acordat 19; 20; 21;
călătoriei nu depășește 500
euro/călătoria indiferent de spațiul
pentru călătorie;
IX. Între elementele turistice ale  Întrebările din
spațiului european și asiatic nu chestionar: 22;
există diferențe în evaluarea de către
turiști;
X. Gradul de încredere acordat  Întrebările din
regiunilor diferă în funcție de chestionar: 23.
frecvența călătoriilor în aceste spații.

2.6 Eșantionul de cercetare și eșantionarea

Pentru determinarea eșantionului de cercetare a fost utilizată metoda eșanționării

aleatorii. În calitate de grup țintă au fost turiștii care au călătorit cel puțin o dată fie în Spațiul
European, fie în Spațiul Asiatic. Chestionarul a fost aplicat online prin intermediul „Google
Drive” și anume „Google Forms”.

32
 Fig. 2.1. Chestionar online
Limbajul de aplicare al chestionarului a fost unul accesibil pentru grupul țintă. De
asemenea în aplicarea chestionarului nu s-a ținut cont de alte criterii (vârstă, sex, etc..),
principalul criteriu fiind călătoria acestora în unul din spațiile investigate.58
Statisticile descriptive (tabelul 2.2) arată că cei mai mulți respondenți sunt cuprinși între
vârsta de 26- 40 ani – 68,3%, cu studii superioare – 66,7% (Facultate) cu statutul social de
angajat – 70%.
Tabelul 2.2. Structura eșantionului
Număr Procent(%)
Până la 25 ani 17 14,2
Vârsta 26 -40 ani 82 68,3
41 – 60 ani 21 17,5
Mai mlt de 60 ani 0 0
Statutul social Șomer 10 8,3
Student 23 19,2
Angajat 84 70
Angajator 3 3,5
Studii Liceu 6 5
Facultate 80 66,7
Masterat 34 28,3
Doctorat 0 0
Sursa:calcule proprii folosind programul de analiză statistică Excel

Eșantionul este format din 120 persoane (turiști care au vizitat Spatial European și Spatial
Asiatic). Pentru calculul eșantionului am folosit formula lui Taro-Yamane59
58
Popa – APIO - Metodologia cercetării (note de curs): 10_Eșantionarea,
http://www.apio.ro/upload/mc10_esantionarea.pdf
59
Margine, L., Usatâi, A., Grejdeanu, T. (2015), Testarea matematica a formulelor de calcul al e_antionului
33
 N
n= ,
1+ N∗Δ 2
unde:
n – volumul eșantionului reprezentativ,
N – totalitatea statistica (70000, care reprezintă numărul anual de turiști care au vizitat),
Δ - eroarea maxim admisa (5%).
70000
N= = ~ 397.
1+ 70000∗0,0025

Din cauza limitilor impuse cercetarea s-a bazat pe 120 de respondenți

2.7 Desfășurarea cercetării

Cercetarea a fost desfășurată în mediul online asupra persoanelor care au călătorit cel
puțin o dată în Spațiul European sau Asiatic. În cazul în care au existat persoane care nu au
călătorit în unul din aceste spații, atunci aceștia au completat cu răspunsuri doar pentru spațiul
unde aceștia au călătorit anterior.
Chestionarul a fost efectuat online. Durata de aplicare a acestuia a durat o săptămână.
Intervalul de timp pentru care acesta a fost aplicat a fost de 25.05.2020-07.06.2020. Rezultatele
au fost colectate și sistematizate sub forma unui fișier excel.

CAPITOLUL III. REZULTATELE CERCETĂRII

reprezentativ, p. 7

34
 3.1 Analiza rezultatelor cercetării cantitative

Cu privire la rezultatele metodei de cercetare cantitative a subiectului abordat cu privire

la studiile comparative ale turiștilor privind turismul european și asiatic putem menționa că în
primă fază vom efectua o trecere în revistă a datelor ce fac trimitere directă la obiectivele
propuse pentru cercetarea respectivă.
Mai jos vom efectua o reflectare a datelor colectate în urma aplicării chestionarului
conform obiectivelor propuse.
Vom efectua o trecere a datelor ce caracterizează numărul de respondenți care au
călătorit cel puțin o dată în aceste spații.

Da Nu
113

60
51
8

Sp a ț i u l E u ro p e a n Sp a ț i u l As i a t i c

Fig. 3.1. Numărul turiștilor care au călătorit în spațiile cercetate

Conform datelor prezentate în figura de mai sus putem menționa că din cei 121 de
respondenți, nu toți au călătorit în ambele spații, astfel că Spațiul European este cel mai popular
și vizitat de către aceștia. În acest sens putem observa că 113 respondenți au vizitat acest spațiu –
fiind eligibili în continuare pentru cercetare. Pentru Spațiul Asiatic putem menționa că cel mai
mare număr de respondenți nu au vizitat acest spațiu – 60 de persoane, însă 50 de respondenți au
furnizat date care vor fi ulterior aplicate în cercetarea respectivă.
Obiectivul 1. Identificarea motivelor pentru care turiștii aleg să călătorească în Spațiul
European și Asiatic.

35
 Lipsa barierelor lingvistice 0 3

Costurile reduse la stațiunile de cazare 0 24

Prefer spațiul european 10

Obiective turistice multe vizitate în timp scurt 11

33

Numeroase obiective turistice 0 30

Durata scurtă a concediului 0 33

Cultura țării vizitate 0 7

Costul relativ mic al călătoriei 13

10
0 5 10 15 20 25 30 35

Spațiul European Spațiul Asiatic

Fig. 3.2. Motivele pentru care turiștii aleg să călătorească în spațiul European și
Asiatic
Conform figurii de mai sus putem menționa că spațiul european este cel mai preferat
pentru turiști. Printre principalele motive pentru care turiștii aleg să călătorească în acest spațiu
este numărul mare de obiective turistice și posibilitatea vizitării acestora în timp scurt și durata
scurtă a concediului pentru ca aceștia să aleagă alt spațiu (African, American, etc..), astfel câte
33 de respondenți au selectat aceste motive în calitate de motive primordiale pentru a călători în
aceste spații. Un număr de 30 de respondenți au ales să călătorească în Spațiul European din
motiv că aici sunt numeroase obiective turistice comparativ cu spațiul asiatic. Din numărul total
de respondenți, 24 au menționat că Spațiul Asiatic este selectat de către aceștia din motiv că
costurile pentru serviciile de cazare sunt mai reduse comparativ cu serviciile de cazare în spațiul
european. De asemenea am mai menționa și faptul că respondenții într-un număr de 13 persoane
au scos în evidență faptul că pentru Spațiul Asiatic costurile pentru călătorie sunt relativ mai mici
comparativ cu Spațiul European.
Obiectivul 2. Determinarea tipurilor de produse turistice achiziționate de către turiști
Cu scopul identificării celor mai populare produse turistice achiziționate de către turiști
pentru fiecare din spațiile analizate ne-am propus efectuarea unei analize comparative a datelor
ce caracterizează acest subiect pentru ambele spații de interes cercetate.

36
 40

35 34
31
30

25 23

20 18
15 15
15
12
10
10
7
5
1
0
Circuite turistice Regiune turistică Vizitarea unei țări Vizitarea unui oraș de Vizitarea unui
capitale prestabilită interes turistic complex turistic

Spațiul European Spațiul Asiatic

Fig. 3.3. Tipurile de produse achiziționate de către turiști în funcție de spațiul de

călătorie
Conform figurii de mai sus putem menționa că cele mai preferate tipuri de produse
turistice sunt cele ce presupun vizitarea unui oraș de interes turistic. În acest sens am menționa că
chiar dacă proporțional eșantioanele cercetate nu au un număr egal de repondenți, preferințele în
linii mari se suprapun. Astfel pentru această opțiune de răspuns au optat 49 de respondenți: 34
pentru spațiul european și 15 pentru cel asiatic. De asemenea pentru continentul european
vizitarea unei țări ce prezintă potențial de atracție turistică reprezintă un tip de produs care are
potențial puternic de atracție. În acest sens 31 de respondenți au selectat această opțiune de
răspuns. Produsele turistice cu cele mai mici cote de interes sunt cele ce presupun circuitele
turistice pentru capitale. Astfel, 7 respondenți au selectat opțiunea respectivă pentru spațiul
european și doar 1 respondent pentru spațiul asiatic.
Obiectivul 3. Stabilirea locației de achiziționare a produselor turistice

