UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MASTER MANAGEMENTUL TURISMULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător științific Studentă

Prof.univ.dr. Butnaru Gina-Ionela Suhin căsătorită Bejan Dumitrița

Bălți, 2020
 UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MASTER MANAGEMENTUL TURISMULUI

IMPORTANȚA TRADIȚIILOR DIN REGIUNEA

ORHEIUL VECHI ÎN VALORIFICAREA
POTENȚIALULUI TURISTIC

Conducător științific Studentă

Prof.univ.dr. Butnaru Gina-Ionela Suhin căsătorită Bejan Dumitrița

Bălți, 2020
 Cuprins

Lista tabelelor ................................................................................................................................ 4

Lista figurilor ................................................................................................................................. 5

Introducere ..................................................................................................................................... 1

CAPITOLUL I: ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE ......................................... 3

1.1 Aspecte conceptuale privind tradițiile .......................................................................................3

1.1.1 Noțiuni generale privind tradițiile ........................................................................................3
1.1.2 Importanța tradițiilor ............................................................................................................5
1.2 Studii empirice privind importanța tradițiilor în dezvoltarea turismului .............................7
1.2.1 Date privind valorificarea potențialului turistic pe plan internațional ................................7
1.2.2 Tendințele de dezvoltare ale turismului axat pe promovarea tradițiilor.............................11
2.1 Prezentarea destinației turistice Orheiul Vechi ................................................................................16
2.2 Prezentarea tradițiilor în regiunea turistică Orheiul Vechi .............................................................20
CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII .................................................................... 27

3.1 Aspectele supuse cercetării .........................................................................................................27

3.2 Scopul cercetării .........................................................................................................................27
3.3 Obiectivele cercetării ..................................................................................................................27
3.4 Ipotezele de cercetare..................................................................................................................28
3.5 Metoda de cercetare ....................................................................................................................28
3.6 Instrumentul cercetării ................................................................................................................29
3.7 Eșantionarea ...............................................................................................................................30
3.8 Desfășurarea cercetării...............................................................................................................31
CAPITOLUL IV. REZULTATELE CERCETĂRII ............................................................... 37

4.1 Analiza rezultatelor cercetării cantitative ......................................................................37

4.2 Verificarea ipotezelor de cercetare ...............................................................................45

CONCLUZII ................................................................................................................................ 48

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 52

ANEXE ......................................................................................................................................... 60
 Lista tabelelor

Tabelul 1.1 Efectele turismului cultural 11

Tabelul 1.2. Analiza SWOT a domeniului turismului pentru Republica Moldova 18

Tabelul 2.1. Suprafaţa "Orheiului Vechi" şi a Zonei de protecţie în diviziune teritorial- 22

administrativă
Tabelul 2.2. Clasificarea complexului privat după numărul de unități și capacitatea lor 23

Tabelul 2.3. Analiza SWOT a complexului Orheiul Vechi 26

Tabelul 3.1. Corelația între obiectivele cercetării și ipotezele de cercetare 34
Tabelul 3.2. Structura eșantionului 35
 Lista figurilor

Fig. 1.1. Factorii ce determină necesitatea culturii creative p. 10

Fig. 1.2. Elementele ce participă la schimbarea industriei turismului p. 11
Fig. 1.3. Topul destinaților turistice conform OMT, 2017 p. 13
Fig. 1.4. Evoluția numărului total al turiștilor în Republica Modova 2010-2019 p. 17
Fig. 1.5. Evoluția numărului turiștilor străini în Republica Modova 2010-2019 p. 18
Fig. 1.6. Satisfacția vizitatorilor străini în urma călătoriei în Republica Moldova p. 20
Fig. 2.1. Estimări capacitatea maximă a Complexului „Orheiul Vechi” P .24
Fig. 3.1. Chestionarul online p. 36
Fig. 4.1. Numărul respondenților care au participat cel puțin la o tradiție din cadrul
p. 37
Orheiul Vechi
Fig. 4.2. Valoarea generală a tradițiilor în concepția turiștilor p. 38
Fig. 4.3. Motivele pentru care turiștii aleg să viziteze regiunea turistică Orheul Vechi p. 39
Fig. 4.4. Cele mai populare tradiții ale regiunii cunoscute de către turiști și tradițiile p. 40
la care aceștia au pariticipat
Fig. 4.5. Preferințele turiștilor privind tradițiile regiunii Orheiul Vechi în funcție de p. 41
anotimp
Fig. 4.6. Valoarea tradițiilor pentru regiunea turistică Orheiul Vechi p. 41
Fig. 4.7. Gradul de interes al turiștilor față de tradițiile moldovenești P. 42
Fig. 4.8. Evaluarea valorificării/nonvalorificarii importanței tradițiilor în activitatea p. 42
turistică
Fig. 4.9. Impactul tradițiilor asupra valorificării turismului în regiunea turistică p. 43
Orheiul Vechi
Fig. 4.10. Elementele care prezintă potențial de dezvoltare a regiunii turistice p. 44
Orheiul Vechi
Fig. 4.11. Căile de informare a turiștilor privind tradițiile regiunii p. 45
Fig. 4.12. Frecvența implicării turiștilor în valorificarea potențialului turistic al p. 46
regiunii turistice Orheiul Vechi
Fig. 4.13. Motivul principal de călătorie în regiunea Orheiul Vechi pentru tinerii cu p. 47
vârsta cuprinsă între 22-29 ani
Fig. 4.14. Bugetul acordat pentru tradițiile regiunii turistice Orheiul Vechi p. 48
Fig. 4.15. Interesul turiștilor față de tradițiile regiunii turiștice Orheiul Vechi p. 49
Fig. 4.16. Preferințele față de tradițiile regiunii Orheiul Vechi în funcție de gen p. 50
Fig. 4.17. Efectele nonvalorificării tradițiilor regiunii turistice Orheiul Vechi p. 51
Fig. 4.18. Corelația valorificării tradițiilor regiunii turistice Orheiul Vechi și a p. 52
frecvenței de implicare a turiștilor
 Introducere

La ora actuală constatăm o dezvoltare esențială a economiei axată în special pe domeniul

serviciilor, și anume sectorul turismului. El reprezintă o componentă indispensabilă a dezvoltării
economice pentru sec. XXI. Anume patrimoniul cultural, resursele naturale și culturale, tradițiile
la nivel de țară sau regiune, ritualurile existente într-o anumită arie geografică au permis crearea
premizelor de dezvoltare a turismului în mediul rural. Această formă de turism permite pe lîngă
gama mare de servicii propuse și oportunitatea recreerii fizice și psihice, dar și posibilitatea de a
cunoaște ceva nou, captivant, ceea ce alte forme de turism nu oferă.

Forma respectivă de turism devine din ce în ce mai populară din motivul că turiștii doresc
să ia parte în mod individual și să trăiască aceste tradiții. Dezvoltarea acestei forme de turism a
permis crearea unor factori de declanșare a schimbărilor în ceea ce ține de modul de abordare a
turismului, formelor de turism și nu în ultimul rînd a pachetelor turistice propuse. La ora actuală
tot mai multe destinații turistice își cunosc turiștii săi prin intermediul tradițiilor. Turiștii sunt cei
ce aleg din numeroasele oferte ce le sunt propuse.
Efectuând o referință cu privire la potențialul turistic al Republicii Moldova, putem
menționa că atât resursele naturale de care dispune pe de o parte, și cele artistice pe de alta au
contribuit ca numărul turiștilor care aleg să viziteze țara este într-o continuă creștere.
Ospitalitatea, liniștea și tradițiile sunt cartea de vizită a țării noastre.

În această lucrare ne-am propus să efectuăm o trecere în revistă a potențialului turistic de

care dispune Republica Moldova, a tradițiilor specifice și unice întâlnite doar aici. În cadrul
lucrării va fi o analizat complexul natural Orheiul Vechi, care, pe lângă patrimonial său bogat și
priveliști ce te face să revii de fiecare data când ai ocazia, dispune și de un potențial cultural și
artistic format din acele tradiții ce sunt specifice doar acestei regiuni.
Prin intermediul acestei lucrări am tins să evidențiez nu doar elementele care la rândul
său definesc turismul rural, am tins să prezint produsul turistic, tradițiile regiunii turistice, a
valorii pe care o au acestea în valorificarea potențialului turistic.

Complexul Orheiul Vechi reprezintă un ținut mioritic cu o rezonanță istorică destul de

pronunțată, o sursă inepuizabilă gata să răspundă provocărilor. El reprezintă un spațiu pitoresc,
resurse cultural-antropice, ospitalitate, agrement și nu în ultimul rând tradiții unice.
Tema selectată pentru cercetare în cadrul lucrării reprezintă un subiect actual.
Actualitatea acestei teme se argumenteză prin potențialul turistic existent și valorificarea acestuia
în spațiu și timp. Rezervația naturală Orheiul Vechi, grație originalității și unicității
patrimoniului său, ocupă un loc de important în cartea de vizită a Republicii Moldova.

Valorificarea potențialului turistic permite o notorietate mai mare regiunii, care la rândul
său atrage turiștii prin intermediul potențialului de care dispune, creând premise de dezvoltare a
turismului rural.
Fiecare regiune a țării este specifică în felul său. Fiecare din ele păstrează tradiții cât mai
diverse. Este o datorie de a le crea oportunitatea ca acestea să fie vizitate de un număr cât mai
mare de turiști, ca aceștia să trăiască emoțiile propria piele de către fiecare turist în parte, astfel
încît aceștia să devină o parte componentă a regiunii pe care au vizitat-o.

1
 Fiecare cultură este specifică și unică în felul său. Promovarea valorilor de care dispunem
și valorificarea potențialului turistic actual ar permite ca din ce în ce mai mulți turiști să dorească
să viziteze țara cu valorile sale, oamenii și tradițiile. Prin tradiții ne deosebim de alte popoare,
devenim unici, irepetabili. Din aceste considerente temele axate pe cercetarea potențialului
turistic, a importanței tradițiilor și valorificării resurselor unei regiuni spre beneficiul tuturor vor
fi actuale mereu.
Lucrarea respectivă are ca scop determinarea importanței tradițiilor în regiunea Orheiul
Vechi în valorificarea potențialului turistic de care dispune regiunea respectivă.
Notorietatea regiunii nu poate fi contestată din motivul că anual aceasta atrage mii de turiști. Aici
s-au păstrat o serie de tradiții care pot fi întâlnite cu regularitate în fiecare an. Anume acestea au
devenit un pol de atracție atât pentru turiștii locali cât și pentru turiștii din extern.
Valorificarea tradițiilor regiunii poate atrage după sine o serie de beneficia: poate deschide ușa
pentru turiștii străini dornici de a cunoaște cultura locală, tradițiile țării care au fost acumulate
anume în această regiune.

Design-ul lucrării: Lucrarea respectivă este compusă din 3 capitole.

I capitol face referire la analiza literaturii de specialitate cu privire la tradiții și

importanța acestora, studiile empirice privind importanța tradițiilor în dezvoltarea turismului și a
tendințelor de dezvoltare a turismului axat pe promovarea tradițiilor.
II capitol ține de prezentarea regiunii turistice – Orheiul Vechi, a tradițiilor care pot fi
întâlnite aici precum și a potențialului turistic de care dispune regiunea. Tot aici are loc o trecere
în revistă a principalelor aspecte ce reflectă potențialul regiunii (Analiza SWOT).
III capitol reprezintă studiul propriu-zis asupra tradițiilor regiunii și potențialului de
valorificare al acestora. În acest capitol are loc desfășurarea explicită a procesului de cercetare pe
etape. Tot aici se reflectă rezultatele cercetării pentru fiecare obiectiv și ipoteză în parte.

În urma cercetării respective vor fi obținute o serie de informații utile cu privire la

tradițiile regiunii turistice Orheiul Vechi pentru Agenția Națională a Turismului care, utilizînd
informațiile poate atrage un număr mai mare de turiști în regiune, echilibrarea numărului de
turiști pentru fiecare perioadă a anului în funcție de interesele acestora. De asemenea în urma
cercetării pot fi identificate principalele preferințe ale turiștilor privind tradițiile regiunii, sau
tradițiile care au cea mai mare putere de atracție pentru turiști, a bugetului alocat pentru o
călătorie și a tradițiilor evaluate de către turiști.

Cuvinte-cheie: dezvoltarea turismului, potențial turistic, regiune turistică, tradiții, valorificare.

2
 CAPITOLUL I: ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE

1.1 Aspecte conceptuale privind tradițiile

1.1.1 Noțiuni generale privind tradițiile

Tradițiile reprezintă ansambluri de conduite și acte repetitive codificate pentru o cultură

sau populație care dispun de o încărcătură emoțională pe care le practică comunitățile umane cu
scopul reglementării nu doar a relațiilor din interiorul comunității ci și a relațiilor cu alte
comunități. Acestea sunt desfășurate într-un anumit timp și spațiu bine determinate, având la
baza sa un scenariu ce este cunoscut de întreaga colectivitate. În acest sens are loc antrenarea
folclorului muzical, coreografic, literar pe de o parte, iar pe cealaltă a utilizării unor obiecte cu
caracter simbolic și nemijlocit a vestimentației specifice tradiției sau obiceiului ce se desfășoară
sau urmează a fi desfășurat.1
Desfășurarea tradițiilor este coordonată de anumite persoane responsabile care au un
anumit rol și intervin cu scopul de a crea anumite beneficii nemateriale asupra persoanelor
supuse acțiunilor. Practicile respective oferă oportunitatea indivizilor de a simți sentimentul
apartenenței la o anumită comunitate, grup, etc. În acest sens are loc solidarizarea comunităților
și ce permite crearea aceluiaș sistem de valori, care la rândul său cultivă sentimentul identității și
permite sporirea coeziunii sociale a membrilor grupului.2
Tradițiile pot fi identificate dacă sunt urmărite următoarele criterii:
1. Criteriul sincretismului (ex.: practica socială poate fi percepută drept un ansamblu corelat
de manifestări verbale , coreografice, comportamentale, muzicale, întregite de sistemul de
reprezentări cu privire la lume);
2. Criteriul contextualității (ex.: aici pot fi incluse tradițiile familiale, tradițiile calendaristice,
sărbătorile comunitare);
3. Criteriul funcționalității (ex.: acțiunea se desfășoară în cadrul unei comunități pentru un
grup țintă de beneficiari, unde se respectă scenariul axat pe o tradiție, făcându-se apel la
anumite forme de comportament având la bază o recuzită și vestimentație simbolică).
Făcând apel la practicile sociale, putem menționa că tradițiile au fost structurate conform
unor criterii predefinite:
I. Ciclul tradițiilor calendaristice:
1. Tradiții de iarnă:3
Sfântul Andrei – împreună cu practicile premaritale;
Ignatul, ziua sacrificării porcului de Crăciun cu toate practicile asociate acestui obicei;
Colindatul copiilor în Ajunul Crăciunului sau ziua acestuia;
Reprezentările teatralizate de Crăciun (malanca, craii);
Colindatul de ceată mixtă de la Crăciun pînă la Bobotează;
Jocurile cu măști (capra, ursul, calul, etc..);
Semănatul și Sorcova, specifice anumitor regiuni;
Boboteaza (ajunul Bobotezei, Boboteaza, Chiraleisa).