33%
35%
Agenții de turism
Turoperatori
Planific individual
Site-uri specializate

7%

25%

Fig. 3.4. Locația de achiziționare a produselor turistice

37
 Conform figurii de mai sus putem observa ponderea răspunsurilor respondenților privind
locațiile de achiziționare a produselor turistice pentru fiecare din spațiile ce urmează a fi vizitate.
Conform datelor putem menționa că produsele turistice sunt achiziționate în prim-plan de
la agențiile de turism – 35% din numărul total al respondenților a subliniat acest fapt. La o
diferență de doar 2% se situiează site-urile specializate de comercializare a produselor turistice.
În proporție de 25% din respondenți au remarcat faptul că achiziționează produsele turistice de la
turoperatori, și doar un număr de 7% din respondenți își planifică individual sejurul său.
Obiectivul 4. Identificarea anotimpului preferat pentru a călători în Spațiul European și
Asiatic

Primăvara Vara Toamna Iarna

49
28

22

14

Nu mă r t u ri ș t i

Fig. 3.5. Anotimpul preferat pentru a călători în spațiul European și Asiatic

În baza datelor prezentate în figura de mai sus putem menționa că cel mai preferat
anotimp pentru a călători selectat de către respondenți este vara – 49 de persoane au selactat
această variantă de răspuns, urmat de primăvară cu 28 de persoane și toamnă – 22 persoane.
Aceste date se pot explica prin faptul că cea mai preferată destinații pentru perioada de vară este
marea, care se extinte și pentru perioada de toamnă.
Obiectivul 5. Stabilirea destinațiilor turistice vizitate pentru fiecare spațiu turistic

38
 20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Milan Poiana Brașov Turnul EiffelSpațiul European
Coliseum Columna lui Traian Castelul Bran Bosfor
Stânca Afroditei Londra Castelul Edinburg

Fig. 3.6. Destinațiile turistice vizitate pentru Spațiul European

Conform datelor prezentate în figura de mai sus putem observa că cele mai populare
destinații turistice sunt situate în vestul europei (Marea Britanie, Franța, Italia), printre acestea
numerându-se: Milan, Turnul Eiffel, Coliseum. Pe lângă aceste destinații turistice ce presupun
costuri pentru deplasare și vizitare, mai pot fi remarcate și destinații turistice din România:
Castelul Bran, care prezintă interes pentru turiști.
18

16

14

12

10

0
Spațiul Asiatic

Bali Bankok Marele zid Chinezesc

Moscova Egipt Tokyo

Fig. 3.7. Destinațiile turistice vizitate pentru Spațiul Asiatic

În baza figurii de mai sus putem menționa că cea mai vizitată destinație turistică de pe
continentul asiatic a fost orașul Moscova, care a fost vizitat de circa 17 din respondenți, urmat de
Egipt – 14 persoane. De asemenea putem observa că în baza figurii de mai sus mai persistă și
alte destinații turistice mai îndepărtate care au atras turiștii. Acestea impun costuri suplimentare
de resurse financiare și timp. Anume din acest motiv și numărul respondenților care au vizitat
aceste destinații turistice nu este unui atât de semnificativ.
39
 Obiectivul 6. Identificarea celor mai populare destinații turistice pentru fiecare spațiu
turistic

Capul Greco Algarve Casa Anne Frank Stary Browar Muntele Athos
Viena Vatican Lacul Lugano Trestaccio Louvre-ul
Podul Carol Berlin Palatul Pena Singapore Hanoi
Zamzam Mecca Ierusalim

Sp a ț i u l As i a t i c 0 17 11 5 9 9

Sp a ț i u l E u ro p e a n 8 5 4 7 15 18 10 5 3 12 5 11 5

Fig. 3.8. Cele mai populare regiuni turistice pe continentul European și Asiatic
Conform datelor prezentate mai sus putem menționa că pentru continentul european putem
observa o multitudine de destinații turistice care prezintă potențial de atracție turistică.
Preponderent cea mai mare putere de atracție o au orașele ce prezintă monumente de arhitectură.
Pentru continentul asiatic cel mai mare interes a fost provocat de către orașul Singapore, care a
fost remarcat de către 17 respondenți. Cu toate acestea, elemetele de atracție turistică permit
turiștilor o varietate mare de selecție a acestora. Ca comparație între destinațiile turistice ce sunt
situate pe continentul european și cel asiatic putem menționa că desinațiile europene se vor
bucura de o popularitate mai mare din motiv că aici poate fi identificată o gamă diversă de
obiective turistice ce prezintă potențial de atracție.

40
 60
70
Autocarul
Apartament AvionulMotelAutomobil
Hotel Cabană Personal Trenul
Vilă Bungalou Obiectivul 7. Stabilirea sursei de
50

4060
informare și frecvenței de călătorie a turiștilor

44
77
3050
Fig. 3.9. Sursa de informare și

37
20
40
10 frecvența de călătorie a turiștilor
30
0
20
Persoane În baza datelor de mai sus putem

21
35
observa faptul că principala sursă de informare
17

16
10
11

0 pentru turiști rămâne a fi internetul – 48 de

14

14

Frecvența călătoriilor spațiul Asiatic Frecvența călătoriilor spațiul European

12
8
8

5 persoane au menționat acest fapt. Acesta este

4
2

2
2
1
Sp
S pața țiiuu ll EEu
u rro
o ppeea an
n Sp
S pați
a ț i uu ll AAsi
si aat
t i ci c
Internet 1Promoții
dată pe an
agenții2deoriturism
pe an Recomandări
mai rar decât prieteni
odată pe anSurse TV urmat de recomadările sau feedback-urile
prietenilor – 41 de persoane. Promoțiile din cadrul agențiilor de turism și sursele TV nu
reprezintă o sursă importantă de informare pentru turiști atunci când aceștia se documentează
privind o eventuală destinație turistică.
Cu privire la frecvența călătoriilor turiștilor putem menționa că există similitudini în date.
Acestea pot fi caracterizate prin faptul că atât în Spațiul European cât și Asiatic, cel mai mare
număr de turiști aleg să călătorească 1 dată pe an: pentru spațiul asiatic numărul acestora fiind de
37 persoane, iar pentru spațiul european fiind de 58 de persoane. De asemenea poate fi observat
faptul de 2 ori pe an numărul turiștilor care au participat la cercetare nu este atât de semificativ,
iar numărul turiștilor care ale să călătorească mai rar decât odată pe an pentru spatiul asiatic este
de 14 persoane, iar pentru cel european de 30 persoane.
Obiectivul 8. Colectarea de date cu privire la funcțiunile de cazare preferate și mijlocul
de transport selectat în procesul de călătorie
Fig. 3.10. Funcțiunile și mijloacele de transport preferate de turiști (analiza
comparativă)
Conform figurii de mai sus putem observa că pentru Spațiul European, funcțiunile de
cazare cele mai preferate sunt hotelele – 44 răspunsuri și vilele – 37 răspunsuri, iar pentru Spațiul
Asiatic cele mai preferate sunt vilele – 21 răspunsuri, urmate de hotele cu 16 răspunsuri. Pentru
ambele destinații turistice cabanele nu prezintă interes atunci când se selectează funcțiunea de
cazare.
Cu privire la mijlocul de transport selectat de către respondenți putem afirma că autocarul
s-a clasat drept cel mai frecvent utilizat mijloc de transport. Pentru spațiul european, acesta a fost
selectat de către 77 de respondenți, iar pentru spațiul asiatic de 35 de respondenți din numărul
total care au vizitat acest continent. Pentru spațiul european automobilul personal și trenul în
calitate de mijloc de trasnport pentru călătorie a fost utilizat de către 14 respondenți pentru
fiecare mijloc de transport, iar cel mai puțin utilizat a fost avionul – 8 persoane. Pentru spațiul

41
asiatic trenul a fost utilizat mai frecvent comparativ cu avionul și automobilul personal – motivul
fiind distanțele lungi ce urmează a fi parcurse și costurile mici la bilele pentru tren.
Obiectivul 9. Evaluarea unui pachet turistic pentru fiecare spațiu separat pentru
stabilirea elementelor de satisfacție