1
Plăcintă V., Slobozia Mare prin fereastra istoriei, 1996, p.79
2
Buzila V., Ospitalitatea românilor – necessitate și exces, 2004, p.98
3
Băieșu N., Tradiții etno-folclorice ale sărbătorilor de iarnă, 2008, p.18
3
2. Tradiții de primăvară-vară:4
Mărțișorul;
Lăsatul secului înaintea Paștelui și postul Paștelui;
Floriile și Paștele cu toate tradițiile specifice;
Paștele Blajinilor și Ispasul;
Duminica Mare – împodobirea spațiilor cu ramuri verzi;
Rusaliile – curățitul izvoarelor și fântâinilor;
Sânzâienele – obicei agrar legat de strângerea recoltei cerealelor.
3. Tradiții de toamnă:5
Sâmbetele morților – pomenirile acestora;
Sfântul Dumitru – încheierea anului păstoresc.
II. Ciclul tradițiilor familiale:
Tradiții ce țin naștere (Scăldătoarea, Cumătria, împlinirea unui an de naștere cu toate
practicile aferente tradițiilor respective);
Tradiții ce țin de socializarea tinerilor (ieșirea la horă, Claca și participarea la aceasta);
Petrecerea în armată.
Tradiții prenupțiale (Pețitul, Logodna, Răspunsul);
Tradițiile nunții ritualurile aferente acesteia;
Tradițiile postnupțiale imediate (Colacul, Calea, La zeamă);
Tradiții de finalizare a intregrării tinerilor familii în sociatate (Calea primară, Pâine și
sare);
Tradiții legate de primenirea și jelirea decedatului (priveghiul, scăldatul);
Înmormântarea decedatului conform statutului social: înmormîntarea pruncilor,
celibatarilor, moașelor, preoților, celor ce au avut moarte violentă, a sinucigașilor
(petrecerea pe ultimul drum, podurile/punțile, pomenile acordate).
III. Tradițiile de întemeiere:6
Tradițiile de întemeiere a localității;
Tradițiile întemeiere a stânei;
Tradițiile de întemeiere a cimitirului;
Tradițiile de închidere a cimitirului.
IV. Tradițiile comunitare:7
Claca la contruit casa (la pregătitul lutului, făcutul lampacilor, pusul podului, unsul
pereților);
Claca la construitul bisericii;
Întovărășirile legate de activitățile de colectare a recoltei;
Hora satului.
Efectuând o revizuire a literaturii de specialitate putem identifica o combinație sau chiar o
simbioză a acestor două noțiuni: tradiții și turism. Anume, factorul cultural care include
totalitatea tradițiilor care condiționează formarea setului de percepții, valori, preferințe și norme
distinctive comportamentale. Aceste trăsături distinctive fac diferența între un grup sau

4
Buzila V., Frunarii verzi în contextual sărbătorilor de la începutul verii, 2004, p.126
5
Buzila V., Ritual breads through the seasons, 2005, p.301-305.
6
Buzila V., Firul vietii în ciclul obiceiurilor de la nașterea și moartea omului, 1992, p.96-101.
7
Madan G. Un sat basarabean de Codru, 2008, p.14.
4
comunitate umană față de altele prin intermediul limbii vorbite, ritualurilor, vestimentației, artei
populare, religiei, modului de comportament și până într-un final al gândirii politice.
Numărul mare de oferte turistice axate pe latura tradițiilor sunt apreciate de numeroși
turiști din diferite regiuni și țări. În funcție de gama tradițiilor de care se dispune depinde în mod
direct numărul de turiști ce urmează să viziteze regiunea respectivă.8

1.1.2 Importanța tradițiilor

Importanța tradițiilor nu a fost supusă niciodată îndoielii, iar valoarea cu care contribue
acestea au efect de lungă durată. Tradițiile sunt cele ce pun în valoare rolul pe care îl au în
dezvoltarea strategică a turismului cultural în prim plan, și în general a turismului. În acest sens
au fost elaborate numeroase programe de dezvoltare rurală bazat pe tradițiile unei regiuni, țări. În
acest mod, aceste programe oferă turistului încă un motiv în plus prin care acesta să viziteze
suplimentar o regiune ce prezintă interes prin prisma produsului ce i se oferă.9
Turiștii își setează din timp locația/locațiile ce urmează a fi vizitate din motivul
interesului manifestat pentru acestea. Ele pot fi vizitate indiferent de anotimp, perioadă de sezon
sau alt criteriu. Cel mai important criteriu fiind cel cultural. Tradițiile, care sunt desfășurate în
cadrul unei regiuni într-o anumită perioadă de timp reprezintă instrumente eficiente prin
intermediul cărora turiștii sunt atrași pentru prima dată, după care turiștii tind să accepte această
formă de turism și să identifice noi tradiții.
Studiile realizate în sfera tradițiilor și obiceiurilor arată că turiștii doresc să ia parte în
mod direct la tradițiile unei regiuni turistice. Circa 88% din turiști sunt de acord cu faptul că
festivalurile culturale și evenimentele ce implică tradițiile unei regiuni au un rol special pentru
turiștii care aleg să viziteze locația respectivă.10 Tot aici am remarca și valoarea pe care o are
programul propriu-zis al evenimentului care influențează direct decizia de cumpărare a
pachetului turustic propus. Festivalurile muzicale, paradele, festivalurile folclorice, festivalurile
gastronomice reprezintă modalități de contribuire la procesului de dezvoltare a economiei țării.
Modul prin intermediul căruia o regiune sau o țară își atrage turiștii prin intermediul
instrumentelor de care dispune reprezintă un know-how. În acest sens a fost identificat termenul
de cultură creativă care presupune crearea conexiunii celor ce dispun de un loc cu tradiții și a
celor care doresc să trăiască din plin aceste tradiții. În literatura de specialitateeste reprezentată
schema culturii bazate pe creativitate.
Potențialu
l turistic
Programul
Abilitățile
artistic
artistice
propus

Cultura
creativă

Figura 1.1 Factorii ce determină necesitatea culturii creative

11
Sursa:Comisia Europeană (2020), Study impact cult creativity

8
Shilipi Singh el all., Role of Culture and Tradition n Promotion of Tourism, 2016, p.72.
9
Richards G., The Impact of Culture on Tourism, OECD, 2009
10
Richards G., City tourism and culture, 2005, p.44
11
Comisia Europeană (2020), Study impact cult creativity,
5
 Cultura creativă reprezintă cel mai recent trend de investigare prin intermediul căruia sunt
atrași turiștii. Astfel că creativitatea și cultura reprezintă noțiuni care, aparent nu ar avea nimic în
comun, însă prin intermediul efortului creativ depus sunt mobilizate resursele regiunii, expuse
printr-o anumită manieră cu scopul atragerii unui număr mare de persoane. Este forța care duce
spre dezvoltare, atragere de resurse și investiții, și respectiv spre sporirea popularității regiunii
turistice.12
Cu privire la rolul tradițiilor putem menționa că turismul în sec.21 reprezintă un sistem
interdependent axat pe experiența unei regiuni, timp și spațiu pe de o parte, iar pe de alta de
perspective atât cantitative cât și calitative. Cu privire la aspectele turismului cultural axat pe
tradiții pot fi identificate o serie de efecte ce sunt reflectate în tabelul 1 astfel:

Tabelul 1.1. Efectele turismului cultural

Efecte pozitive Efecte negative
- Dezvoltarea culturii regionale - Cultura devine un obiectiv comercial
- Protejarea habitatului natural - Poluarea mediului
- Sublinierea valorii tradițiilor din regiuni - Nu sunt prezente elementele de
- Diferențierea tradițiilor și culturii locale arhitectură
- Reprezintă o formă sustenabilă a - Tradițiile pot crea un subiect de conflict
turismului ce atrage resurse și investiții cu turiștii ce pot percepe diferit mesajul
Sursa: Rihards G. Cultural Tourism in Europe, 2009, p.75.13

Turismul cultural axat pe tradiții va fi viabil și atractiv pentru un număr de turiști din ce
în ce mai mare – cu condiția în care se ia în calcul și atragerea de investiții, promovarea
tradițiilor, dezvoltarea produsului turistic existent în concordanță cu solicitările turiștilor și
individualizarea pachetului turistic.14
În baza unui studiu de evaluare a produsului turistic propus turistului au fost scoase în
evidență principalele elemente care participă la schimbarea industriei turismului:

Potențial înalt

Elementele
Calitate Beneficiul economic Creativitate
distinctive

Figura 1.2. Elementele ce participă la schimbarea industriei turismului

Sursa: Ontario Cultural and Heritage Tourism Product Research Paper, 200915

http: //ec.europa.eu/culture/key-documents/doc/study_impact_cult_creativity_06_09.pdf, accesat la data 15.03.2020

12
Richards G., The impact of culture on creativity, 2009, p.21.
13
Rihards G. Cultural Tourism in Europe, 2009, p.75
14
Hofstede G., Cultures and Organizations: Software of the mind, 1997, p.116.
15
Ontario Cultural and Heritage Tourism Product Research Paper, 2009,
http://www.mtc.gov.on.ca/en/publications/Ontario_Cultural_and_Heritage_Tourism.pdf, 16.03.2020
6
 Fiecare element își are aportul său aparte în determinarea unui potențial înalt de
modificare a industriei turismului. Spre exemplu calitatea face referință la modul de prestare a
serviciilor de către organizatori, elementele distinctive fac referință directă la tradițiile regiunii
care este vizitată. Beneficiul economic reprezintă contravaloarea produsului turistic pentru care
se achită o sumă de bani cu scopul obținerii unei satisfacții morale egale ca cost. Creativitatea
reprezintă căile prin intermediul cărora turiștii sunt informați cu privire la existența unui
patrimoniu cultural în cadrul unei regiuni, a unor tradiții unice ce pot fi identificate doar aici.
Creativitatea influențează curiozitatea turistului și îl determină să achiziționeze un pachet turistic
ce ar propune o asemenea alternativă.
Un alt aspect important ce urmează a fi luat în calcul este impactul în urma vizitării unei
locații turistice cu un set de tradiții destul de bogat. 16 Fiind atrași de tradițiile regiunii, turiștii
sunt dispuși să cheltuiască resurse financiare cu scopul obținerii unei experiențe culturale noi.
Tot aici menționăm că pe lângă resursele financiare ce sunt alocate mai are loc achiziția culturală
a regiunii, acel schimb de cultură între regiunea ce este vizitată și turist. Acest schimb presupune
transmiterea de cunoștințe, implicarea în ritualuri și livrarea produsului turistic către client.
Țările ce dispul de o cultură diversificată cu numeroase tradiții reprezintă un pol de
atracție puternică pentru turiști. De cele mai multe ori persoanele selectreză acest tip de turism cu
scopul de a călători, a cunoaște ceva nou, de a se relaxa atât fizic cât și psihic.17 Schimbarea
locației pentru o anumită perioadă de timp poate avea efecte pozitive asupra persoanei.
Călătorind în scop cultural nu presupune doar vizitarea de tradiții și ritualuri ce urmează a fi
desfășurate, aici se mai includ și festivalurile care sunt desfășurate la o anumită dată cu o
anumită temă.18
Identificând cerințele turiștilor ce aleg să călătorească având la bază interesul cunoașterii
tradițiilor, guvernele țărilor au fost determinate să implimenteze aceste solicitări sub forma unor
strategii de dezvoltare a turismului. Aceste strategii au ca scop dezvoltarea unui parteneriat de
durată între organele statului cu societatea și actorii acesteia, unde organele de stat își asumă o
serie de angajamente cu scopul creării premiselor de dezvoltare a unei regiuni având la bază
resursele acesteia. În acest sens sunt promovate valorile culturale pe de o parte, iar pe de altă
parte la sporirea PIB-ului țării. Acest lucru este confirmat și de literatura de specialitate din
domeniul turismului, unde este menționat că țările care au fost receptive la aceste schimbări și au
avut o reacție rapidă, în scurt timp a cules roade.19

1.2 Studii empirice privind importanța tradițiilor în dezvoltarea turismului

1.2.1 Date privind valorificarea potențialului turistic pe plan internațional

Numeroase țări s-au făcut remarcate prin diferite aspecte care au rămas în memoria
turiștilor drept o trăsătură specifică și unică acelei țări, sau regiuni. Spre exemplu principala
asociație pentru Las Vegas îl reprezintă capitala Cazinoului, deși Las Vegas este situat într-un
pustiu. Pentru Paris turiștii asociază cu – capitala modei, Egiptul este de cele mai dese ori asociat

16
Richards G., Exploration of the relationship between culture and Tourism, 2009, p.86.
17
Introduction to World tourism, 2008, p.16.
18
Miron V., Turismul rural în Moldova. 2002, p.36.
19
Nagle G.,Tourism, Leisure&Recreation, 2000, p.9-13.
7
cu piramidele antice și faraonii, China prin intermediul culturii sale specifice și unice în lume, iar
țările continentului european prin intermediul dansurilor și muzicii specifice.20
Fiecare din cele menționate mai sus la rîndul său au depus efortul necesar pentru care
astăzi este cunoscut. Țările care astăzi se bucură de o recunoaștere pe plan internațional datorită
gamei bogate de tradiții pentru care au fost alocate resursele necesare, în timp și-au permis
elaborarea de strategii, politici de susținere și promovare a valorilor și potențialului său turistic
de care dispun.
Conform OMT și statisticilor prezentate de aceasta, destinația turistică cu cel mai mare
număr de vizitatori este Europa, cu un număr de circa 589 milioane vizitatori, urmată de Asia cu
417 milioane turiști și respectiv SUA cu 75 milioane vizitatori. Un rol important în promovarea
și dezvoltarea turismului pe plan internațional îi revine OMT care are în componența sa 155 de
țări membre pe toate continentele, cu care a elaborat politici pentru promovarea și dezvoltarea
unui turism durabil. Conform datelor prezentate de aceiași sursă, topul destinațiilor turistice
conform numărului de vizitatori ce au ales să viziteze locația respectivă sunt redate în figura 3:

Sosiri turiști (mln)

86,9
81,8
76,9

60,7 58,3

37,6 37,5

Franța SUA China Spania Italia Turcia Germania

Figura 1.3. Topul destinaților turistice conform OMT, 2017

Sursa: World Tourism Organization, 2017, p.6-721

Cifrele prezentate în figura de mai sus ne indică eforturile efectuate anterior de

țările menionate. Astfel că cifrele cu cote ridicate reprezintă numărul mare de turiști care au ales
să viziteze una sau altă locație datorită puterii de atracție a acesteia care s-a format având la baza
sa cultura, tradițiile, interesul și dorința de dezvoltare și atragere de investiții în acest sens. Tot în
baza datelor expuse mai sus putem deduce interesul pentru care turiștii aleg una sau alta
destinație. Spre exemplu, Franța este cunoscută pe baza modei, a arhitecturii și culturii sale,
China are la baza sa cultura unică cu tradițiile sale specifice și monumentele istorice. În fiecare
țară care a ocupat un loc în clasament pot fi identificate elementele culturale axate pe tradițiile
unei sau alte țări care de la an la an prin intermediul popularizării acestora, ele atrag un număr și
mai mare de turiști dornici de a le cunoaște.

20
Sanchey M., Tourism: policies&planning&governance, 2005, p.12-19
21 World Tourism Organization, 2017, p.6-7. https://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284419029,
02.03.2020
8
 Dacă este să efectuăm o reflectare a impactului potențialului turistic prin intermediul
valorificării resurselor de care se dispune în concordanță cu clasamentul prezentat anterior,
putem menționa:22
Locul de frunte al Franței este determinată de numeroasele obiective turistice de care
acesta dispune, fie naturale, fie antropice. Acestea permit dezvoltarea diferitor tipuri de
turism: cultural, vitivinicol, de afaceri, motan, maritim. Tradițiile pot fi identificate în
Vechea Franță cu sate și piețe, tradiții și obiceiuri regionale. Printre renumitele atracți
turistice ale acestei țări pot fi enumerate: Parisul – sau Orașul luminilor cum mai este
cunoscut. Tot aici pot vi vizitate Catedrala Notre-Dame, Turnul Eiffel, Louvre-ul, Champs
Elysees și altele. Aceste monumente duc cu sine o bogată cultură a istoriei țării lor. Tot în
calitate de atracție a acestei tăți putem menționa gastronomia. Meniul diversificat și
specific poate fi întâlnit doar aici. Tot aici la capitolul meniu am menționa cele de peste
400 de feluri de brânză, vinurile și podgoriile de care acesta dispune. Tot la caracteristica
acestei țări am menționa numeroasele festivaluri, tradiții regionale și la nivel de țară care
permit acesteia anual ă atragă un număr din ce în ce mai mare de turiști.
SUA reprezintă o țară alcătuită din 50 de state, înconjurată de 2 oceane. Taxiurile galbene,
Manhatan-ul, omniprezența hamburgherilor, jazz-ul sunt principalii indicatori ce definesc o
călătorie în această țară. Oamenii din întrega lume vin aici pentru identificarea visului
(American Dream). Este cea mai bogată și puternică țară din lume, unde pot fi identificate
toate culturile lumii. Printre cele mai căutate atracții turistice pot fi menționate: Statuia
Libertății din New York, Cascada Niagara, Marele Canyon, Podul Brooklyn. Este țara care
a investit în oameni care au dorit să facă schimbarea. Clasarea acesteia în numeroasele
clasamente pe plan mondial indică faptul că se cunosc resursele de care se dispune aici, iar
utilizarea acestora se efectuează în mod echilibrat și rațional, iar în cazul în care apare o
nouă oportunitate, ei nu ratează șansa.23
China reprezintă un sac de comori al continentului asiatic. Bogata istorie de peste 5000 de
ani și resursele culturale de care dispune țara au permis ca aceasta să devină un pol de
atracție turistică pentru turiștii din întreaga lume. În cadrul acestei țări apar trăsăturile
contradictorii: zgârâie nori din Shanghai ce intră în contrast cu bogățiile istorice din
Beijing și slaba dezvoltare a comunităților rurale.24 Anume aici se află 33 de locuri
declarate de către UNESCO drept patrimoniu mondial, iar bucătăria chinezească este una
preferată de milioane de oameni din întreaga lume. China este un tărâm al atracțiilor ce
tind spre infinit. Printre cele mai renumite atracții turistice ce prezintă un potențial turistic
ridicat pentru această țară putem remarca: Zidul Chinezesc, grădinile Hong Kong, orașul
interzis, campingul Everest, peștera Dragonul Galben și altele. China a fost țara care a
profitat de bogata sa istorie, s-a deschi turiștilor și a recăpătat renume pe plan mondial.
Spania reprezintă destinația perfectă pentru turiștii doriți de aventură, pentru gurmanzi,
pentru iubitorii de artă și cultură. Diversitatea geografică a țării a permis atragerea unui
număr mare de turiști care au ales această destinație turistică anume pentru plajele sale și
turismul de litoral. Resursele naturale de care dispune această țară permite atragerea unei
game mari de turiști. Anual țara este vizitată de milioane de oameni. Locația cea mai
cunoscută fiind capitala – Madrid, orașul care nu doarme niciodată. Barcelona reprezintă

22
Somerville C., National Geographic, 2010, p.398.
23
Dunlop F., National Geographic Traveler, 2010, p.395.
24
Dinu M., Geografia turismului, 2005, p. 331
9
 un alt pol de atracție ce este selectată din ce în ce de mai mulți turiști. Datorită arhitecturii
unice creată de către arhitectul Gaudi aceasta s-a făcut remarcată în întreaga lume. Pe lângă
cele menționate mai sus, cultura acestei țări este unică și irepetabilă în lume, de aceea cei
ce doresc să trăiască pe viu o Corida, sau o luptă cu roșii sunt invitați aici.25
Italia este o altă destinație a turismului. Ea este selectată de cei iubitori de istorie. Aici se
numără peste 3000 de muzee și biserici, diverse situri arheologice încă din vremea
romanilor și grecilor. Tot aici am remarcat meniul italian unic, vinurile și shoping-urile,
care, pe fundalul peisajelor fascinante și a culturii care îmbină modernul cu anticul oferă
posibilitatea trăirii unor senzații unice și irepetabile. Italia este cu totul diferită de la turist
la turist. Ea înseamnă pizza, ruine, opere pentru unii și vinuri alese, plaje fierbinți pentru
alții. Gradul de satisfacție al turiștilor în urma vizitării acestei țări este unul maxim. Printre
cele mai puternice poluri de atracție turistică ce pot fi identificate aici sunt: Veneția –
orașul îndrăgostiților, Verona – cu balconul Julietei, Milano – orașul shoping-ului,
Coliseum, Vaticanul, Turnul din Pissa și alte atracții. În acest sens am menționat că
potențialul turistic al acestei țări este axat pe istorie și cultură, după care au apărut și alte
forme de turism cu scopul atragerii unui alt segment de turiști.26
Turcia reprezintă o țară unică nu doar prin faptul că se întinde pe 2 continente, ci și prin
cultura sa care reflectă atât Estul cât și Vestul. Nisipurile aurii, porturile maritime, natura,
cultura țării sunt practic perfecte pentru turiștii ce aleg turismul sportiv, de distracții,
cultural, etc.. Printre cele mai renumite destinații turistice putem menționa: Istambul,
Antalya, Marele bazar, Pamukale. Tot aici am menționat cultura, trecutul istoric care anual
atrage milioane de turiști.27
Germania reprezintă oportunitatea de a cunoaște o altă lume. Printre principalele atracții
ce au dus la dezvoltarea acestei țări putem menționa: Zidul Berlinului, Castelul
Frankenstrin, Casa lui Beethoven, Castelul Dresda și altele. Cultura germană, și
Octoberfest-ul permit ca anual aceasta să fie vizitată de un spectru larg de turiști. Necătând
la faptul că resursele de care aceasta dispune în comparație cu alte țări sunt relativ mai
mici, totuși potențialul de atracție turistică a acesteia este unul destul de ridicat.
Existența potențialului turistic din ce în ce mai variat și diversificat, unic și specific unei
țări sau regiuni, însă cel mai important aspect îl reprezintă motivația de bază pentru care turiștii
aleg să călătorească și să viziteze una sau altă destinație. Motivația turiștilor poate fi alimentată
cu anumite interese culturale, gastronomice, educative, făcând vacanța acestuia mai interesantă.
Fiecare turist alege destinația pe care dorește să o viziteze într-un mod destul de subiectiv: în
funcție de valoarea destinației, conform intereselor sale, conform modului de organizare și
desfășurare a călătoriei, în funcție de dorința completării cunoștințelor sale cu privire la istoria
sau cultura unei țări sau regiuni.
Potențialul turistic nu depinde doar de poziția geografică, atracțiile naturale sau antropice
ci și de cultură, obiceiuri și tradiții, a interesului acordat față de acestea. Conservând și păstrând
cultura, tradițiile unei regiuni, popor și ajustându-le la solicitările turiștilor apare oportunitatea
promovării și valorificării acestora prin implicarea lor în circuitul turistic atât național cât și
internațional sub forma unui pachet turistic.28

25
Dunlop F., National Geographic Traveller: Spania, 2010, p.402.
26
Idem, p.403.
27
World Tourism Organisation, Annual Report, 2016, https://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284418725,
02.03.2020
28
Miron V., Turismul rural în Moldova, 2002, p.116.
10
 Necesitatea stabilirii și identificării noilor categorii de resurse a apărut din motivul că
peisajele naturale, monumentele istorice au deja o capacitate relativ mai scăzută de a atrage
fluxurile de turiști și de a-i convinge să mai rămână sau să mai viziteze repetat acea locație.
Turistul modern dispune de valori și tind mereu să descopere ceva nou, cu noi senzații. Turistul
contemporan nu mai caută deja acele vizite la muzeu, sau plaja însorită, el este dornic de
cunoaștere, să exploreze lucruri noi, tradiții noi.
Sub alt aspect, țările ce dispun de un potențial turistic mai sărac, precum și nu dispun de
anumite obiective turistice naturale, însă cunosc importanța dezvoltării acestui sector în calitate
de ramură a economiei naționale, tind să atragă fluxurile turistice prin valorificarea specificului
tradițional local, a componentelor culturale locale și respectiv a valorificării talentelor de care
dispun.29

1.2.2 Tendințele de dezvoltare ale turismului axat pe promovarea tradițiilor

Este cunoscut faptul că turismul este unul din sectoarele economice cu cel mai înalt ritm
de creștere pe plan mondial. El permite crearea locurilor de muncă, a bunăstării populației,
protecției mediului, a conservării culturale și respectiv a reducerii sărăciei. În cazul în care acesta
este bine gestionat, el poate contrbui la conservarea patrimoniului natural și cultural de care
depinde, la împuternicirea comunităților gazdă la crearea de noi oportunități comerciale.30
În acest context putem menționa că Republica Moldova în contextul dezvoltării
economice ar trebui să aplice la toate oportunitățile cu scopul valorificării potențialului turistic
de care dispune. Acest lucru poate fi efectuat chiar dacă aceasta are un teritoriu limitat, spațiul de
care dispune, anumite avantaje competitive, în acest sens menționând argoturismul și turismul
vitivinicol. Partea practică a turismului arată că turismul reprezintă o strategie de acțiuni care
supun atenției anumite valori ale unor spații istorice sau naturale, culturale sau artistice.
Cu toate că numărul turiștilor este într-o continuă creștere, distribuția acestora nu este una
uniformă. Cea mai mare parte a acestora fiind distribuită pe partea continentului European. În
acest sens Republica Moldova dispune de un avantaj competitiv comparativ cu celelalte țări.
Turismul reprezintă un generator de progres socio-economic și de dezvoltare regională,
de atragere a investițiilor și creare a locurilor de muncă. Odată cu promovarea turismului are loc
și promovarea tradițiilor. Turiștii care aleg să viziteze pentru a 2-a oară Republica Moldova știu
că este țara plină de soare, a strugurilor, a fructelor și legumelor, o țară cu o natură frumoasă,
muzică bună și tradiții specifice.
Dacă la cele enumerate mai sus adăugăm și componenta istorică a țării, a monumentelor
istorice care au fost și care urmează a fi descoperite, putem menționa că turismul țări poate fi
dezvoltat doar prin intermediul politicilor și strategiilor de dezvoltare corespunzătoare.
Un punct forte al Republicii Moldova îl reprezintă turismul vitivinicol. Este o formă de
turism practicată de către turiști cu scopul vizitării întreprinderilor vitivinicole și a regiunilor
vinicole cu posibilitatea cunoașterii culturii locale și a tradițiilor. Pachetele turistice propuse spre
vînzare includ în mod obligatoriu un obiectiv sau cramă vitivinicolă.
Republica Moldova este o țară agrară care dispune de potențial pentru desfășurarea
activităților de turism rural31 – o fomă de turism specifică zonelor rurale ce este orientată spre

29
Mihailiuc O., Locul și rolu festivalurilor în valorificarea potențialului turistic, 2013, p.158
30
UNWTO Annual Report 2017, p.10. https://tourlib.net/wto/WTO_annual_report_2017.pdf, 17.03.2020
31
Miron V., Turismul rural în Moldova, 2002, p.85
11
utilizarea resurselor turistice locale, cunoașterea tradițiilor locale. Această formă de turism
presupune prestarea următoarelor tipuri de servicii: cazare, alimentație conform meniului
regiunii, implicarea în acțiuni culturale și de agrement. Multitudinea localităților rurale de care
dispune reprezintă potențialul de dezvoltare a acestei forme de turism. Dacă la aceasta se mai
adaugă și implicarea turiștilor în meșteșugărit, aceasta ar putea servi drept o motivație turistică în
plus pentru vizitarea acelor zone. Turismul gastronomic, sau practicarea acestuia pentru turiștii
ce doresc să cunoască arta culinară locală ar permite de asemenea atragerea unui număr mare de
turiști. Ospitalitatea și tradițiile au contribuit la dezvoltarea acestei forme de turism.
Modul de amplasare geografică a Republicii Moldova a făcut posibilă integrarea
regională între CSI și UE, și a creat oportunități de dezvoltare a turismului de tranzit.
Dezvoltarea acestei forme de turism poate avea un impact pozitiv pentru țară și dezvoltarea
turismului receptor.
Dacă este să efectuăm o analiză a numărului turiștilor în Republica Moldova în perioada
2010-2018 putem observa o creștere a numărului acestora.