Spațiul European Spațiul Asiatic

4.85
4.8 4.83
4.81
4.75
4.79 4.79 4.79
4.77
4.74 4.75 4.75
4.7 4.73 4.73 4.74 4.72 4.71
4.65
4.69 4.69 4.7 4.7
4.66 4.67 4.67 4.67 4.66
4.65 4.65
4.6 4.62
4.55
4.5

Fig. 3.11. Analiza elementelor de satisfacție pentru fiecare spațiu turistic

Conform figurii de mai sus putem observa elementele de satisfacție cu privire la fiecare
spațiu turistic separat. Cu privire la spațiul de cazare putem menționa că acesta este unicul
element care depășește satisfația față de Spațiul Asiatic pe același criteriu cu 0,03 puncte.
Celelalte elemente de satisfacție prezintă diferențe nesemnificative inferioare spațiului asiatic. În
acest sens Obiectivele turistice amplasate în spațiul asiatic au permis o satisfacție generală a
turiștilor de 4,81 puncte, cu 0,07 puncte mai mult decât același element pentru spațiul european.
Cultura regiunii ca element de satisfacție este în avanataj pentru spațiul asiatic cu 0,04 puncte
față de cel european. Siguranța și securitatea zonei pentru spațiul european este caracterizat în
general mai favorabilă comparativ cu cea din spațiul asiatic. Acest fapt este confirmat și de
datele reflectate mai sus. Costul pachetului în calitate de element de satisfacție a fost evaluat în
favoarea Spațiului Asiatic, subliinindu-se în acest sens costul mai mic al pachetului turistic
comparativ cu Spațiul European – 4,79 față de 4,65 puncte.
Un alt aspect important în reprezintă barierele lingvistice. În calitate de element de
satisfacție, acestea sunt mai reduse pentru Spațiul European – constituind în acest sens 4,62
puncte față de 4,66 puncte față de spațiul asiatic.
42
 Obiectivul 10. Determinarea nivelului general de încredere al turiștilor pentru Spațiul
European comparativ cu Spațiul Asiatic

52

40

7 8 7.59
6

6 7 8 9 10 Madia

Număr persoane

Fig. 3.12. Nivelul general de încredere cu privire Spațiul European vs Asiatic

În baza datelor prezentate în fig 3.12 putem afirma că în baza scalei de evaluare a
încrederii acordate spațiului European în calitate de destinație turistică comparativ cu spațiul
Asiatic de la 1 la 10, unde 1 reprezintă lipsa totală a încrederii turiștilor în acest spațiu, iar 10
încrederea maximă, putem menționa că au fost colectate 7 evaluări cu nota 6, 52 de evaluări cu
nota 7, 40 de evaluări cu nota 8, 8 evaluări cu nota 9 și doar 6 evaluări maxime acordate de către
turiști pentru acest spațiu turistic.
În urma evaluării de către turiști a fost calculată o medie a acestui spațiu care este egală
cu 7,59 din maxim 10 posibil. Acesta este un rezultat relativ bun care a fost acordat de către
turiștii ce au vizitat acest spațiu. Pentru viitor, este necesar de precizat care elemente de
satisfacție pot fi îmbunătățite și adaptate la solicitările turiștilor pentru ca în urma unei eventuale
vizite media să cunoască o creștere, ceea ce ar semnifica o sporire a gradului de satisfacție a
turiștilor în urma vizitării acestui spațiu.

3.2 Testarea ipotezelor de cercetare

43
 În urma colectării și sistematizării datelor, am efectuat trecerea în revistă a datelor ce
reflectă situația ipotezelor de cercetare. Astfel vor reflecta ipotezele care au fost supuse cercetării
în scopul determinării studiului comparativ privind turismul european și asiatic.
Ipoteza 1
H0: Principalul motiv pentru care turiștii selectează Spațiul European este prezența
numeroaselor obiective turistice.
H1: Principalul motiv pentru care turiștii selectează Spațiul European este nu prezența
numeroaselor obiective turistice.
Cu scopul testării acestei ipoteze am elaborat un tabel pivot care va reflectă datele ce țin
de motivele pentru care turiștii selectează Spațiul European comparativ cu cel Asiatic. Datele
sunt reflectat în figura de mai jos:
35

30

25

20

15

10

0
Costul mic al Cultura țării Durata scurtă a Numeroase Posibilitate vizitare
călătoriei concediului obiective turistice număr mare a
obiective turistice

Fig. 3.13. Motivele de selecție a Spațiului European comparativ cu cel Asiatic

În baza figurii de mai sus putem afirma că principalele motive pentru care turștii aleg să
viziteze Spațiul European comparativ cu cel Asiatic sunt: durata scurtă, din motivul duratei
scurte a concediului și posibilității de vizitare a unui număr mare de obiective turistice, în acest
sens înregistrându-se câte 33 de răspunsuri pentru fiecare variantă de răspuns. Pentru opțiunea
cercetată în baza ipotezei: numeroasele obiective turistice, au fost acumulate 30 de răspunsuri.
Astfel putem deduce concluzia că ipoteza H0 se respinge și se acceptă H1 deoacere motivul
enunțat este unul secundar.

Ipoteza 2

44
 H0: Produsele cel mai frecvent achiziționate sunt cele legate de vizitarea unui complex
turistic.
H1: Produsele cel mai frecvent achiziționate nu sunt cele legate de vizitarea unui
complex turistic
Circuite turistice Regiune turistică prestabilită anterior
Familiarizarea cu cultura unei țări Oraș de interes turistic
Vizitarea unui complex turistic

6%
20%
16%

30% 27%

Fig. 3.14. Reflectarea celor mai frecvent achiziționate produse turistice

Conform datelor prezentate mai sus putem observa că cele mai frecvent achiziționate
produse turistice sunt vizitarea orașelor ce prezintă interes turistic – 30% din respondenți au
remarcat acest lucru. Ulterior aceștia au menționat că tind să viziteze o țară în timpul vacanței
sale cu scopul de a se familiariza cu cultura acesteia – 28% din respondenți au ales această
variantă de răspuns, urmată de vizitarea unui complex turistic – 20%, a unei regiuni turistice
prestabilite anterior – 16% și vizitarea de capitale europene – 7%. Astfel putem menționa că
Ipoteza H0 se respinge și se acceptă H1, deoarece cel mai frecvent achiziționate produse
turistice conform faptelor cercetării respective nu sunt cele legate de vizitarea unui complex
turistic.
Ipoteza 3
H0: Peste 50% din turiști achiziționează pachetele sale turistice de la agențiile de
turism.
H1: Peste 50% din turiști achiziționează pachetele sale din alte surse.

45
 33% 37%
Agenții de turism
Direct de la turoperatori
Planificare individuală
7% Site-uri de comercializare a
produselor turistice
23%

Fig. 3.15. Locațiile de achiziționare a produselor turistice pentru Spațiul European

și Asiatic
Conform datelor prezentate în figura de mai sus putem observa distribuția procentuală a
turiștilor în funcție de locul de achiziționare a produselor sale turistice. În acest mod putem
afirma că 37% din respondenți achiziționează produsele sale turistice de la agențiile de turism,
urmat de 33% din respondenți care achiziționează prin intermediul site-urilor de comercializare a
produselor turistice. Doar 23% fac achiziția produsului turistic dorit direct de la turoperatori, și
doar 7% din respondenți își planifică individual. În contextul celor menționate mai sus putem
afirma că se respinge ipoteza H0 și se acceptă H1, deoarece numărul de turiști care
achiziționează pachetele turistice de la agențiile de turism în baza cercetării este de 37% și nu
50%.
Ipoteza 4
H0: Pentru Spațiul European și Asiatic, turiștii preferă să călătorească cel mai mult
vara.
H1: Pentru Spațiul European și Asiatic, turiștii turiștii au preferințe diferite privind
anotimpul de călătorie
În scopul testării ipotezei propuse, am efectuat o reflectare a datelor sub formă
comparativă cu privire la preferințele turiștilor în funcție de anotimpul de călătorie. Datele sunt
prezentate în figura de mai jos:

46
 Spațiul European Spațiul Asiatic

49
28

27

22
21
11

11
1

I a rn a P ri m ă v a r a Va r a T o a mn a

Fig. 3.16. Studiu comparativ al preferințelor turiștilor privind Spațiul

European/Asiatic în funcție de anotimp
În baza figurii de mai sus putem observa distribuția datelor cu privire preferințele de
călătorie a turiștilor pentru Spațiul European și Asiatic. Putem menționa că cele mai sbale
preferințe pentru călătorie sunt pentru perioada de iarnă a anului, unde 11 respondenți au
menționat că selectează această perioadă pentru călătorie pentru Spațiul European și doar 1
respondent a selectat Spațiul Asiatic. Pentru perioada de primăvară, distribuția preferințelor
turiștilor se modifică, astfel că 28 de turiști din eșantionul supus cercetării au ales această
perioadă pentru a călători pe Spațiul European comparativ cu 21 de turiști care au ales să
călătorească în Spațiul Asiatic. Pentru perioada de vară putem observa cea mai înaltă distribuție a
datelor pentru Spațiul European cu 49 de respondenți, iar pentru cel asiatic cu 27 de respondenți
fdin numărul total al acestora. Perioada de toamnă a anului este de asemenea una favorabilă
călătoriilor. În acest sens observăm că 22 de respondenți au ales călătoria în Spațiul European în
această perioadă, iar 11 Spațiul Asiatic.
Efectuând o totalizare a celor enunțate mai sus putem afirma că se menține ipoteza H0 și
se respinge ipoteza H1 întrucât anotimpul preferat pentru călătorie de către turiști este vara,
indiferent de spațiu.
Ipoteza 5
H0: Cele mai vizitate destinații turistice indiferent de spațiul în care turiștii călătoresc
sunt zonele recreative (marea, plaja).
H1: Turiștii au prererințe diferite cu privire la selectarea destinațiilor de călătorie în
funcție de spațiul turistic cercetat.

47
 În scopul efectuării unei analize comparative privind cele mai preferate destinații
turistice, acestea au fost grupate pe anumite criterii din motivul că fiecare turist care a participat
la cercetare a avut opțiunea de a introduce individual variantele de răspuns.

Orașe Castele/monumente Monumete naturale

Hotele Muzee Plaje

27
23

19

19

19
15
14

9
7
5

2
Sp a ț i u l E u ro p e a n Sp a ț i u l As i a t i c

Fig. 3.17. Preferințele comparative ale turiștilor privind Spațiul European cu cel
Asiatic ale elementelor turistice
În baza datelor de mai sus putem observa faptul că pentru Spațiul European distribuția
datelor este una orientativ simetrică. Cea mai înaltă cotă de răspunsuri este înregistrată pentru
monumetele naturale: parcuri renumite din marile capitale europene – 27 de turiști au selectat
opțiunea respectivă, urmată mai apoi de orașele ce prizintă interes turistic sporit: Paris, Berlin,
Londra, etc. – cu 23 de răspunsuri. Pentru diferitele castele cu o istorie bogată și Muzee, au fost
înregistrate câte 19 răspunsuri. Cele mai mici cote de răspunsuri au fost înregistrate pentru plaje
și Hotele, ceea ce ar semnifica că turiștii sunt mai puțin interesați de plaje sau hotele atunci când
planifică o călătorie, sau poate că combină unele elemente cu altele.
Pentru Spațiul Asiatic putem menționa că cel mai mare potențial de atracție îl au orașele
mari – 19 respondenți din numărul total eligibili au menționat acest lucru. Ulterior câte 9
respondenți au menționat plajele și monumentele naturale în calitate ce element de atracție și
destinație turistică pentru aceștia. Cele mai mici cote de răspuns înregistrate au fost înregistrate
la hotele – 7 răspunsuri, monumente – 5, și muzee – 2 răspunsuri.
În contextul celor enunțate mai sus putem menționa că se respinge ipoteza H0 și se
acceptă ipoteza H1, ceea cea ar însemna turiștii au preferințe diferite privind selectarea
destinațiile de călătorie în funcție de spațiul în care aceștia aleg să călătorească.

48
 Ipoteza 6
H0: Turiștii ce călătoresc pe cu automobilul personal pentru Spațiul European și Asiatic
aleg în calitate de surse de informare internetul.
H1: Turiștii ce călătoresc pe cu automobilul personal pentru Spațiul European și Asiatic
aleg în calitate de surse de informare recomandările prietenilor.
35

30 32
29
25

20

15

10 11
8
5 6
5 5
3 3 3 0 3
0 2
1 1 1
Autocarul Automobilul personal Avionul Trenul

Internet Agențiile de turism

Recomandările prietenilor Sursele TV

Fig. 3.18. Mijlocul de transport selectat pentru călătorie pentru Spațiul European și
Asiatic în funcție de sursa de informare
În figura de mai sunt reprezentate mijloacele de transport și sursele de informare ale
turiștilor privind spațiile de de călătorie. În conformitate cu figura de mai sus putem afirma că cel
mai utilizat mijloc de tranport este autocarul. Acesta este utilizat în urma documentării turistului
din Internet – 32 persoane și din recomandările prietenilor – 29 persoane. Pentru vizitarea
Spațiilor European și Asiatic cu automobilul personal, turiștii de asemena se documentează prin
intermediul internetului. Diferențe de documentare se pot observa doar în cazul călătoriilor cu
trenul, atunci când 6 turiști au menționat că au fost documentați în baza recomandărilor
prietenilor. Astfel putem spune că se menține ipoteza H0 și se respinge ipoteza H1, adică turiștii
care călătoresc în Spațiul European și Asiatic aleg în calitate de sursă de informare internetul (8
persoane) și nu recomandările prietenilor (3 persoane).
Ipoteza 7
H0: Cele mai preferate funcțiuni de cazare ale turiștilor sunt hotelurile, iar bugetul
acordat călătoriei nu depășește 500 euro/călătoria indiferent de spațiul pentru călătorie.
H1: Turiștii acordă un buget diferit pentru spațiul destinat călătoriei.

49
 25 30 În baza acestor ipoteze ne propunem să

25
identificăm preferințele turiștilor pentru
20 funcțiunile de cazare pentru fiecare regiune
20
turistică separat sub aspect comparativ și
15
15 mijloacele de transport preferate ce permit
deplasarea pentru fiecare spațiu turistic.
10
10

5
Fig. 3.19. Preferințele turiștilor față
5
0 de funcțiunile de cazare în Spațiul
Până la 200 euro 201-500 euro 501-800 euro mai mul de 800 euro
0
European și Asiatic
Până la 200 euro 201-500 euro 501-800 euro mai mul de 800 euro
În baza figurii de mai sus putem
Apartamente Cabană Hotel Motel Vilă turistică Bungalou
Apartamente Cabană Hotel Motel Vilă turistică observa o distribuție a datelor ce caracterizează
preferințele turiștilor față de funcțiunile de cazare atunci când aceștia selectează un spațiu pentru
a călători. Pentru spațiul european putem observa că bugetul acordat pentru o călătorie nu este
mai mare de 500 euro, iar cele mai selectate funcțiuni de cazare sunt hotelele – 26 persoane au
selectat opțiunea respectivă și vilele turistice – 22 de persoane au selectat această opțiune. Tot
aici mai putem menționa că percepțiile turiștilor privind spațiul european sunt acumulate în
limita acestui buget de maxim 500 euro, iar număul turiștilor care acordă un buget mai mare
decât cel menționat nu este unul semnificativ.
Pentru turiștii care acordă un buget de până la 200 euro pentru spațiul european, cele mai
preferate funcțiuni de cazare sunt vilele turistice – 15 respondenți au menționat acest lucru și
hotelele – 11 respondenți.
Pentru Spațiul Asiatic, conform figurii de mai sus putem observa că distribuția datelor
privind preferințele de cazare este similară cu cea din Spațiul European, unde bugetul maxim
acordat este de până la 500 euro. În acest sens putem menționa că turiștii care acordă acest buget
pentru o călătorie preferă în calitate de funcțiune de cazare hotelele – 21 de turiști din numărul de
turiști care au participat la cercetare, urmat fiind de vilele turistice și motele.
În contextul celor menționate mai sus putem formula concluzia că se menține Ipoteza H0
și se respinge ipoteza H1, deoarece percepțiile turiștilor privind spațiul de cazare este similar
pentru ambele regiuni supuse cercetării.
Ipoteza 8
H0: Între elementele turistice ale Spațiului European și Asiatic nu există diferențe
semnificative în evaluarea de către turiști.
H1: Între elementele turistice ale Spațiului European și Asiatic există diferențe
semnificative în evaluarea de către turiști.
50
 6

-1

Spațiul European Spațiul Asiatic Diferența

Fig. 3.20. Diferențele privind elementele turistice între Spațiul European și Asiatic
În baza figurii de mai sus putem observa evaluarea acordată de către turiști privind
elementele de interes turistic acordată pe o scală de la 1 le 5 unde 1 resprezintă lipsa totală a
evaluării pozitive, iar 5 evaluarea maximă. Tot aici am menționa faptul că notele acordate sunt
situate în intervalul de 4-5, ceea ce ar însemnă că turiștii acordă importanță majoră elementelor
de turism propuse pentru analiză.
În analiza ipotezelor vom efectua o reflectare a diferențelor privind elementele turistice
supuse evaluării de către turiști. În acest sens putem menționa că turiștii acordă o importanță mai
mare cu 0,03 puncte pentru spațiile de cazare, 0,05 puncte pentru obiectivele turistice, în Spațiul
European comparativ cu cel Asiatic și 0,12 puncte pentru siguranța călătoriei, 0,14 puncte pentru
costul pachetului, 0,1 puncte pentru specificul evenimentelor locale și 0,08 puncte pentru
raportul de calitate/preț pentru Spațiul Asiatic în comparație cu cel European.
În contextul celor menționate mai sus putem afirma că se respinge ipoteza H0 și se
acceptă ipoteza H1, ceea ce ar însemna că există diferențe semnificative între Spațiul European
și Asiatic în urma evaluării acordate de către turiști.
Ipoteza 9
H0: Gradul de încredere acordat regiunilor nu diferă în funcție de frecvența călătoriilor
în aceste spații.

51
 Spațiul European Spațiul Asiatic Abaterea H1: Gradul de încredere acordat
Frecvența călătoriilor spațiul European Frecvența călătoriilor spațiul Asiatic

regiunilor diferă în funcție de frecvența

58
călătoriilor în aceste spații.
Fig. 3.21. Comparația datelor

37
privind frecvența călătoriilor turiștilor în
Spațiul European și Asiatic și a gradului
de încredere acordat acestora
18
În baza figurii de mai sus putem
7.59 7.66 -0.07
observa frecvența comparativă a călătoriilor
Mai rar decât odată pe an
Mai rar decât odată pe an 1 dată pe an 2 ori pe an turiștilor în funcție de stațiile turistice
cercetate. În baza datelor prezentate mai sus
putem observa faptul că pe prim plan se află călătoriile cu frecvența de o dată pe an atât pentru
Spațiul European cât și Asiatic, numărul acestora fiind egal cu 58 și respectiv 36 persoane, urmat
de o frecvență mai rar decât o dată pe an cu un număr de turiști egal cu 37 persoane pentru
Spațiul European și 22 pentru cel Asiatic. Cel mai mic număr de turiști aleg să călătorească cu o
frecvență de 2 ori pe an. Numărul acestora pentru Spațiul European fiind egal cu 18, iar pentru
cel Asiatic cu 2 persoane.
Cu privire la gradul de încredere acordat spațiilor de călătorie investigate putem menționa
că pentru spațiul European acesta constituie 7,59 din 10 maxim posibil , iar pentru cel Asiatic
7,66, cu o diferență de 0,07 puncte în favoarea celui asiatic. Acest lucru se poate explica prin
faptul că numărul respondenților care au călătorit în Spațiul European a fost unul semnificativ
mai mare decât al respondenților ce au călătorit în spațiul Asiatic. Totuși, evaluarea efectuată de
aceștia gradul de încredere este mai mare pentru Spațiul Asiatic comparativ cu cel European.
Diferența reflectată nu este una semnificativă deoarece nu atinge cote absolute mai mari de 1
pentru a putea menționa acest fapt.
Astfel putem afirma că se menține ipoteza H0 și se respinge ipoteza H1, ceea ce ar
însemna că gradul de încredere acordat regiunilor nu diferă în funcție de frecvența călătoriilor.

52
 CONCLUZII
În procesul de studiere al temei respective am pornit de la ideia că fiecarea spațiu turistic
este unic și specific în felul său, iar turismul este acel factor catalizator care crează condiții egale
pentru toți turiștii în procesul de selectare a călătoriei și spațiul destinat acesteia. Nu este un mit
că industria turismului este una din industriile care se dezvoltă cu cei mai rapizi pași, dar care la
rândul său este și afectată de o serie de fatori externi: calamități naturale, pandemii, crize
economice, etc.. Cu scopul menținerii sale ca interes, turismul utilizează instrumentele sale
pentru a atrage turiștii.
Fiecare spațiu tuirstic dispune de ceva care nu dispune alt spațiu turistic: cultură,
bucătărie, obiective turistice, etc.. Din acest motiv odată cu diversificarea numărului de destinații
turistice și promovarea acestora, are loc și creșterea numărului de turiști care aleg să viziteze un
anumit spațiu.
53
 În cadrul lucrării respective cu scopul sublinierii valorii pe care o are turismul, am
efectuat o reprezentare a numărului anual de turiști pentru fiecare spațiu turistic (fig. 1.1), am
stabilit numărul de sosiri internațiunale pentru ultimele două perioade pentru fiecare spațiu
turistic (fig.1.2), dar și a contribuției acestuia în cadrul PIB-ului mondial ( fig.1.3). Tot în cadrul
acestei lucrări am reflectat gradul de încredere acordat de către turiști pentru fiecare regiune
turistică și am analizat modelul comportamnetal al consumatorului de servicii turistice.
În analiza practică a lucrării respective care a fost divizată sub două aspecte: de abordare
a cercetării în concordanță cu obiectivele propuse și în conformitate cu ipotezele stabilite.
În acest sens, au fost supuși cercetării 121 de respondenți. Din acest număr nu toate
persoanele au fost eligibile pentru cercetarea ulterioară din motiv că aceștia nu au călătorit în
unul din spațiile investigate. În urma aplicării chestionarului de cercetare au fost scoase în
evidență o serie de particularități: motivul principal pentru care turiștii aleg Spațiul European îl
reprezintă numărul mare al obiectivelor turistice pe de o parte, iar pe de alta este durata limitată
de timp pentru concediu pentru care aceștia aleg să călătorească, ceea ce ar însemna că pentru
Spațiul Asiatic aceștia necesită o durată mai lungă de timp. Cel mai des turiștii care au participat
în procesul de cercetare aleg să viziteze un oraș turistic sau complex turistic. Tot în urma
cercetării respective am stabilit că indiferent de spațiul de călătorie, turiștii aleg să achiziționeze
produsele sale de la agențiile de turism care oferă siguranță și responsabilitate.
Cu privire la anotimpul preferat pentru călătorie putem menționa că acesta este vara,
indiferent de locația selectată. În perioada respectivă pentru fiecare spațiu turistic analizat turiștii
dispun de o serie de obiective turistice cu potențial de atracție ( fig. 3.6 și 3.7). De cele mai dese
ori turiștii se documentează din internet și din recomandările prietenilor cu privire la obiectivele
turistice care urmează a fi vizitate, iar frecvența călătoriilor fiind de o dată pe an. Turiștii aleg să
fie cazați în hotele și vile și preferă să călătorească cu autocarul (fig. 3.10).
De asemenea am mai menționat faptul că în conformitate cu obiectivul de evaluare a
elementelor de satifacție pentru fiecare spațiu turistic în parte, pentru Spațiul European interes
prezintă spațiul de cazare, cultura regiunii, securitatea zonei, iar pentru Spațiul Asiatic costul
pachetului, raportul calitate/preț și bariele lingvistice. Tot aici am menționa faptul că a fost
determinat nivelul general de încredere acordat Spațiului European comparativ cu cel Asiatic.
În cea de-a doua parte a cercetării am efectuat investigarea temei în baza unor ipoteze de
cercetare. În acest mod am stabilit că principalul motiv pentru care turiștii aleg Spațiul European
nu sunt numeroasele obiective turistice prezente aici, ci și durata redusă a perioadei de concediu
pentru care aceștia aleg să viziteze acest spațiu (fig. 3.13). De asemenea am mai stabilit că cel
mai frecvent achiziționate produse nu sunt cele ce au legătură cu vizitarea unui complex turistic.