400 337,2 353,4

306,3
268,1 271,5 283,1 278,9
300 248,3
229,9
200

100

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Număr turiști, mii

Figura 1.4. Evoluția numărului total al turiștilor în Republica Modova 2010-2018

Sursa: http:/www.statistica.md/
În baza figurii de mai sus putem menționa că există un trend de creștere anuală a
numărului de turiști. Tot aici am menționat că numărul în creștere a turiștilor reprezintă și o
cerere la pachetele turistice propuse. În baza figurii de mai sus nu putem efectua o analiză cu
privire la formele de turism solicitate, durata sejurului și bugetului alocat pentru o călătorie.
În continuare în figura de mai jos redăm numărul turiștilor străini în Republica Modova
pentru perioada 2010-2018.32

32
http:/www.statistica.md/ accesat 18.03.2020

12
 Număr turiști străini, mii
17,5 18,2
15,5 15,6
14,36
12,8 13,15
10,79
8,96

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Figura 1.5. Evoluția numărului turiștilor străini în Republica Modova 2010-2018

Sursa: http:/www.statistica.md/

În baza figurii de mai sus putem observa trendul de creștere al numărului de turiști străini
ce aleg să viziteze Republica Moldova. Deși trendul este unul pozitiv, numărul acetora nu este
unul destul de impunător luând în calcul potențialul turistic al țării. În acest sens am menționat
importanța valorificării potențialului turistic prin promovarea pachetelor turistice existente
precum și ajustarea acestora la solicitările turiștilor.
Cu scopul identificării resurselor ce urmează a fi implicate în procesul de valorificare a
potențialului turistic pentru Republica Moldova, a fost realizată analiza SWOT a domeniului
turismului. Analiza este redată în tabelul de mai jos:33

Tabelul 1.2. Analiza SWOT a domeniului turismului pentru Republica Moldova

Puncte forte (S) Puncte slabe (W)

- Poziționarea turismului în calitate de - Legislația turistică nu este aliniată la
ramură prioritară a economiei Republicii standardele europene
Moldova - Cadrul legislativ și normativ este insuficient
- Disponibilitatea resurselor turistice și neactualizat
naturale și antropice - Insuficiența capacităților umane calificate
- Existența cadrului normativ și legislativ în în gestionarea domeniului și prestarea
domeniu serviciilor de calitate
- Implementarea proiectelor în domeniul - Lipsa Biroului de Informare Turistică și a
turismului cu finanțare de la bugetul de filialelor acestuia
stat - Numărul limitat de touroperatori și agenții
- Disponibilitatea structurilor de primire de turism care formează și comercializează
turistică cu funcțiuni de cazare și produsele turistice autohtone
alimentație moderne - Costuri mari la serviciile de cazare în
- Existența cadrelor calificate în domeniu mediul rural
- Republica Moldova este membru al - Numărul mic de structuri de cazare
organismelor internaționale ce sprijină clasificate
dezvoltarea turismului - Indicatoare turistice insuficiente
- Parcul de autocare învechit

33
HG Nr. 338 din 19.05.2014, p. 26-27.
13

Oportunități (O)
- Ospitalitate tradițională
- Poziționare strategică a țării
- Lipsa necesității vizelor pentru cetățenii
țărilor membre UE
- Reducerea numărului de țări care au statut
de țară cu risc sporit de migrație
- Conexiuni cu principalele noduri
aeroportuare
- Liberalizarea prețurilor la cursele aeriene
și demonopolizarea sectorului aviatic
- Existența proiectelor de asistență externă
pentru dezvoltarea turismului
- Număr mare de evenimente cu atractivitate
turistică: cultural-artistice, de agrement
- Brand cunoscut de țară vitivinocolă
- Existența suportului politic
- Lipsa personalului calificat ce cunosc limbi
de circulație internațională
Amenințări (T)
- Infrastructură slab dezvoltată la obiectivele
turistice de interes național
- Lipsa climatului investițional favorabil
pentru investitorii care să dezvolte
infrastructura structurilor de primire
turistică
- Competitivitatea redusă a ofertelor turistice
- Număr extrem de limitat de obiective
incluse în lista patrimoniului UNESCO
- Insuficiența resurselor financiare pentru
acțiuni de promovare a domeniului
- Lipsa sau amenajarea necorespunzătoare a
grupurilor sanitare, precum și la stațiile
PECO menite să deservească turiști.

Sursa: HG Nr. 338 din 19.05.2014, p. 26-27.

În baza analizei expuse mai sus putem menționa că există un potențial turistic al țării care
poate fi dezvoltat și care la rândul său poate aduce beneficii de durată sub forma investițiilor,
atragerii unui număr mare de turiști, promovării imaginii țării și a tradițiilor unice și specifice ce
pot fi întâlnite doar aici. Trebuie de luat în calcul oportunitățile ce reprezintă premise de
dezvoltare și deschidere în coraport cu amenințările se sunt impuse.34
Cu toate acestea este necesar în primul rând să vindem ce avem mai bun: tradițiile,
ospitalitatea, patrimoniul natural și artistic. Astfel vom contribui în primul rând la valorificarea
potențialului turistic de care se dispune la moment, și în paralel la creșterea calității vieții și
sporirea nivelului de trai al populației.
Un sudiu realizat anterior în baza proiectului CEED II al USAID efectuat pe un eșantion
de 658 de vizitatori internaționali a scos în evidență principalele elemente de satisfacție ale
acestora în urma vizitării de către aceștia a Republicii Moldova.

34
Madan G., Un sat basarabean de Codru, 2008, p.87
14
 100 94 91
89
90 83 82 79 77
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Vinăriile Gastronomia Atracțiile Patrimoniul Cazarea și Ospitalitatea Muzee
rurale cultural dotările

Figura 1.6. Satisfacția vizitatorilor străini în urma călătoriei în Republica Moldova

Sursa: HG Nr. 338 din 19.05.2014, p 6. 35
În baza figurii de mai sus putem menționa că respondenții au accentuat principalele
aspecte care i-au determinat să fie satisfăcuți în urma vizitei în Republica Moldova, acestea fiind:
gastronomia, ospitalitatea și vinăriile, care au înregistrat un grad înalt de satisfacție. Celelalte
elemente ale satisfacției: atracțiile rurale, patrimoniul cultural, cazarea și dotările, muzeele au
scos în evidență faptul că mai există loc pentru îmbunătățiri, iar acordarea unei atenții sporite
acestor elemente ar permite satisfacția în general a turiștilor care au vizitat țara și i-ar determina
ca să mai revină.

35
HG Nr. 338 din 19.05.2014, p 6.
15
 CAPITOLUL II
ORHEIUL VECHI – TRADIȚII ȘI POTENȚIAL TURISTIC

2.1 Prezentarea destinației turistice Orheiul Vechi

Orheiul Vechi reprezintă în sine o rezervație natural-culturală cu un peisaj inedit și unic

în Republica Moldova. Este rezultatul interacțiunii multimilenare dintre om și natură. Este situat
în partea centrală a țări, la o distanță de 50 de km de orașul Chișinău. Rezervația cuprinde un
ansamblu de monumente istorico-culturale și natural-peisagistice de interes atât național cât și
internațional. Este situat în defileul râului Răut – microzona satelor Butuceni și Trebujeni
precum și teritoriile adiacente ale localităților din vecinătate.36
Pe întreg teritoriul rezervației s-au păstrat până astăzi ruinele unor fortificații, locuințe,
lăcașuri de cult a mai multor civilizații: cetatea geto-dacică, orașul tataro-mongol Șehr-al-Cedid
și orașul moldovenesc Orhei. Odată cu încetarea existenței orașului tataro-mongol, Orheiul tinde
să devină un oraș prosper și un centru militar important. Acum, în locul orașului moldovenesc se
pot observa resturi de ziduri ale citadelei de piatră.37 Astfel, rezervaţia cuprinde bunuri ale
patrimoniului istorico-cultural al Republicii Moldova, aşezări rurale tradiţionale, bunuri de
patrimoniu natural, suprafeţe terestre şi acvatice, împărțite în următoarele componente, aprobate
prin lege: 38
a) teritoriul Complexului muzeal „Orheiul Vechi” – din sectorul central al Rezervaţiei, având
statut de Rezervaţie istorico-arheologică;
b) teritoriul Rezervaţiei peisagistice „Trebujeni” – din sectorul de vest al peisajului cultural,
constituie parte integrată a fondului ariilor naturale protejate de stat;
c) masivele de pădure administrate de Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”;
d) intravilanul satelor Trebujeni, Butuceni şi Morovaia;
e) terenurile agricole şi de păşunat, drumurile aflate în proprietatea comunei Trebujeni;
f) sectoarele adiacente cu terenuri agricole şi de păşune, drumurile din proprietatea
comunelor Ivancea şi Piatra (raionul Orhei), a satelor Susleni (raionul Orhei), Maşcăuţi
(raionul Criuleni), Marcăuţi, Holercani şi Molovata (raionul Dubăsari);
g) terenurile agricole private;
h) pensiunile agroturistice şi casele de vacanţă private.
Rezervaţia dispune de hotare fixe şi o Zonă de protecţie pe întregul său perimetru. Astfel,
suprafaţa totală a Rezervaţiei şi a Zonei de protecţie este de 11064,56 ha este repartizată printr-o
structură teritiorial-administrativă în următoarele terenuri, prezentate în tabelul 3:

36
Dispoziții generale, Regulamentului de Organizare și Funționare a Rezervației Cultural-Naturale ”Orheiul
Vechi”, (23.03.2009), secțiunea: I. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=111910&lang=ro#, 20.03.2020
37
Postică Ghe., Peisajul Cultural ”Orheiul-Vechi”, Chişinău (2010), p. 102-103.
38
Legii Nr. 251 privind constituirea Rezervaţiei cultural-naturale „Orheiul Vechi”din 04.12.2008.
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=12309&lang=ro#, 20.03.2020

16
 Tabelul 2.1. Suprafaţa "Orheiului Vechi" şi a Zonei de protecţie în diviziune teritorial-
administrativă

Denumirea unităţii Suprafaţa, ha Total

administrativ-teritoriale Rezervaţia Zona de
protecţie
Comuna Trebujeni, raionul 3924,60 68,35 3992,95
Orhei
Comuna Ivancea, raionul Orhei 381,57 1255,18 1636,75

Comuna Piatra, raionul Orhei - 338,60 338,60

Satul Susleni, raionul Orhei 8,06 633,76 641,82

Satul Maşcăuţi, raionul Criuleni 647,17 2597,97 3245,14

Satul Holercani, raionul - 479,42 479,42

Dubăsari
Satul Marcăuţi, raionul Dubăsari - 232,16 232,16

Satul Molovata, raionul 17,59 480,13 497,72

Dubăsari
Total general 4978,99 6085,57 11064,56

Sursa: Conform: „Legea privind crearea Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi”,

aprobată de Parlamentul Republicii Moldova (nr. 251-XVI, 04.12.2008);

Rezervaţia cultural-naturală „Orheiul Vechi deține statut de persoană juridică, aflată în

subordinea Ministerului Culturii şi Turismului. Din punct de vedere juridic, aceasta posedă
statutul de Rezervaţie cultural-naturală de categorie naţională,39 cu sediul fiind în satul Butuceni,
comuna Trebujeni, din raionul Orhei. Rezervaţia „Orheiul Vechi” are un statut special, căruia
Guvernul Republicii îi acordă o atenţie deosebită, deoarece constituie cel mai important sit
cultural din țară, fiind nominalizat în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Din punctul de vedere administrativ şi organizatoric, Rezervaţia „Orheiul Vechi” este o
instituţie publică creată prin reorganizarea Complexului muzeal „Orheiul Vechi”, aflându-se în
serviciul societăţii. Activitățile Rezervației „Orheiul Vechi” sunt gestionate de Administraţie,
împărțită pe subdiviziuni organizatorice specializate, care sunt menite să asigure gestionarea,
protecţia, păstrarea, conservarea, cercetarea şi valorificarea patrimoniului istorico-cultural şi
natural al destinației.

39
Conform: „Legea privind crearea Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi”, aprobată de Parlamentul
Republicii Moldova (nr. 251-XVI, 04.12.2008); https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=12309&lang=ro#,
20.03.2020

17
 La rândul său, Administrația gestionează activitatea Rezervaţiei „Orheiul Vechi” în
baza legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova în domeniul culturii, științei și a mediului şi în
baza principiilor UNESCO în domeniul protecţiei patrimoniului cultural şi natural. Activitățile
sunt coordonate împreună cu Ministerul Culturii şi Turismului, Ministerul Ecologiei şi
Resurselor Naturale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”,
cu autorităţile administraţiei publice locale, cu deţinătorii spaţiilor şi bunurilor de patrimoniu.
Pe teritoriul Complexului Arheologic „Orheiul Vechi” s-au păstrat multe construcţii din
perioada medievală, care prezintă un interes mare atât pentru istorici, arheologi, arhitecţi, cât şi
pentru turişti naționali și internaționali. Printre care se remarcă următoarele obiective:
Colecţii bogate de patrimoniu mobil (arheologie, etnografie, etc.);
Sală de expoziţie arheologică;
Casa-Muzeu din satul Butuceni;
Casa tradiţională de la marginea satului Butuceni;
Casa cu etaj din satul Morovaia;
Obiective de arhitectură medievală (valurile de pământ, citadela, carvan-serai, biserica
medievală, baia orientală);
Obiective de arhitectură rupestră (Mănăstirea lui Bosie, Schitul Peştera, Schiturile
Sihaştrilor, Schitul lui Albu-Maşcăuţi, Schitul „Stânca Corbului”);
Obiective arheologice geto-dacice (valuri de pământ, şanţuri adiacente, palisada citadelei).
Începând cu anii 2002, în cadrul Complexului „Orheiul Vechi” au fost deschise mai
multe unități private cu caracter turistic, redate în tabelul 4:
Tabelul 2.2. Clasificarea complexului privat după numărul de unități și
capacitatea lor
Unități turistice private Nr. unități Capacitatea (persoane)
Hotel 1 20
Pensiune, s. Trebujeni 5 34
Pensiune, s.Butuceni 5 25-30
Agropensiune, s.Butuceni 2 8
Cafenea 1 80
Sală de conferințe/restaurant 1 150
Sursa: Conform: „Legea privind crearea Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi”,
aprobată de Parlamentul Republicii Moldova (nr. 251-XVI, 04.12.2008);

Structura organizatorică
Așa cum toate activățile rezervației sunt în gestiunea Administraţiei, mai jos sunt
prezentate subdiviziunile din care aceasta este formată:
a) Direcţia generală;
b) Consiliul consultativ de administrare;
c) Consiliul ştiinţific;
d) Secţia protecţie, cercetare şi monitorizare patrimoniu cultural;
e) Secţia protecţie, cercetare şi monitorizare patrimoniu natural;
18
f) Secţia colecţii patrimoniu cultural mobil;
g) Secţia expoziţii;
h) Secţia excursii, relaţii publice şi agenţii turistici;
i) Secţia relaţii internaţionale, relaţii cu ONG-uri şi promovare proiecte;
j) Secţia informatizare şi editare;
k) Secţia servicii (arhitectură şi amenajare teritoriului, administrativă, tehnică, de securitate,
de personal);
l) arhiva şi biblioteca;
m) cancelaria;
n) contabilitatea.

Numărul angajaţilor a Complexului Muzeal este de 35 persoane, inclusiv 5 persoane de

conducere, 6 ghizi și 6 muzeografi. Complexul Muzeal Orheiul Vechi nu dispune de specialişti
restauratori şi cercetători titulari, însă este format din specialiști pregătiți în domeniile ce țin de
profilul complexului (istorie, arheologie, geografie, ecologie, biologie, botanică, zoologie etc.).
Personalul este instruit periodic în centre de cercetare din domeniu din țară și de peste hotare.40
Actualmente, fluxul turistic în Orheiul Vechi se desfăsoară în special în zilele de
weekend, de sărbători a lunilor de mai-august, și mai puţin în septembrie, din când în când în
lunile aprilie şi octombrie, lipsind aproape în totalitate în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie,
februarie şi martie, din cauza vremii friguroase ale anului. Deschiderea hotelului în incinta
complexului și a pensiunilor turistice din satele Butuceni și Trebujeni, a permis dezvoltarea
turismului și în perioadele pasive ale anului, atrăgând anumite clase sociale, în special din mun.
Chișinău.
Ţinând cont de particularităţile obiectivelor disponibile pe teritoriul complexului,
capacitatea maximă de turiști pe care poate să o primească Complexul muzeal pe traseul de bază,
presupune anumite estimări numerice stabilite de conducerea acestuia, prezentate în figura 7:
• 18 grupe a câte 20 persoane,
360 cu 6 ghizi,
persoane • durata excursiei: 2 ore,
pe zi • programul de excursii: 09.00-
18.00;
2160
persoane • 6 zile
pe lucrătoare
săptămână

8640 • în total - 24 zile

persoane lucrătoare pe
pe lună lună

Figura 2.1. Estimări capacitatea maximă a Complexului „Orheiul Vechi”

41
Sursa:Planul de Management al Rezervației cultural-naturale ”Orheiul Vechi”, 2009-2020

40
Postică Gh., Strategia de dezvoltare a rezervatiei cultural-naturale "Orheiul vechi" pentru anii (2009-2020).
41
Planul de Management al Rezervației cultural-naturale ”Orheiul Vechi”, 2009-2020.
https://ru.scribd.com/document/77759298/Plan-Turism-Orheiul-Vechi, 21.03.2020
19
 Astfel, complexul ar putea face față unui flux de circa 35 mii de persoane în patru luni
de sezon şi de circa 10 mii de persoane în lunile pasive ale anului, în total circa 45 mii vizitatori
pe an.
Fluxul general poate fi asigurat în mod integral doar în cazul vizitării obiectivelor de
patrimoniu cultural aflate sub cerul liber (Valuri de pământ, Citadela din piatră, Moscheea,
Biserica, Baia tătărească etc.), Sala de expoziţie arheologică şi Casa-Muzeu de etnografie. Cele
cu spaţiu limitat (Schitul Peştera, Mănăstirea pârcălabului Bosie etc.) posedă o capacitate de
deservire de cel mult 180 vizitatori pe zi (6 ore pe zi câte 10 vizitatori la fiecare de 20 minute).
Cu toate că numărul turiștilor în ultimii ani a crescut considerabil, totuși estimările
elaborate anterior sunt departe de cifrele din realitate,capacitatea maximă de acces a vizitatorilor
fiind atinsă doar în zilele de sâmbătă și duminică şi de sărbători a lunilor de primăvară-vară
(mai-august), în total circa 25-30 de zile pe an42.
În timp ce populația țării preferă să se odihnească în străinătate, neglijând în acest sens
turismul intern, Orheiul Vechi pare a fi curioasă pentru un număr semnificativ de turişti străini
veniți din România, Rusia, Polonia, Germania, Ucraina, Italia, SUA, Austria, Franţa,
Muntenegru, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Bulgaria, Suedia, Olanda, Turcia,
Japonia şi Slovenia. Astfel, comparativ cu datele din anii precedenți, putem menționa despre o
creștere deosebită a procentajului turiștilor străini care aleg să viziteze locația respectivă și din
alte perspective decât cele istorice și anume din motivul menținerii tradițiilor în cadrul regiunii.

2.2 Prezentarea tradițiilor în regiunea turistică Orheiul Vechi

Complexul istorico-cultural Orheiul Vechi este un produs turistic ce oferă o gamă largă
de servicii care atrag turiștii și, în plus, mediul geografic subliniază acest fapt. Astfel, turiștii pot
beneficia de numeroase servicii, printre care cele mai solicitate sunt:
Servicii de ghidaj în limba română, rusă de către ghizii Complexului și alte limbi (engleză,
franceză, etc.) de translatori şi ghizi invitaţi din or. Chişinău;
Excursii tematice prin întreaga Rezervație istorico-culturală;
Servicii informative (broşuri, ghid turistic, pliante);
Expoziţii (casă-muzeu);
Posibilităţi de organizare seminare, mese rotunde, conferinţe ştiinţifice etc.;
Posibilități de cazare/ alimentație;
Participarea la Festivalul anual ”Gustar”;
Procurarea suvenirilor;
Plimbări cu căruţa cu cal;
Alpinism cultural, ș.a.
Analiza SWOT joacă un rol important în cadrul unei destinații turistice. Datorită acestei
analize, turiștii au posibilitatea de a determina punctele tari, punctele slabe, factorii ce ameniță

42
Date anuale privind evidența vizitatorilor Complexului muzeal ”Orheiul Vechi”

20
zona respectivă, oportunitățile. Pentru regiunea turistică Orheiul Vechi am identificat
următoarele aspect ale acestei analize, care sunt redate în tabelul 5:
Tabelul 2.3. Analiza SWOT a complexului Orheiul Vechi
Strengths (Puncte tari) Weaknesses (Puncte slabe)
Poziția fizico-geografică favorabilă; Infrastructura slab dezvoltată;
Păstrarea tradițiilor; Prețuri relativ înalte pentru populația
Diversitatea de lăcașuri sfinte; locală;
Diversitate de entități de cazare a turiștilor; Cerere scăzută în extrasezon;
Turiști din toate colțurile lumii sunt atrași Promovare scăzută;
aici; Condiții parțial nesatisfăcătoare în
Locuri pitorești; unele pensiuni;
Posibilitatea practicării sportului în zonă; Lipsa cunoștințelor în domeniul
Spațiu verde, liniștit; turismului rural a administrației pensiunilor;
Organizarea festivalurilor; Valorificarea tradiților în mică măsură;
Complex muzeal existent; Lipsa panourilor informaționale
referitoare la obiectivele turistice;
Obiecte de arhitectură în stare gravă;
Număr mic de parcări;
Activități insuficiente pentru atragerea
turiștilor;
Lipsa terenurilor de joacă pentru copii;

Opportunities (oportunități) Threats (amenițări)

De a fi inclusă în Lista Patrimoniul
Cultural Mondial al UNESCO;
Mărirea numărul de vizitatori;
De a deveni cea mai vizitată zonă din
Republica Moldova;
Crearea mai multe pensiuni în această
regiune;
Apelul la tradiții în scop atractiv;
De a deveni populară și după hotarele țării;
De a nu fi inclusă în Patrimoniul
Cultural Mondial al UNESCO;
De a pierde un număr de turiști;
Deteriorarea obiectelor istorice, a
monumentelor, bisericilor, etc.;
Interes scăzut pentru zona respectivă;
Turism neorganizat;
Pierderea din tradiții prin modernizare.

Sursa: Conform: „Legea privind crearea Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi”,

aprobată de Parlamentul Republicii Moldova (nr. 251-XVI, 04.12.2008);

21
 În cadrul acestor servicii se evidențiază trei mari categorii de produse forfetare propuse
turistului: produse integrate, produse tematice și produse personalizate:
A. Produsele turistice integrate
Din această categorie fac parte excursiile în grup, care pe lângă aceasta mai includ și
servicii de cazare și masă, fiind selectate special și rezervate din timp sau în momentul vizitării.
Produsele integrate au însă un neajuns. O dată programate, este dificil de modificat
traseul excursiei. Datele, dura şi preţurile sunt fixe şi care ar putea îndepărta pe mulţi potenţiali
turiști interesaţi. Totuși, produsele integrate rămân probabil cele mai solicitate pachete din partea
turiștilor, în special a celor externi, pentru că o excursie de acest gen este cel mai potrivit mod de
a cunoaşte destinaţia.
Produse turistice tematice
Sunt foarte asemănătoare cu un produs integrat, numai că ele rezultă din asamblarea
unor prestaţii de transport şi cazare în jurul unei singure activităţi motrice, cum ar fi participarea
la festivalul Gustar, care are loc anual pe teritoriul Complexului „Orheiul Vechi”. De-a lungul
anilor în care este organizat festivalul „Gustar", evenimentul a devenit unul de importanță
națională, fiind un spaţiu în care diferite culturi se strâng sub același cer frumos, cu muzică bună,
unde are loc schimbul intercultural prin turiștii care vin, prin persoanele din întreaga lume care
participă și prin trupele de muzică de pe tot globul, care își cântă cultura și o împart cu toată
lumea.
Programul festivalului include:
1. Ateliere interactive cu meșteșugari;
2. Târg de artizanat;
3. Bucătărie tradițională;
4. Curtea copiilor;
5. Excursii turistice prin rezervație: Băile tătărești, Citadina medievală, Palatul pârcălabului,
Locuințe de piatră, etc.
6. Zona cărții;
7. Vizitarea agropensiunilor din zonă;
8. Program artistic.
B. Produse personalizate se prezintă sub o formă "modulară" în care turistul poate
asambla componentele după dorinţă (există totuşi şi restricţii), creând astfel un produs
personalizat. Produsele turistice personalizate sunt adresate în general turiştilor individuali,
familiilor sau grupurilor mici de turişti care ţin mult la independenţa lor şi nu agreează excursiile
organizate, care impun anumite restricții. Un astfel de produs, ar putea fi un circuit de 5-7 zile,
care include vizitarea unui mare număr de locuri atractive din regiunea Orheiul Vechi. Circuitul
poate fi personalizat după preferințele turiştilor: modificarea itinerariului, adăugarea sau
eliminarea activităţilor, prelungirea sau scurtarea duratei circuitului. De asemenea, le sunt
asigurate serviciile unor ghizi, vorbitori de altă limbă decât rusa și româna, sau şoferi locali.

22
Există oferte pentru turişti individuali şi familii, cât şi pentru grupuri (prieteni, colegi de serviciu,
grupe de elevi sau studenţi etc.).
Pe teritoriul rezervaţiei, au loc activităţi tradiţionale cum ar fi: păşunatul, cultivarea
terenurilor, albinăritul, recoltarea florei şi a faunei naturale terestre şi acvatice, practicarea
pescuitului şi vânatul sportiv, precum şi prestarea serviciilor de turism şi agrement și a serviciilor
de transport.
Acesta este un loc îndrăgit pe lângă numeroşii turişti, şi de alpinişti, care au o stâncă
preferată deasupra satului Butuceni unde îşi fac antrenamentele, întrecerile și întrunirile. În mod
regulat la Orheiul Vechi îşi dau întâlnire amatorii practicilor transcendentale, care consideră, ca
anume acolo există un centru energetic deosebit.
Amatorii călătoriilor pedestre se pot bucura de plimbarea de-a lungul Răutului, prin
albia râului foarte pitorească între satele Trebujeni şi Furceni.
Activitatea economică se desfășoară în baza mijloacelor alocate de la bugetul de stat şi
de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, în baza mijloacelor speciale, a donaţiilor
persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine, de asemenea, în baza altor surse de finanţare
neinterzise de lege.43
Deși prețurile practicate pe teritoriul Complexului „Orheiul Vechi” se stabilesc în
funcție de anumiți factori, totuși există la mijloc o anumită strategie de preț, și anume strategia
prețurilor diferențiate. În zilele obișnuite sunt practicate prețuri mai scăzute, iar în momentul
când pe teritoriul Orheiului Vechi se desfășoară diferite manifestări, gen – festivaluri, prețurile
cresc considerabil.
În timp ce destinațiile cele mai vizitate din întreaga lume și-au câștigat deja
popularitatea prin monumentele sale istorice sau natural și alte atracții turistice, Complexul
„Orheiul Vechi” a început să-și prezinte nu demult imaginea remarcabilă și să-și elaboreze un
brand turistic de promovare eficient, care ar atrage atenția unui număr cât mai mare de
turiști.Fiecare turist care vine în Moldova ajunge şi pe la Orheiul Vechi.
Complexul muzeal „Orheiul Vechi” reprezintă Republica Moldova, în aceeași măsură
cum o fac şi celebrele vinării de la Cricova sau Mileştii Mici.
Pentru Orheiul Vechi este foarte important delimitarea avantajelor pe care destinația
dată poate să le ofere turiștilor, care sunt comunicate prin imaginea sa de excepție, a
componentele sale și a calității serviciilor prestate.
Cu toate că Complex turistic „Orheiul Vechi” are o personalitate și o identitate foarte
bogată, imaginea acestei destinații este puțin cunoscută și solicitată pe piața națională turistică,
nemaivorbind de cea internațională. Totuși, aceasta nu împiedică complexul să aibă peste 1400
de vizitatori anual, numărul crescînd în mare parte datorită organizării festivalului ”Gustar” – un
element al tradiției locale organizat anual.
Elementele care contribuie la atragerea unui număr mare de turiști anual sunt
următoarele:

43
Conform Regulamentului Rezervaţiei istorico-cultural ”Orheiul Vechi”
23
 1. elementele de atracţie
În mod decisiv, acestea determină alegerea respectivei destinaţii de către turişti şi
influenţează comportamentul lor față de destinaţie. Astfel, aici sunt incluse elementele
patrimoniului natural-cultural al Orheiului Vechi: folclor, muzeu, expoziții festivalul Gustar etc.
2. facilităţile şi serviciile existente la destinaţie
În raport cu elementele de patrimoniu, aceste facilităţi sunt doar componente anexe ale
imaginii. Totuși, ele sunt necesare, uneori chiar indispensabile. Ne referim în special la
următoarele elemente:
- spaţiile de cazare disponibile în cadrul destinației culturale: pensiuni agroturistice, care
oferă la fel și servicii de servire a mesei;
- servicii de alimentaţie: pe teritoriul Complexului „Orheiul Vechi” se află un restaurant cu
bucătărie tradițională, o cafenea;
- transportul la destinaţie: autobuze la comandă, transport public (este cursă directă
Chișinău – Orheiul Vechi), taxi, rent a car.
- alte servicii: informaţii, poliţie, pompieri etc.
3. accesibilitatea destinaţiei:
Elementele de mai jos sunt cele care afectează durata, costul şi comoditatea cu care
turistul ajunge la destinaţie, respectiv și comportamentul acestuia:
- infrastructura turistică: Din punctul de vedere al turismului internaţional, Moldova se
bucură de o amplasare reuşită, aflându-se într-o regiune uşor accesibilă pentru turiştii din
Uniunea Europeană, dar şi pentru cei din spaţiul CSI. Însă, starea fizică a drumurilor în ţară este
la nivel foarte scăzut, iar preţurile la transportul turistic nu stimulează foarte mult dezvoltarea
turismului intern, ceea ce nu favorizează accesul la Orheiul Vechi. La etapa actuală accesul în
zona Rezervaţiei „Orheiul Vechi” se face prin 6 căi de comunicare, dintre care doar unul – cel
dinspre Brăneşti, este amenajat în modul corespunzător, conform normativelor contemporane,
celelalte reprezentând drumuri rurale, fără dotările necesare. Astfel, accesul turiștilor este
asigurat pe şoseaua Chişinău-Brăneşti-Butuceni, ajungînd până la Centrul de Vizitatori. În cadrul
Rezervaţiei există două parcări auto: lângă Centrul de Vizitatori şi lângă podul Butuceni.
4. percepţia destinaţiei
Atitudinile și percepţiile au un rol important în influenţarea comportamentului turistului.
Imaginea Orheiului Vechi nu este bazată în mod necesar pe experienţe anterioare. Este extrem de
important ca după o singură vizită a regiunii și participareala una din tradițiile propuse de
complexul turistic „Orheiul Vechi”, turiștii să devină mai entuziasmați și tentați să revină din
nou. În cazul în care aceștia vor oferi și un feed-back pozitiv cu privire la experiența preluată de
aici, atunci gradul de atractivitate prin intermediul tradițiilor din regiune va spori considerabil.