54
 Tot în cadrul cercetării în baza ipotezelor propuse am stabilit faptul că turiștii au
preferințe diferite cu privire la selectarea destinațiilor de călătorie în funcție de fiecare spațiu
(fig. 3.17). Atât pentru Spațiul European cât și Asiatic turiștii aleg în calitate de sursă de
informare internetul, iar printre principalele mijloace de transport în organizare călătoriei fiind
autocarul și automobilul personal. În calitate de ipoteză ne-am propus să cercetăm preferințele
turiștilor cu privire la funcțiunile de cazare atât pentru Spațiul European cât și pentru cel Asiatic.
Astfel, am scos în evidență faptul bugetul alocat călătoriei este cuprin între intervalul 201-500
euro, iar principalele funcțiuni de cazare fiind hotelurile, ceea ce ne face să concludem că nu
există diferențe semnificative privind preferințele turiștilor cu privire la spațiul de cazare
indiferent de spațiul în care aceștia călătoresc (fig. 3.19).
O ultimă ipoteză de cercetare a fost determinarea diferențelor între gradul de încredere
acordat fiecărei regiuni turistice. Astfel, am scos în evidență faptul că cel mai mare grad de
încredere în cadrul lucrării respective turiștii îl au pentru Spațiul Asiatic cu 0,07 mai mare decât
cel European. Acest rezultat se datorează notelor mare de încredere acordat de către turiști pentru
acest spațiu și numărului mic de respondenți care au călătorit în Spațiul Asiatic comparativ cu cel
European. În acest mod putem conclude că nu există diferențe semnificative privind încrederea
pentru spațiul care este destinat pentru călătorie.
În cadrul lucrării respective am efectuat o reflectare a datelor prin prisma experienței
respondenților care au vizitat cel puțin unul din aceste două spații ce prezintă interes turistic.
Datele sunt într-o continuă modificare, acest lucru poate fi argumentat prim modificarea
dinamică a preferințelor turiștilor, a impresiilor și gradului de satisfație avut anterior pentru unele
din spațiile pentru care aceștia au ales să își petreacă vacanța.

RECOMADĂRI

În urma efectuării procesului de cercetare al temei privind studiul comparativ privind

percepțiile turiștilor privind turismul European și Asiatic am scos în evidență o serie de
recomandări:

Datele identificate în urma procesului de cercetare pot constitui surse de informare pentru
turoperatori privind preferințele turiștilor pentru fiecare spațiu turistic separat;
Turiștii sunt în permanent proces de căutare a lucrurilor noi, iar identificarea elementelor
de interes pentru fiecare regiune de interes turistic ar impulsiona interesul acestora pentru
vizitarea unei sau altei regiuni;

55
 Crearea de pachete turistice diferite după buget și conținut ar permite atragerea unui
număr mai mare de turiști în circuitul turistic;
Turismul este vulnerabil la influențele externe, iar identificarea soluțiilor privind
oportunitățile de călătorie și în perioade de crize prin adaptarea la anumite cerințe de
securizare a călătoriei turiștilor;
Fiecare spațiu supus cercetării în cadrul lucrării respective dispune de numeroase
obiective de destinație turistică, iar elementele ce le diferențiază constituie principalul
factor de atracție turistică. Promovarea elementelor în mod separat poate sublinia
multitudinea acestora, iar promovarea în comun poate atrage turiștii care doresc să
viziteze într-un termen scurt un număr mare de destinații turistice. În acest mod axându-
se pe o gamă mare de turiști.

Orice spațiu turistic poate fi la fel de atractiv sau mult mai atractiv decât concurentul său
dacă acesta este promovat și bine adaptat la cerințele clientului său, iar cerințele clientului sunt
determinate în baza studiilor de cercetare.

Limite ale cercetării

 Abilitatea de utilizare a calculatorului de către respondenți
 Timpul restrâns pentru colectarea datelor
 Din cauza situației de pandemie datele cu privire la chestionar au fost completate de la
distanță de către respondenți.
 Număr mic de turiști care au călătorit în Asia comparativ cu Europa

56
 BIBLIOGRAFIE

1. Bramwel B., Coastal Mass Tourism: Diversification and Sustainable Development in

Southern Europe, Editura Channel View Publications, 2004;
2. Briggs, S. Successful Tourism Marketing, 2001;
3. Cătoiu I., Teodorescu N. – Comportamentul consumatorului, Editura Economică,
Bucureşti, 1997;
4. Conf. Dr. Farm. L ăcr ămioara Popa, Metodologia cercetării științifice și managementul
proiectului de cercetare
5. Corina Sîrb, Articol: Tehnici de cercetare cantitativă în relaţiile publice, 25 februarie 2013
6. Cosmescu I., Lavinia I., Economia serviciilor, Ed. Universității „Lucian Blaga”,
Sibiu, 1999;
7. Cristureanu C. Economia şi politica turismului internaţional, Editura Abeona,
Bucureşti, 1992;
8. Cruz Z., Principles of Tourism Part I, Editura Rex Books Store, 2006;
9. Dallen J. Timothy, Cultural Heritage and Tourism in the Developing World: A
Regional Perspective, Editura Routledge, 2009;
10. Gherasim T., Gherasim D., Marketing turistic, Ed. Economică, București, 2001;
11. Glavan V., Geografia Turismului, Editura Fundaţiei Romania de Mâine, 2005;
12. Goeldner, C.R., Tourism: Principles, Practices, Philosophies, 2003;
13. Hapenciuc C., Cercetare statistică în turism, Ed. Didactică și Pedagogică, București,
2004;
14. Helmut K. Anheier,Yudhishthir Raj Isar, Conflicts and Tensions, Editura Sage, 2007;
15. Henche, B.G., Marketing în turismul rural, Editura Irecson, București, 2004;
16. Hill E., Sullivan T. Marketing, Ed.Antet, 1997;
17. Ionescu I., Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti, Editura Oscar
Print, 2000;
18. Isaac, R. K. I. Înțelegând comportamentul turiștilor culturali: Spre o clasificare a
turiștilor olandezi. Science Guide, Olanda, 2008;
19. Jules N. Pretty, A Trainer's Guide for Participatory Learning and Action, Editura
IIED, 1995;
20. Korea L., Felul în care călătoresc coreenii. Coreenii sunt ciudați. Business Korea,
1991;
21. Kozak M., Analiza comparativă a motivațiilor turiștilor în funcție de naționalitate și
destinație. Tourism management, 2002, 23(3);

57
22. Liam L., Barry J., Global Ecological Politics, Editura Emerald Group Publishing,
2010;
23. Margine, L., Usatâi, A., Grejdeanu, T. (2015), Testarea matematica a formulelor de
calcul al e_antionului reprezentativ, p. 7
24. Minciu R. Economia Turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000;
25. Minciu R., Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Uranus, 2001;
26. Moinet Fr., Le tourisme rural, Editions France Agricole, Paris, France, 1993;
27. Morariu D. Concepte şi politici de turism internaţional, Editura Alfabet, Deva, 2001;
28. Mowforth M., Charlton C., Munt I., Tourism and Responsibility: Perspectives from
Latin America and the Caribbean, Editura Taylor & Francis, 2007;
29. Mowforth M., Munt I., Tourism and Sustainability: Development and New Tourism
in the Third World, Editura Routledge, 2008;
30. Nedelea A., Piața turistică. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2003;
31. Nicolescu E., Marketing în turism, Ed. Sport turism, București, 2001;
32. Nistoreanu P., Dinu V., Nedelea A., Producția și comenrcializarea serviciilor
turistice, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2004;
33. Niţă V., Management Turistic, 2010;
34. Petroman I., Bazele Turismului, Editura Mirton, Timişoara, 2005;
35. Pizam A., & Sussmann S. Afectează naționalitatea comportamentul turistului?
Annals of Tourism Research, 1995, 22(4);
36. Pizam A., & Jeong G. H. Comportamentul intercultural al turistului: Percepțiile
ghizilor coreeni. Tourism Management, 1996, 17(4);
37. Popa – APIO - Metodologia cercetării (note de curs): 10_Eșantionarea
38. Raina A. K., Dr. S. K. Agarwal, The Essence of Tourism Development: Dynamics,
Philosophy, and Strategies, Editura Sarup & Sons New Delphi, 2004;
39. Reisinger Y., & Turner, L. W. Comportamentul intercultural în turism: Concepte și
analize. Elsevier, 2003;
40. Ritter W., În deșert și pe plajă: turism recreational tourism in lumea musulmană.
Tourism Recreation Research, 1989, 14(2);
41. S.J. Page, D. Getz, The Business of Rural Tourism: International Perspectives, First
Edition, International Thomson Business Press, Oxford, United Kingdom, 1997;
42. Sheldon P. J., & Fox M., Rolul industriei alimentare în alegerea unei vacanțe: o
analiză interculturală. Journal of Travel Research, 1988, 27(2);
43. Snak O. Managementul promoţional, Ed.Academia Română de Management,
Bucureşti, 1994;

58
44. Snak O., Baron P., Neacşu N., Economia turismului, Editura Expert, 2006;
45. Stănciulescu G. Tehnica operaţiunilor de turism, Editura All – Educational,
Bucureşti, 1998;
46. Stănciulescu G., Managementul operațiunilor de turism, Editura ALL Beck,
București, 2002;
47. Thibal S., Rural tourism in Europe, Council of Europe, 1988;
48. Tourism Management How destination image and evaluative factors affect
behavioral intentions? Journal nr.28 (2007);
49. Tribe, J., The Economics of Leisure and Tourism, Second Edition, Butterworth-
Heinemann, Oxford, Marea Britanie, 1999;
50. Turcu D., Weisz J., Economia turismului, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2008;
51. Turcu V., Morariu D., Weisz J. Turism internaţional, Editura Eurostampa, Timişoara,
2003.