Principalele tradiții ale regiunii turistice Orheiul Vechi

În cadrul Rezervației naturale „Orheiul Vechi”, de-a lungul timpului s-au conservat o
serie de tradiții. Printre principalele tradiții ce pot fi întâlnite doar aici se pot remarca:

24
1 Martie - care semnifică venirea primăverii. Cu privire la
acest eveniment, aici pot fi întâlnite o serie de tradiții:
dăruirea mărțișoarelor tuturor turiștilor care vizitează
rezervația. Tot în această zi femeile prăjesc boabe de
porumb. Dacă grăunțele sar în sus și floricelele se fac mari
– înseamnă că anul va fi unul bogat, iar agricultorii vor
avea parte de recolte substanțiale. În unele case, cu prilejul
acestei sărbători, copiilor mici li se leagă la mână pe lângă
mărțișor și câte un ban, ca acesta să aibă noroc la bani. Alte persoane leagă la gâtul
animalelor mărțișoare ca acestea să fie ferite de boli. O tradiție
mai veche a acestei regiuni este că fetele necăsătorite aruncau
mărțișoare în apele curgătoare cu scopul ca băieții de care acestea
sunt îndrăgostite să nu le părăsească.
Nu este lăsată cu vederea și tradiția de a lega mărțișoare la pomii
fructiferi pentru ca aceștia tot anul să fie roditori.
Paștele – care este însoțit de o serie de tradiții atât culinare cât și
nonculinare. Cu ocazia acestei sărbători gospodinele casei
încondeiază ouăle, ulterior pregătesc cozonacul, după care în noaptea Învierii membrii
familiei merg la sfințirea acestor bucate. Dimineața după sfințire, toți membrii familiei se
spală pe obraji cu un ou roșu și altul alb și bănuți ceea ce semnifică puritatea, bogăție și
puterea acestei sărbători.
Ziua Vinului – este sărbătorită în a doua săptămână a lunii octombrie. Conform tradiției are
loc familiarizarea participanților cu procesul de
producere a vinului. Au loc degustări de vinuri,
plăcinte, muzică populară tradițională. Hora
tradițională nu lasă indiferenți turiștii. Toți încep să se
miște într-un ritm vioi prin mișcări de dans ușor de
memorat.

Sfântul Andrei – este o zi plină de tradiții, o zi în care fetele

necăsătorite fac mici vrăji, iar băieții în seara acestei zile merg
la furat porțile fetelor necăsătorite.
Sfântul Nicolae – reprezintă ușa către tradițiile de iarnă.
Tradițional, în această zi, copii care au fost cuminți își găsesc
în încălțămintea sa dulciuri sau daruri, iar celor obraznici le
pune o nuelușă.
Crăciunul – specific acestei sărbători sunt colindele. Colidătorii
sunt răsplătiți de gazde cu dulciuri și bani.
Bucătăria tradițională și evenimentele legate de aceasta nu a lăsat
niciodată indiferenți turiștii străini. Aceștia dintodeauna au dorit să
cunoască modul de preparare al anumitor bucate din
bucătăria tradițională. În cadrul rezervației naturale,
gazdele pot realiza acest capriciu turiștilor. Brânza,
mămăliga, zeama, sarmalele sunt doar o parte din
meniul care este pus la dispoziția turiștilor.

25
 Muzica și dansurile populare – reprezintă un conglomerat de
tradiții prin care s-a diferențiat regiunea turistică respectivă.
Doina moldovenească, lăutarii și cântecele populare cântate pe
la șezători atrag turiștii plini de curiozitate.
Originalitatea poporului poate fi caracterizată prin potențialul
său de tradiții de care dispune. Un loc aparte trebuie să îl ocupe
meșteșugurile și cultura populară. Neamul moldovenesc dispune de numeroase tradiții, cu
ajutorul acestora poporul devine unic și specific.

26
 CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII

3.1 Aspectele supuse cercetării

Domeniul industriei turismului în cadrul Republicii Moldova poate fi caracterizat de o

ascensiune pentru ultima perioadă de timp. La baza acestui progres au existat o serie de factori
care au permis stimularea dezvoltării acestui sector chiar dacă condițiile socio-economice nu
sunt din cele mai favorabile. Cu toate acestea evoluția constructivă a turismului din țară a
confirmat faptul că nu situația socio-economică a țării reprezintă principalul factor pentru care
turiștii aleg să viziteze aceste ținuturi. În acest context Agenția Națională a Turismului a
promovat ideia de a stimula turismul intern și receptor pe baza potențialului valoric de care se
dispune.
Printre cărțile de vizită ale Republicii Moldova se numără și complexul arheologico-
cultural Orheiul Vechi. Pentru unii turiști acesta reprezintă cartea de vizită a țării, deoarece se
dispune de un portofoliu bogat de resurse naturale, peisaj cultural și tradiții unice și specifice atât
țării în general cât și regiunii în special. În direcția promovării valorilor culturale ale regiunii
respective, precum și a tradițiilor unice ce pot fi întâlnite aici, am inițiat prezenta cercetare.
Aceasta are ca scop identificarea principalelor aspecte turistice axate pe tradițiile și
obiceiurile din regiune. Tot aici se va tinde către sublinierea valorii tradițiilor în atragerea
turiștilor.

3.2 Scopul cercetării

Scopul cercetării respective este de a determina importanța tradițiilor în valorificarea

potențialului turistic a rezervației naturale Orheiul Vechi.

3.3 Obiectivele cercetării

Pentru atingerea scopului cercetării propus au fost definite o serie de obiective de

cercetare:
O1. Identificarea valorii generale a tradițiilor în concepția turiștilor care au vizitat regiunea
turistică Orheiul Vechi;
O2. Stabilirea motivelor pentru care turiștii sunt atrași de dorința de a cunoaște tradițiile din
regiunea respectivă;
O3. Identificarea și evaluarea celor mai populare tradiții ale regiunii cunoscute de către turiști;
O4. Determinarea valorii tradițiilor pentru regiunea turistică Orheiul Vechi și interesului turiștilor
față de acestea;
O5. Evaluarea importanței valorificării/nonvalorificării tradițiilor în activitatea turistică;
O6. Stabilirea elementelor care prezintă potențial de dezvoltare turistică a regiunii turistice
Orheiul Vechi;
O7. Identificarea căilor de informare a potențialilor turiști privind tradițiile regiunii.

27
 3.4 Ipotezele de cercetare

În procesul abordării practice a lucrării date am propus spre a fi testate următoarele

ipoteze:
I1. Cei mai mulți turiștii sunt implicați în valorificărea tradițiilor din Orheiul Vechi cel mult o
dată în an;
I2. Principalul motiv de călătorie pentru turiștii cu vârsta cuprinsă între 22-29 ani îl reprezintă
dorința de a cunoaște ceva nou;
I3. Cele mai populare tradiții ale regiunii Orheiul Vechi sunt tradițiile ce presupun un cost redus;
I4. Tradițiile de primăvară ale regiunii turistice Orheiul Vechi sporesc interesul turiștilor în
vizitarea acesteia;
I5. Bărbații și femeile preferă aceleași tradiții în cadrul regiunii turistice Orheiul Vechi;
I6. Nonvalorificarea tradițiilor regiunii Orheiul Vechi contribuie la menținerea notorietății slabe a
regiunii;
I7. Nu există corelație între efectele valorificării tradițiilor regiunii turistice Orheiul Vechi și
frecvenței implicării turiștilor.
În urma aplicării practice a chestionarului ne propunem să verificăm ipotezele de
cercetare mai sus formulate

3.5 Metoda de cercetare

Pentru atingerea scopului cercetării am selectat cercetarea cantitativă – ancheta pe bază

de chestionar, care va permite colectarea unei serii de informații cu privire la tema cercetată.
Metoda respectivă ne va permite colectarea de informații multiple cu privire la tradițiile din
regiunea turistică Orheiul Vechi, valoare acestora, impactul pe care îl produc asupra populației
locale cât și a turiștilor care au ales să viziteze această regiune.
Metoda respectivă are ca scop colectarea de un spectru de date cu privire la tema
cercetată. Metoda data este utilă din punct de vedere al aplicării practice și colectării multitudinii
datelor. Ea este utilizată cu scopul identificării atitudinilor, trăirilor, aspirațiilor directe ale
populației eșantionate și interpretarea acestora. Metodologia cercetării notifică metoda cea mai
generală de cunoaştere, abordarea universală asumată de cercetător în procesul de investigare. 44
Cercetarea cantitativă am aplicat -o pentru a obține informații de la diverși turiști pentru
formarea imaginei integrate. Cercetarea cantitativă permit evaluarea concretă a anumitor fapte și
fenomene existente. Prin utilizarea unor tehnici de cercetare stricte pentru obținerea de date
precise cu privire la indicatorii interesați. Un alt avantaj al cercetării cantitative este că necesită
timp scurt și resurse mici pentru desfășurarea metodei. 45
Metoda cercetării - ancheta pe baza de chestionar
Această metodă constă în preluarea datelor de la purtător (turist) la cererea organului de
cercetare. Acest tip de cercetare este extrem de folositoare atunci când vrem să aflăm informaţii
despre activitatea pe care o desfășoară turiștii în cadrul complexului touristic. Cercetarea de tip
cantitativ ce se desfășoară sub forma anchetelor poate fi folosită pentru verificarea ipotezelor cu

44
Conf. Dr. Farm. L ăcr ămioara Popa, Metodologia cercetării științifice și managementul proiectului de cercetare,
http://sorana.academicdirect.ro/pages/doc/Doc2012/_materiale/MCS_Curs.pdf
45
Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, 283 pagini, https://www.apubb.ro/wp-
content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf
28
privire la populația chestionată. Ancheta permite vederea atitudinii turiștilor față de complex și
față de tradițiile petrecute aici. Îndeplinirea anchetelor necesită parcurgerea unor pași bine
stabiliți, care trebuie să fie tratate cu maximum răspundere astfel încât rezultatele cercetării să nu
fie afectate de greșeli.46

3.6 Instrumentul cercetării

Instrumentul cercetării utilizat în cadrul cercetării cantitative este chestionarul. Acesta

este compus din 20 întrebări. Ca structură acestea au un caracter mixt, ceea ce ar însemna că
chestionarul cuprinde atât întrebări de tip deschis și închis cât și întrebări ce presupun selecția și
ordonare în concordanță cu opțiunile și percepțiile acestora cu privire la subiectul investigat.
Acesta este utilizat pentru colectarea datelor cu privire la aspectele obiective ale respondentului
(vârstă, sex, nivel de educație) cât și subiective (percepțiilor, atitudinilor, tendințelor, evaluărilor,
etc.)
La elaborarea acestuia s-a ținut cont de o serie de particularități cu privire la elaborarea
unui chestionar: acesta dispune de o parte introductivă, dispunde de întrebări deschise și închise,
întrebări ce fac referire la evaluarea pe scală: nominală, liniară și Likert și întrebări finale de
identificare a respondentului.
Aplicarea chestionarului va permite colectarea de date cu privire la popularitatea unor sau
altor tradiții prezente în regiunea respective, identificarea valorii și impactului tradițiilor pentru
fiecare turist în parte, a motivelor ce îi determină pe turiști să revină din nou aici.
Tot prin intermediul acestui instrument ne propunem să identificăm cele mai cunoscute
tradiții de către turiști și perioada anului în care aceștia aleg să le perceapă. Prin intermediul
aceluiași chesionar ne propunem să identificăm valoarea atribuită de turiști pentru tradițiile
moldovenești și impactul acestora în promovarea turismului.
Tabelul 3.1. Corelația între obiectivele cercetării și ipotezele de cercetare
Obiective Ipoteze Întrebări chestionar
O1. Identificarea valorii 1. Cei mai mulți turiștii sunt  Întebările din
generale a tradițiilor în implicați în valorificărea chestionar: 2; 3; 16
concepția turiștilor care au tradițiilor din Orheiul Vechi cel
vizitat regiunea turistică mult o dată în an.
Orheiul Vechi.
O2. Stabilirea motivelor 2. Principalul motiv de  Întrebările din
pentru care turiștii sunt atrași călătorie pentru turiștii cu vârsta chestionar: 4; 17;
de dorința de a cunoaște cuprinsă între 22-29 ani îl
tradițiile din regiune reprezintă dorința de a cunoaște
respectivă. ceva nou.
O3. Identificarea și 3. Cele mai populare tradiții  Întrebările din
evaluarea celor mai populare ale regiunii Orheiul Vechi sunt chestionar: 5; 6; 7; 18
tradiții ale regiunii cunoscute tradițiile ce presupun un cost
de către turiști. redus.
O4. Determinarea valorii 4. Tradițiile de primăvară ale  Întrebările din

46
Cristinel Constantin, Cercetarea de Marketing, 2009, pagini – 165, p. 59 - 67

29
tradițiilor pentru regiunea
turistică Orheiul Vechi și
interesului turiștilor față de
acesta.
O5. Evaluarea
valorificării/nonvalorificării
importanței tradițiilor în
activitatea turistică.
O6. Stabilirea
elementelor care prezintă
potențial de dezvoltare
turistică a regiunii turistice
Orheiul Vechi.
O7. Identificarea căilor
de informare a potențialilor
turiști privind tradițiile
regiunii.
regiunii turistice Orheiul Vechi chestionar: 8; 9; 11
sporesc interesul turiștilor în
vizitarea acesteia.
5. Bărbații și femeile preferă  Întrebările din
aceleași tradiții în cadrul regiunii chestionar: 10
turistice Orheiul Vechi.
6. Nonvalorificarea tradițiilor  Întrebările din
regiunii Orheiul Vechi contribuie chestionar: 12; 15;
la menținerea notorietății slabe a
regiunii.
7. Nu există corelație între  Întrebările din
efectele valorificării tradițiilor chestionar: 13; 14; 16.
regiunii turistice Orheiul Vechi și
frecvenței implicării turiștilor.

3.7 Eșantionarea

Pentru determinarea eșantionului a fost utilizată metoda eșantionării aleatoare. Grupul țintă
fiind turiștii care au vizitat cel puțin o dată regiunea turistică Orheiul Vechi. Aplicabilitatea a fost
unul din criteriile cheie ale chestionarului. Limbajul de aplicare a acestuia a fost unul accesibil,
ușor adaptabil pentru turist. Criteriul de bază pentru aplicarea chestionarului a fost vizitarea cel
puțin o dată a regiunii turistice respective de către respondenți și familiarizarea acestuia cu
tradițiile regiunii.
Statisticile descriptive (tabelul 2.2) arată că cei mai mulți respondenți sunt cuprinși între
vârsta de 18- 21 ani – 36,8%, cu studii superioare – 40,2% (Licență) de gen feminin 63,2%
Tabelul 3.2. Structura eșantionului
Număr Procent(%)

Sub 18 ani 19 16,2

Vârsta 18-21 ani 43 36,8
22 – 29 ani 37 31,6
30-45 ani 18 15,4
45-60 ani 0 0
Peste 60 ani 0 0
Studii Liceu 38 32,5
Licență 47 40,2
Masterat 28 23,9
Doctorat 4 3,4
Feminin 74 63,2
Gen
Masculin 43 36,8
Sursa:calcule proprii folosind programul de analiză statistică Excel
30
 Eșantionul este format din 130 persoane (turiști care au vizitat complexul touristic
Orheiul Vechi). Pentru calculul eșantionului am folosit formula lui Taro-Yamane47
n=
,
unde:
n – volumul eșantionului reprezentativ,
N – totalitatea statistica (30000, care reprezintă numărul anual de turiști care au vizitat Orheiul
Vechi),
- eroarea maxim admisa (5%).
N= = ~ 395.

Din cauza limitilor impuse cercetarea s-a bazat pe 130 de respondenți

3.8 Desfășurarea cercetării

Perioada de colectare a rezultatelor a fost situată în intervalul: 29 mai 2020 – 04 iunie 2020 și
a fost aplicat pe un eșanțion de 130 de persoane care au vizitat regiunea turistică Orheiul Vechi.
Pe parcursul cercetării s-a folosit instrumentul auxiliar de culegere a datelor și de a face legătură
cu respondenții, Google Froms. Chestionarul a fost aplicat online prin intermediul „Google
Drive” și anume „Google Forms”.

Fig. 3.1. Chestionar online

Cercetarea s-a petrecut în mediu virtual, chestionarul a fost plasat pe rețelele de socializare
(Facebook).

47
Margine, L., Usatâi, A., Grejdeanu, T. (2015), Testarea matematica a formulelor de calcul al e_antionului
reprezentativ, p. 7

31
 CAPITOLUL IV. REZULTATELE CERCETĂRII

4.1 Analiza rezultatelor cercetării cantitative

Rezultatele cercetării urmează a fi interpretate sub două forme: de reflectare a datelor în

concordanță cu obiectivele propuse pentru cercetare și în funcție de ipotezele propuse pentru
cercetare.
Indiferent de acestea, cercetarea a fost desfășurată și rezultatele au fost colectate.
În continuare vom prezenta rezultatele cercetării axate pe obiectivele propuse în tabelul 6.
Din cei 125 de respondenți care au participat la cercetare, doar 125 au menționat că au vizitat
regiunea turistică Orheiul Vechi. În urma răspunsului negativ înregistrat de la cei 5 respondenți,
aceștia nu au mai putut continua chestionarul.
În figura de mai jos avem reprezentat datele cu privire la participarea respondenților la
cel puțin una din tradițiile desfășurate în cadrul regiunii turistice Orheiul Vechi.
Da Nu
117

Figura 4.1. Numărul respondenților care au participat cel puțin la o tradiție din cadrul
Orheiul Vechi
Cu privire la primul obiectiv propus cercetării ce ține de identificarea valorii generale a
tradițiilor în concepția turiștilor care au vizitat regiunea turistică putem menționa că datele au
fost selectate după filtrul ce ține de vizitarea regiunii turistice Orheiul Vechi și a turiștilor care au
vizitat cel puțin o tradiție în regiunea respectivă. În acest sens au fost analizate 113 răspunsuri ale
persoanelor care au perticipat la cercetare.
Rezultatele ce reflectă obiectivul mai sus enunțat sunt prezentate în figura de mai jos:

32
 SPORESC BUNĂSTAREA POPULAȚIEI REGIUNII 5

PROMOVEAZĂ CE AVEM MAI BUN 27

NE DIFERENȚIAZĂ CA POPOR 29

INFORMEAZĂ TURIȘTII CU PRIVIRE LA

25
POTENȚIALUL TURISTIC AL ȚĂRII/REGIUNII

CONTRIBUIE LA CREȘTEREA ECONOMIEI REGIUNII 3

ATRAG TURIȘTII 28

0 5 10 15 20 25 30 35

Număr persoane

Figura 4.2. Valoarea generală a tradițiilor în concepția turiștilor

În baza figurii de mai sus putem menționa că creșterea economiei regiunii a fost cel mai
slab cotată de către respondenți, doar 3 persoane au menționat acest lucru. De asemenea și faptul
că tradițiile sporesc bunăstarea populației regiunii – fiind enunțate 5 răspunsuri în acest sens.
Celelalte răspunsuri au înregistrat cote mai mari. Spre exemplu: faptul că tradițiile
informează turiștii despre potențialul turistic al țării/regiunii a fost enunțat de 25 de respondenți,
urmat de faptul că tradițiile promovează ce avem mai bun cu 27 de răspunsuri în acest sens. Cele
mai multe răspunsuri au fost identificate la varianta că tradițiile atrag turistii sau altfel – spus că
turiștii sunt atrași de tradițiile acestei regiun a fost selectat de 28 de persoane, iar faptul că
tradițiile ne diferențiază ca popor a fost remarcat de către 29 de respondenți. În acest sens
concludem faptul că principalul rol al tradițiilor în vizuinea turiștilor care au vizitat regiunea
turistică Orheiul Vechi este faptul că ele ne diferențiază ca popor, au misiunea de a atrage turiștii
și promovează ce avem mai bun.
Cu referință la cel de-al doilea obiectiv de cercetare propus:
O2: Stabilirea motivelor pentru care turiștii sunt atrași de dorința de a cunoaște
tradițiile din regiunea Orheiul Vechi, vom efectua o reflectare a datelor cu privire la acesta:

33
 60

50

40

30

20

10

0
Dorința de a Descoperirea Recreerea fizică Relaxare și Tendința de a
cunoaște ceva unei culturi și psihică recreere reâmprospăta
nou specifice cunoștințele

Figura 4.3. Motivele pentru care turiștii aleg să viziteze regiunea turistică Orheiul
Vechi
În baza datelor prezentate în figura de mai sus putem menționa că principalul
motiv pentru care turiștii aleg să viziteze regiunea turistică Orheiul Vechi este tendința de
relaxare și recreere, 54 de răspunsuri au fost coletate în acest sens. Turiștii aleg să viziteze o
regiune bogată în tradiții cu scopul de a se relaxa și recrea. O cotă mai mică în răspunsuri a fost
recreerea fizică și psihică, unde 41 de persoane au menționat acest fapt. Motivele care au
acumulat cea mai mare cotă de răspunsuri reprezintă forța motrica care impulsionează turiștii ca
să aleagă în calitate de destinație turistică regiunea Orheiul Vechi. Aceste motive pot fi
considerate și motivele principale. Ulterior celelalte motive care au înregistrat cote mai mici de
răspunsuri resprezintă motive secundare: tendința de a reâmprospăta cunoștințele, descoperirea
unei culturi specifice, dorința de a cunoaște ceva nou. Principalul factor care a contribuit la faptul
ca aceste motive să fie plasate pe plan secundar este faptul că respondenții care au participat la
cercetarea respectivă sunt familiarizați cu cele mai importante tradiții ale regiunii respective din
alte surse (web, televizor, radiou, ziar, etc..).
O3: Identificarea și evaluarea celor mai populare tradiții ale regiunii cunoscute de către
turiști. În acest sens, respondenții au for întrebați cu privire la cele mai populare tradiții ce sunt
cunoscute de către turiști. Acestea au fost sistematizate sub forma figurii reprezentate mai jos:

34
 53
24

22

14
9

4
3

2
1

1
Figura 4.4. Cele mai populare tradiții ale regiunii cunoscute de către turiști și
tradițiile la care aceștia au pariticipat
În baza datelor colectate în urma aplicării chestionarului, am scos în evidență cele mai
populare tradiții ale regiunii turistice Orheiul Vechi, care sun cunoscute turiștilor și la care
aceștia au participat cel puțin odată la acestea. În baza datelor prezentate în figura de mai sus
putem afirma că cele mai populare tradiții ale regiunii respective sunt celea ce au un substrat
cultural și implică emoțional turistul. În opinia respondenților, festivalul vinului, sau Butoiaș,
este cea mai populară tradiție a regiunii. Acest fapt se poate datora implicării directe a turistului
în modul de producere a vinului și degustarea acestuia. Această tradiție are impact asupra
turiștilor și anual adună mii de turiști. Alte tradiții cunoscute de către turiști sunt Bostaniada,
unde 22 de respondenți au menționat acest lucru, și tradițiile de primăvară cunoscute sub
denumirea de Mărțișor – 22 de răspunsuri. Celelalte tradiții au inregistrat cote mai mici dim
motivul că, spre exemplu, tradițiile de Paște, de regulă se preferă ca să fie petrecute în sânul
familiei. Tradițiile ce țin de Nunți, Botezuri , Cumetrii sunt mai intime, din acest motiv la ele nu
au acces un număr mare de persoane – respectiv și cotele de răspunsuri înregistrate aici sunt
mici.
O altă abordare a temei cercetate a fost identificarea preferințelor pentru tradițiile regiunii
în funcție de anotimp.

35
 52
33

17

4
TR ADIȚ IILE DE TR ADIȚ IILE DE TR ADIȚ IILE DE TR ADIȚ IILE DE
IAR NĂ PR IM ĂVAR Ă TOAMNĂ VARĂ

Figura 4.5. Preferințele turiștilor privind tradițiile regiunii Orheiul Vechi în funcție
de anotimp
Conform figurii de mai sus putem menționa că cele mai populare tradiții în concepția
respondenților sunt cele de toamnă, care au acumulat 52 de răspunsuri, urmate de tradițiile de
iarnă cu 33 de răspunsuri, tradițiile de privăvară cu 17 și cele de vară cu 4 răspunsuri.
O4: Determinarea valorii tradițiilor pentru regiunea turistică Orheiul Vechi și a
interesului turiștilor față de aceasta.
Pe lângă faptul că tradițiile ne diferențiază ca popor, acestea au ca scop atragerea de
turiști, care vizitează regiunea și cheltuiesc bani aici, ceea ce contribuie la sporirea economiei și
bunăstării regiunii. Astfel ne-am propus de a determina importanța pe care o au tradițiile în
cadrul regiunii turistice Orheiul Vechi și valoarea cu care vin în interesul turiștilor:

10 82

9 30

8 5

MEDIA 9,65

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Figura 4.6. Valoarea tradițiilor pentru regiunea turistică Orheiul Vechi

Figura de mai sus reflectă notele acordate ca valoare de către turiști pentru importanța
tradițiilor din cadrul acestei regiuni. În acest mod 82 de respondenți au acordat nota maxim
posibilă, 30 de respondenți au acordat nota 9 ca importanță și doar 5 respondenți au acordat nota
8 ca importanță. Astfel, pe o scală de la 1 la 10 a fost înregistrată o medie de 9,65. Acesta
reprezintă o valoare destul de mare a valorii acordate de turiștii regiunii turistice.
Ulterior, în cadrul aceluiași obiectiv ne-am propus de a identifica gradul de interes al
respondenților față de tradițiile moldovenești.

36
 10 110

9 6

8 1

MEDIA 9,93

0 20 40 60 80 100 120

Figura 4.7. Gradul de interes al turiștilor față de tradițiile moldovenești

În urma procesului de evaluare pe o scală de la 1 la 10 de către turiști, putem menționa că
doar un singur respondent a evaluat interesul său față de tradițiile moldovenești cu 8, 6 au
evaluat cu nota 9 și 110 respondenți au acordat nota maximă. Astfel, a fost înregistrată o medie a
interesului față de tradițiile moldovenești de 9,93 din 10 maxim. Acest lucru semnifică interesul
maxim al turiștilor față de tradițiile moldovenești și tendința de cunoaștere a acestora.
O5: Evaluarea valorificării/nonvalorificării importanței tradițiilor în activitatea
turistică.
Acest obiectiv presupune determinarea potențialului turistice pe care îl au anumite tradiții
pentru regiunea turistică investigată. Astfel, în scopul evaluării importanței valorificării
tradițiilor și obiceiurilor pentru regiunea tuistică Orheiul Vechi, turiștii au fost rugați să acorde o
notă pe o scală de la 1 la 5, unde 1 reprezintă importanța minimă, iar 5 importnța maximă a
tradițiilor ca potențial de atractivitate turistică. Evaluarea a fost efectuată pe tradițiile regiunii, iar
rezultatele reprezintă scorurile medii ale evaluării.
4,91
4,88

4,88
4,83
4,81

4,79

4,79
4,77

4,61
4,59

4,54
4,5

4,5

4,3

Figura 4.8. Evaluarea valorificării/nonvalorificarii importanței tradițiilor în

activitatea turistică
În baza datelor prezentate în figura de mai sus putem afirma că toate tradițiile regiunii
turistice Orheiul Vechi au trecut de pragul de 4 puncte pe scala de la 1 la 5. În acest sens

37
deducem ideia că tradițiile investigate au un potențial înalt de dezvoltare deoarece au trecut de
media de 4. Printre tradițiile care prezintă cel mai înalt potențial de valorificare, sau asupra
cărora putem să ne concentrăm atenția în scopul valorificării lor sunt: Ziua vinului cu 4,91
puncte, Festivalul Gustar și Bostaniada cu 4,88 puncte, tradițiile de primăvară, în special
Mărțișorul. De asemenea conform figurii de mai sus putem observa și tradiții care prezintă
potențial însă care necesită a fi promovate pentru a-și avea efectul: Sfântul Andrei și Nicolai cu
4,3 puncte și tradițiile de Paște: Spălatul cu ouă roșii și ciocnitul ouălelor. Tradițiile familiale de
genul cumetriilor nu necesită promovare deoarece acestea reprezintă tradiții unice familiale și nu
toate familiile doresc prezența turiștilor la tradițiile sale.
Cu toate acestea, o serie de tradiții pot fi remarcate ca fiind cu impact asupra zonei
turistice Orheiul Vechi.

Tradiții de familie

Tradiții de Crăciun
19% 16%

2% Tradițiile de Paște
3%

Tradițiile de primăvară
22% 17%
Tradițiile de toamnă

21%
Bucătăria națională

Ziua vinului

Figura 4.9. Impactul tradițiilor asupra valorificării turismului în regiunea turistică

Orheiul Vechi
În baza figurii de mai sus putem observa că cel mai mic impact al tradițiilor în
dezvoltarea potențialului turistic îl au tradițiile de Crăciun și Paște, atunci când turiștii preferă să
rămână în sânul familiilor sale. Ulterior, potențial de dezvoltare îl au tradițiile de toamnă în
proporție de 16%, Ziua vinului – 21% și cea mai mare cotă a fost înregistrată la Bucătăria
națională – 22%. Astfel putem sublinia faptul că tradițiile au un impact direct în valorificarea
turismului în regiune. Cunoașterea ponderii tradițiilor asupra impactului regiunii poate permite
ca să se creeze premize de dezvlotare economică a regiunii turistice având la bază doar tradițiile
acesteia.
O6: Stabilirea elementelor care prezintă potențial de devzoltare turistică a regiunii
Orheiul Vechi.

38
 Cunoașterea elementelor de potențial al unei regiuni turistice poate permite la dezvoltarea
acelei regiuni prin promovarea intensivă a acestora și atragerea turiștilor care sunt în căutarea de
astfel de elemente.