Surse web
1. www.dexonline.ro accesat la 16.03.2020
2. https://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/wtobarometereng.2020.18.1.1 accesat la
data 19.03.2020
3. https://www.e-unwto.org/toc/wtobarometereng/current accesat la data 19.03.2020
4. https://www.e-unwto.org/action/showPublications?pubType=journal accesat la data
19.03.2020
5. https://www.e-unwto.org/doi/book/10.18111/9789284421459 accesat la 20.03.2020
6. https://www.unwto.org/ accesat la 20.03.20202

59
 ANEXE
Anexa 1
Chestionar

Bună ziua! Numele meu este Mutruc Luminița, studentă la Facultatea de Economie şi
Administrarea Afacerilor, din Iași, extensiune Bălți, specializarea MT, anul 2, și doresc să
realizez un studiu despre percepția turiștilor privind turismul European/Comunitatea
Statelor Independente. Durata de completare a chestionarului este de 5 minute, iar
informaţiile colectate vor fi utilizate doar în scop academic. Vă mulţumesc!

Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări cu privire la percepțiile Dvs. privind

turismul European.

1. Ați călătorit măcar o dată în spațiul european?

 Da
 Nu

2. Dar în spațiul asiatic?

 Da
 Nu

3. Care sunt motivele pentru care ați ales să călătoriți mai mult în spațiul european
decât în asiatic?
 Costul relativ mic al călătoriei
 Durata scurtă a concediului pentru a alege altă destinație
 Posibilitatea vizitării unui număr de obiective turistice într-un timp relativ scurt
 Numeroase obiective turistice
 Cultura țării vizitate
 Altele_____________
4. Care sunt motivele pentru care ați ales să călătoriți mai mult în spațiul asiatic
decât în spațiul european?
 Lipsa barierelor lingvistice
 Costurile reduse de călătorie
 Posibilitatea de a vizita regiuni turistice la preț mai redus comparativ cu aceleași regiuni
din spațiul european
 Costurile reduse la stațiunile de cazare
 Altele______________
5. Care sunt tipurile de produse turistice pe care le achiziționați de obicei cînd
alegeți să călătoriți în Europa?
 Circuite turistice pentru vizitarea capitalelor europene
 Vizitarea unui anumit oraș ce prezintă interes turistic
 Vizitarea unei țări pe durata vacanței cu scopul familiarizării cu cultura acesteia
 Vizitarea unei anumite regiuni turistice prestabilită anterior
 Vizitarea unui complex turistic
60
 Altele______________

6. Care sunt tipurile de produse turistice pe care le achiziționați de obicei cînd

alegeți să călătoriți în spațiul asiatic?
 Circuite turistice pentru vizitarea capitalelor europene
 Vizitarea unui anumit oraș ce prezintă interes turistic
 Vizitarea unei țări pe durata vacanței cu scopul familiarizării cu cultura acesteia
 Vizitarea unei anumite regiuni turistice prestabilită anterior
 Vizitarea unui complex turistic
 Altele______________

7. De unde achiziționați cel mai des produsele turistice?

 De la agențiile de turism intermediare
 Direct de la turoperatori
 Prin intermediul site-urilor de comercializare a produselor turistice
 Planific individual – achit la destinație
 Altele______________
8. În ce moment al anului preferați să călătoriți în Europa?
 Primăvara
 Vara
 Toamna
 Iarna
9. Care este sezonul pentru călătorii în spatiul asiatic?
 Primăvara
 Vara
 Toamna
 Iarna
10. De regulă care sunt destinațiile turistice vizate?
 Zonele de litoral
 Zonele montane
 Stațiuni balneo-climaterice
 Zolele de pelerinaj
 Orașele vechi
 Centrele culturale
 Zonele în care sunt organizate festivaluri
 Altele______________
11. Care sunt cele mai importante obiective turistice pe care le-ați vizitat în spațiul
european?Numiți minimum 3 dintre ele.
 ___________________________
12. Care sunt cele mai importante obiective turistice pe care le-ați vizitat în spațiul
ASIATIC? Numiți minimum 3 dintre ele.
 ___________________________
13. În opinia Dvs. care sunt 3 cele mai populare destinații turistice din Europa pe
care ați dori să le vizitați în următorii 3 ani?
_______________________

61
 _______________________
_______________________
14. În opinia Dvs. care sunt 3 cele mai populare destinații turistice în spațiul asiatic
pe care ați dori să le vizitați în următorii 3 ani?
_______________________
_______________________
_______________________
15. Din ce surse vă informați atunci când luați decizia privind dorința
dumneavoastră de a călători?
 Internet
 Recomandările prietenilor/colegilor
 Sursele TV
 Radio
 Promoții ale agențiilor de turism
 Altele_______________
16. Cât de des obișnuiți să călătoriți în Europa?
 1 dată pe an
 2 ori pe an
 3-4 ori pe an
 Mai rar decât o dată pe an
17. Cât de des obișnuiți să călătoriți în spațiul asiatic?
 1 dată pe an
 2 ori pe an
 3-4 ori pe an
 Mai rar decât o dată pe an

18. Care sunt structurile de cazare preferate de Dvs. pentru o călătorie planificată în
Europa?
 Hotel
 Motel
 Cabană
 Bungalou
 Vilă turistică
 Apartamente închiriate
 Altele_______________
19. Care sunt structurile de cazare preferate de Dvs. pentru o călătorie planificată în
spațiul asiatic?
 Hotel
 Motel
 Cabană
 Bungalou
 Vilă turistică
 Apartamente închiriate
 Altele_______________

62
 20. Care este mijlocul de transport utilizat cel mai des pentru o călătorie în Europa?
 Automobilul personal
 Trenul
 Autocarul
 Avionul
 Vaporul/Navele maritime
 Altele______________
21. Care este mijlocul de transport utilizat cel mai des pentru o călătorie în spațiul
asiatic?
 Automobilul personal
 Trenul
 Autocarul
 Avionul
 Vaporul/Navele maritime
 Altele______________

22. Evaluați pe o scală de la 1 la 5, urmîtorii itemi destinați atât spațiului european

și a spațiului asiatic (unde 1 – deloc important, 5 – foarte important):

Nr. Elemente turistice Spațiul European Spațiul ASIATIC

d/o 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
1 Spațiul de cazare
2 Obiectivele turistice de
vizitat
3 Cultura regiunii
4 Siguranța călătoriei
5 Securitatea zonei
6 Costul pachetului turistic
7 Alimentația
8 Specificul evenimentelor
locale
9 Diversitatea activităților
de recreere
10 Diversitatea peisajelor
11 Serviciile incluse în
pachetul turistic
12 Raportul calitate/preț
13 Barierele lingvistice
14 Ospitalitatea localnicilor
23. Indicați gradul de îndredere al Dvs. cu privire la Europa în calitate de destinație
turistică comparativ cu spațiul asiatic (unde 1 – lipsa totală a încrederii, 10 – încredere
totală)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

24. Care este bugetul alocat pentru o călătorie?

 Până la 200 euro
 201-500 euro
63
 501-800 euro
 Mai mult de 801 euro
25. Ca este nivelul de studii al Dvs.?
 Liceu
 Facultate
 Masterat
 Doctorat
26. Care este vîrsta Dvs.?
 Până la 25 ani
 26-40 ani
 41-60 ani
 Mai mult de 61 de ani
27. Care este statutul social al Dvs. la moment?
 Șomer
 Student
 Angajat
 Angajator
 Altele_____________
Vă mulțumesc pentru răspunsuri și timpul alocat!

64
 Anexa 2

Răspunsurile la chestionar

1. Ați călătorit măcar o dată în spațiul european?

 Da - 113
 Nu- 7

2. Dar în spațiul asiatic?

 Da- 60
 Nu- 60

3. Care sunt motivele pentru care ați ales să călătoriți mai mult în spațiul european
decât în asiatic?
 Costul relativ mic al călătoriei- 10
 Durata scurtă a concediului pentru a alege altă destinație- 33
 Posibilitatea vizitării unui număr de obiective turistice într-un timp relativ scurt- 33
 Numeroase obiective turistice - 30
 Cultura țării vizitate- 7
 Altele_____________
4. Care sunt motivele pentru care ați ales să călătoriți mai mult în spațiul asiatic
decât în spațiul european?
 Lipsa barierelor lingvistice- 2
 Costurile reduse de călătorie- 13
 Posibilitatea de a vizita regiuni turistice la preț mai redus comparativ cu aceleași regiuni
din spațiul european- 17
 Costurile reduse la stațiunile de cazare- 26
 Altele______________nu prefer; prefer spațiul european
5. Care sunt tipurile de produse turistice pe care le achiziționați de obicei cînd
alegeți să călătoriți în Europa?
 Circuite turistice pentru vizitarea capitalelor europene- 7
 Vizitarea unui anumit oraș ce prezintă interes turistic- 34
 Vizitarea unei țări pe durata vacanței cu scopul familiarizării cu cultura acesteia- 31
 Vizitarea unei anumite regiuni turistice prestabilită anterior- 18
 Vizitarea unui complex turistic- 23
 Altele______________

6. Care sunt tipurile de produse turistice pe care le achiziționați de obicei cînd

alegeți să călătoriți în spațiul asiatic?
 Circuite turistice pentru vizitarea capitalelor europene- 0
 Vizitarea unui anumit oraș ce prezintă interes turistic- 16
 Vizitarea unei țări pe durata vacanței cu scopul familiarizării cu cultura acesteia- 12
 Vizitarea unei anumite regiuni turistice prestabilită anterior- 15
 Vizitarea unui complex turistic- 16
 Altele______________ nu prefer spațiul asiatic

65
 7. De unde achiziționați cel mai des produsele turistice?
 De la agențiile de turism intermediare- 44
 Direct de la turoperatori- 28
 Prin intermediul site-urilor de comercializare a produselor turistice- 40
 Planific individual – achit la destinație- 8
 Altele______________
8. În ce moment al anului preferați să călătoriți în Europa?
 Primăvara -28
 Vara - 49
 Toamna- 22
 Iarna- 14
9. Care este sezonul pentru călătorii în spatiul asiatic?
 Primăvara- 21
 Vara- 27
 Toamna- 11
 Iarna- 1
10. De regulă care sunt destinațiile turistice vizate?
 Zonele de litoral- 77
 Zonele montane- 98
 Stațiuni balneo-climaterice- 57
 Zolele de pelerinaj- 73
 Orașele vechi- 86
 Centrele culturale- 95
 Zonele în care sunt organizate festivaluri – 29
 Altele______________
11. Care sunt cele mai importante obiective turistice pe care le-ați vizitat în spațiul
european?Numiți minimum 3 dintre ele.
12. Care sunt cele mai importante obiective turistice pe care le-ați vizitat în spațiul
ASIATIC? Numiți minimum 3 dintre ele.
13. În opinia Dvs. care sunt 3 cele mai populare destinații turistice din Europa pe
care ați dori să le vizitați în următorii 3 ani?
14. În opinia Dvs. care sunt 3 cele mai populare destinații turistice în spațiul asiatic
pe care ați dori să le vizitați în următorii 3 ani?
Capul Greco Algarve Casa Anne Frank Stary Browar Muntele Athos
Viena Vatican Lacul Lugano Trestaccio Louvre-ul
Podul Carol Berlin Palatul Pena Singapore Hanoi
Zamzam Mecca Ierusalim

Sp a ț i u l Asi ... 0 17 11 5 9 9

Sp a ț i u l Eu ro ... 8 5 4 7 15 18 10 5 3 12 5 11 5

66
 15. Din ce surse vă informați atunci când luați decizia privind dorința
dumneavoastră de a călători?
 Internet- 55
 Recomandările prietenilor/colegilor- 41
 Sursele TV- 16
 Radio- 0
 Promoții ale agențiilor de turism- 0
 Altele_______________
16. Cât de des obișnuiți să călătoriți în Europa?
 1 dată pe an - 58
 2 ori pe an -18
 3-4 ori pe an- 37
 Mai rar decât o dată pe an- 0
17. Cât de des obișnuiți să călătoriți în spațiul asiatic?
 1 dată pe an- 36
 2 ori pe an- 2
 3-4 ori pe an- 22
 Mai rar decât o dată pe an- 0

18. Care sunt structurile de cazare preferate de Dvs. pentru o călătorie planificată în
Europa?
 Hotel -44
 Motel- 11
 Cabană -4
 Bungalou-0
 Vilă turistică- 37
 Apartamente închiriate- 17
 Altele_______________
19. Care sunt structurile de cazare preferate de Dvs. pentru o călătorie planificată în
spațiul asiatic?
 Hotel- 23
 Motel- 8
 Cabană- 1
 Bungalou- 2
 Vilă turistică- 22
 Apartamente închiriate- 5
 Altele_______________

20. Care este mijlocul de transport utilizat cel mai des pentru o călătorie în Europa?
 Automobilul personal -14
 Trenul- 14
 Autocarul- 77
 Avionul -8
 Vaporul/Navele maritime- 0
 Altele______________

67
 21. Care este mijlocul de transport utilizat cel mai des pentru o călătorie în spațiul
asiatic?
 Automobilul personal- 5
 Trenul- 12
 Autocarul- 29
 Avionul- 4
 Vaporul/Navele maritime-0
 Altele______________

22. Evaluați pe o scală de la 1 la 5, urmîtorii itemi destinați atât spațiului european

și a spațiului asiatic (unde 1 – deloc important, 5 – foarte important):

Nr. Elemente turistice Spațiul European Spațiul ASIATIC

d/o 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
1 Spațiul de cazare 3 4 18 88 2 1 12 45
2 Obiectivele turistice de 5 19 89 12 48
vizitat
3 Cultura regiunii 2 2 18 91 13 47
4 Siguranța călătoriei 6 23 84 12 48
5 Securitatea zonei 1 3 25 84 13 47
6 Costul pachetului turistic 2 6 21 84 13 47
7 Alimentația 2 5 18 88 2 12 46
8 Specificul evenimentelor 3 6 19 85 2 11 47
locale
9 Diversitatea activităților 3 4 20 86 2 12 46
de recreere
10 Diversitatea peisajelor 5 19 89 11 49
11 Serviciile incluse în 7 18 88 1 13 46
pachetul turistic
12 Raportul calitate/preț 5 22 86 13 47
13 Barierele lingvistice 3 6 19 85 2 1 11 46
14 Ospitalitatea localnicilor 1 6 19 87 2 11 47
23. Indicați gradul de îndredere al Dvs. cu privire la Europa în calitate de destinație
turistică comparativ cu spațiul asiatic (unde 1 – lipsa totală a încrederii, 10 – încredere
totală)
6- 7

7- 53

8- 40

9- 8

10- 12

24. Care este bugetul alocat pentru o călătorie?

 Până la 200 euro- 33
 201-500 euro- 78

68
 501-800 euro- 7
 Mai mult de 801 euro- 2
25. Ca este nivelul de studii al Dvs.?
 Liceu- 6
 Facultate- 80
 Masterat- 34
 Doctorat- 0
26. Care este vîrsta Dvs.?
 Până la 25 ani- 17
 26-40 ani- 82
 41-60 ani- 21
 Mai mult de 61 de ani- 0
27. Care este statutul social al Dvs. la moment?
 Șomer-10
 Student- 23
 Angajat- 84
 Angajator- 3
 Altele_____________

69