62

17
11
8 5 8

Cadrul natural Tradițiile specifice Cultura locală Istoricul regiunii Numeroasele Oportunități
bogat regiunii evenimente organizare tradiții
culturale

Figura 4.10. Elementele care prezintă potențial de dezvoltare a regiunii turistice

Orheiul Vechi
În baza datelor prezentate mai sus putem observa că elementele ce prezintă potențial de
dezvoltare a regiunii turistice Orheiul Vechi sunt tradițiile specifice regiunii – 62 de turiști au
selectat varianta respectivă de răspuns. Celelalte elmente meționate reprezintă premize, sau
factori catalizatori care ar permite ca regiunea turistică să beneficieze de o notorietate mult mai
rididată comparativ cu cea la moment. În modul respectiv, 17 turiști au menționat oportunitățile
de oraganizare a tradițiilor, 11 s-au axat pe istoricul regiunii ca element de dezvoltare a acesteia,
câte 8 respondenți au subliniat numeroasele evenimente culturale și cadrul natural bogat al
regiunii în calitate de premize de dezvoltare a acesteia. Cultura locală ca potențial turistic va
avea un impact nesemnificativ.
O7: Identificarea căilor de informare a potențialilor turiști privind tradițiile regiunii
Turismul din toate timpurile a evoluat. Odată cu acesta au evoluat și mijloacele de
comunicare către turiști cu privire la ofertele turistice. Canalul de comunicare și modul de
prezentare a ofertei turistice au devenit un element important în atragerea turiștilor spre o
anumită regiune turistică.
Datele cu privire la căile de informare privind regiunea turistică în cadrul rezervației
Orheiul Vechi sunt prezentate în figura de mai jos:

39
 Sursele TV
3% Crearea unui
produs turistic
integrat
27%

Internet
70%

Figura 4.11. Căile de informare a turiștilor privind tradițiile regiunii

În baza figurii de mai sus se poate observa că Sursele TV pot avea efect în proporție de
maxim 3% privind informarea turiștilor. Cel mai eficient canal de informare al turiștilor îl
reprezintă Internetul – 70% din respondenți au subliniat faptul că cel mai eficient canal de
informare al turiștilor privind tradițiile regiunii turistice Orheiul Vechi. Doar 27% din
respondenți au menționat faptul că crearea unui produs turistic integrat care ar permite ca turistul
să cunoască regiunea turistică. Acest fapt ar avantaja turistul prin crearea de comoditate și
achiziționarea unui pachet integru. Cu toate acestea, cea mai accesibilă sursă de informare –
Internetul permite accesul la informații autentice în timp real și oportun, din acest motiv turistul
actual caută cele mai noi informații și oportunități, își gestionează independent timpul de care
acesta dispune.

4.2. Verificarea ipotezelor de cercetare

În baza obiectivelor propuse, am elaborat și o serie de ipoteze, care, în cursul cercetării

urmează a fi testate.
Ipoteza 1
Ipoteza H0: Cei mai mulți turiști sunt implicați în valorificarea tradițiilor din Orheiul
Vechi cel puțin o dată pe an.
Ipoteza H1: Cei mai mulți turiști sunt implicați în valorificarea tradițiilor din Orheiul
Vechi mai mult decât o dată pe an.
În scopul testării ipotezelor am elaborat un tabel pivot unde am testat frecvența implicării
turiștilor în dezvoltarea turismului în regiune turistică Orheiuv Vechi. În baza datelor din tabelul
creat putem reda figura de mai jos:

40
 62
45

10

0
CEL PUȚIN 2-3 ORI PE AN 4-8 ORI PE AN MAI PUȚIN
ODATĂ ÎN AN DECÂT ODATĂ PE
AN

Figura 4.12. Frecvența implicării turiștilor în valorificarea potențialului turistic al

regiunii turistice Orheiul Vechi
În baza figurii de mai sus putem observa că ipoteza de bază se respinge și se acceptă
ipoteza alternativă întrucât turiștii care sunt implicați în valorificarea potențialului turistic al
regiunii din eșantionul cercetat nu este mai mare de 45 de persoane, iar numărul turiștilor
implicați de 2-3 ori pe an în valorificarea potențialului turistic este de 62 de persoane din
eșantionul cercetat. Acest fapt ne permite să concludem că există o tendință de implicare a
turiștilor în dezvoltarea regiunii turistice Orheiul Vechi. Rezultate mai mici au fost înregistrate la
varianta de răspuns cu un număr mai mare de implicări în dezvoltarea turismului (4-8 ori), iar
numărul turiștilor care se implică în valorificarea potențialului aceleiași regiuni de mai puțin
odată în an este egal cu 0.
Ipoteza 2
Ipoteza H0: Principalul motiv de călăltorie penru turiștii cu vârsta cuprinsă între 22-29
ani îl reprezintă dorința de a cunoaște ceva nou.
Ipoteza H1: Principalul motiv de călăltorie penru turiștii cu vârsta cuprinsă între 22-29
ani nu reprezintă dorința de a cunoaște ceva nou.
În testarea elaborarea ipotezei respective am pornit de la ideia că tinerii cu vârsta
cuprinsă în intervalul 22-29 ani sunt dispuși să cunoască ceva nou în orice călătorie de care au
parte.
Rezultatele privind testarea ipotezei respective sunt prezentate mai jos:

41
 [VALUE]
Dorința de a cunoaște ceva nou Scop de relaxare și recreere

6
Figura 4.13. Motivul principal de călătorie în regiunea Orheiul Vechi pentru tinerii
cu vârsta cuprinsă între 22-29 ani
Conform datelor de mai sus putem afirma că există o diferență semnificativă între
numărul răspunsurilor furnizate de respondenții cu vârsta cuprinsă între 22-29 ani cu privire la
motivul de călătorie. Astfel principalul motiv de călătorie fiind relaxarea și recreerea, cu 9
răspunsuri ale respondenților pentru această variantă de răspuns, comparativ cu 6 răspunsuri
pentru dorința de a cunoaște ceva nou. În baza datelor prezentate în figura de mai sus putem
afiram că se respinge ipoteza nulă și se acceptă ipoteza altenativă.
Ipoteza 3
Ipoteza H0: Cele mai populare tradiții ale regiunii turistice Orheiul Vechi sunt tradițiile
ce presupun un cost redus.
Ipoteza H0: Cele mai populare tradiții ale regiunii turistice Orheiul Vechi sunt tradițiile
cu cost ridicat.
În procesul de cercetare al lucrării respective ne-am propus să studiem corelația între
buget alocat și tradițiile regiunii turistice pentru a determina tradiția/tradițiile care atrag cel mai
mult turiștii și care din acestea au cel mai mare impact asupra turistului. Datele investigației sunt
prezentate mai jos:

42
 63

50

PÎNĂ LA 100 EURO 101-400 EURO MAI MUL DE 400 EURO

Figura 4.14. Bugetul acordat pentru tradițiile regiunii turistice Orheiul Vechi
În baza figurii de mai sus putem menționa că cele mai populare tradiții ale regiunii
turistice Orheiul Vechi sunt tradițiile care presupun un buget de până la 100 euro. În acest sens
au fost înregistrate 63 de răspunsuri. Tradițiile care solicită un buget cuprins în intervalul 101-
400 euro (tradițiile de iarnă ce presupun sejur, tradițiile de familie) au fost menționate de 50 de
respundenți, iar tradițiile ce solicită costuri de peste 400 euro au fost menționate de 4
respondenți. Astfel, putem menționa că se menține ipoteza nulă și se respinge ipoteza
alternativă. În calitate de explicație a acestor date mai poate fi și faptul că respondenții sunt cei
ce au practicat turismul intern, fără a solicita servicii de cazare în regiunea turistică respectivă,
iar durata sejurului nu a durat mai mult de o zi.
Ipoteza 4
Ipoteza H0: Tradițiile de primăvară ale regiunii turistice Orheiul Vechi sporesc interesul
turiștilor în vizitarea acesteia.
Ipoteza H1: Tradițiile de toamnă ale regiunii turistice Orheiul Vechi sporesc interesul
turiștilor în vizitarea acesteia.
În scopul testării acestor ipoteze, am făcut apel la popularitatea tradițiilor regiunii
turistice cercetare. În acest sens am tins să scoatem în evidență cele mai populare tradiții ale
regiunii. În funcție de notorietatea fiecărei tradiții putem face previziuni ce țin de fluxul turiștilor
pentru vizitarea fiecărei tradiții în parte sau putem efectua planificarea încasărilor în urma
desfășurării unei sau altei tradiții. Plus la asta putem determina punctele forte și slabe ale fiecărei
tradiții și adaptarea acestora la cerințele turiștilor cu scopul promovării regiunii și atragerii unui
număr mai mare de turiști.

43
 50

45

40

35

30

25

20

15

10

0
Tradițiile de Tradițiile de Tradițiile de Paște Tradițiile de Tradițiile de Tradițiile legate
Crăciun familie primăvară toamnă de bucătăria
națională

Figura 4.15. Interesul turiștilor față de tradițiile regiunii turiștice Orheiul Vechi
În bza figurii de mai sus putem observa că cel mai interes acordat de către turiști este cel
față de tradițiile de Crăciun și Paște, atunci când aceștia petrec aceste sărbători în sânul familiilor
sale. Interesul față de tradițiile din acesată regiune poate fi observat odată cu tradițiile de familie,
unde 19 respondenți au remarcat acest lucru. De asemnea un interes sporit, poate fi observat față
de tradițiile de primăvară – 20 de respondenți, trațidiile legate de bucătăria națională – 26 de
respondenți, și cel mai mare interes fiind acordat tradițiilor de toamnă (bostaniada, ziua vinului,
etc..) – 47 de respondenți. Datele din fig.22 ne permit să afirmăm că se respinge ipoteza nulă și
se acceptă ipoteza altenativă.
Ipoteza 5
Ipoteza H0: Bărbații și femeile preferă aceleași tradiții în cadrul regiunii turistice
Orheiul Vechi.
Ipoteza H1: Bărbații și femeile preferă tradiții diferite în regiunea turistică Orheiul
Vechi.
În abordarea lucrării respective ne-am propus determinarea preferințelor față de tradițiile
din cadrul regiunii Orheiul Vechi în funcție de gen pentru a determina tradițiile în fucție de
anotimp care au influență ridicată asupra bărbaților și femeilor.
În figura de mai jos sunt ilustrate datele cu privire la ipoteza cercetată.

44
 Femei Bărbați

29

23
22

21
11

2
TRADIȚIILE DE TRADIȚIILE DE TRADIȚIILE DE TRADIȚIILE DE
IARNĂ PRIMĂVARĂ TOAMNĂ VARĂ

Figura 4.16. Preferințele față de tradițiile regiunii Orheiul Vechi în funcție de gen
În baza figurii de mai sus putem observa că există diferențe privind preferințele tradițiilor
din regiunea turistică Orheiul Vechi. Astfel, bărbații acordă un rol primordial tradițiilor de
toamnă – 23 de respondenți, ulterior celor de iarnă – 11 și primăvară – 7 de respondenți, iar
femeile preferă tradițiile de toamnă în proporție de 29 de respondenți, urmate de cele de iarnă cu
22, și cele de primăvară cu 21 de respondenți.
În baza datelor reflectate în tabelul de mai sus putem afirma că se menține ipoteza H0 și
se respinge H1 întrucât atât bărbații cât și femeile au aceleași preferințe privind tradițiile în
această regiune turistică.
Ipoteza 6
Ipoteza H0: Nonvalorificarea tradițiilor regiunii Orheiul Vechi contribuie la menținerea
notorietății slabe a regiunii.
Ipoteza H1: Nonvalorificarea tradițiilor regiunii Orheiul Vechi contribuie la absența
investițiilor în regiune.
Efectele valorificării potențialului turistic ale unei regiuni, culturi sau țări aduce efecte
benefice asupra acestora. Lipsa de valorificare a unui potențial turistic de asemenea atrage după
sine o serie de efecte care sunt resimțite ulterior. Primul efect direct al acestora este lipsa
turiștilor. Ulterior are loc o reacție în lanț al efectelor ce au loc după – o criză economică a
regiunii manifestată sub o serie de forme.
În acest sens ne-am propus investigarea efectelor ce pot apărea în urma nonvalorificării
potențialului turistic al regiunii Orheiul Vechi prin prisma turiștilor.

45
 100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0
Absența investițiilor Dezvoltarea economică Notorietatea slabă a Potențial slab de atracție
slabă a regiunii regiunii turistică

Figura 4.17. Efectele nonvalorificării tradițiilor regiunii turistice Orheiul Vechi

Conform datelor prezentate în figura de mai sus putem observa că în opinia turiștilor, cel
mai mare efect al nonvalorificării tradițiilor din cadrul regiunii turistice Orheiul Vechi îl vor
constitui absența investițiilor – 88 de respondenți au menționat acest lucru. Un număr de 22 de
respondenți au menționat că nonvalorificarea tradițiilor regiunii va atrage după sine o dezvoltare
slabă a regiunii, 5 respondenți au considerat că lipsa de valorificare a tradițiilor regiunii va
contribui la o notorietate slabă a acesteia și doar 2 respondenți și-au format concluzia că
nonvalorificarea tradițiilor regiunii Orheiul Vechi va contribui la menținerea unui potențial slab
de atracție turistică.
În contextul celor enunțate anterior putem afirma că se respinge ipoteza H0 și se acceptă
ipoteza H1.
Ipoteza 7
Ipoteza H0: Nu există corelație între efectele valorificării tradițiilor regiunii turistice
Orheiul Vechi și frecvenței implicării turiștilor.
Ipoteza H1: Există corelație între efectele valorificării tradițiilor regiunii turistice
Orheiul Vechi și frecvenței implicării turiștilor.
În scopul testării ipotezei am făcut apel la numărul implicărilor anuale al respondenților
și efectele pe care le consideră că vor urma în urma implicării acestora în promovarea tradițiilor
regiunii.
Datele au fost sistematizate în figura de mai jos:

46
 50
45
45
40
35
29
30
25
20
15
9 8
10 7
5
5 2 3 2
1 1 1 0 0 1
0
Creșterea nivelului de Creșterea nivelului de Familiarizarea cu Posibilitatea atragerii Sporirea notorietății
poluare trai tradițiile specifice investițiilor regiunii
regiunii

Cel puțin odată în an 2-3 ori pe an 4-8 ori pe an

Figura 4.18. Corelația valorificării tradițiilor regiunii turistice Orheiul Vechi și a

frecvenței de implicare a turiștilor
În baza datelor prezentate în figura de mai sus putem menționa că, în opinia
respondenților, valorificarea tradițiilor regiunii turistice Orheiul Vechi va permite familiarizarea
cu tradițiile specifice regiunii. De această opinie sunt respondenții care sunt implicați de 2-3 ori
pe an în valorificarea tradițiilor din această regiune. Respondenții ce sun implicați de cel puțin o
dată în an sunt de aceeași părere. Acest fapt îl confirmă cele 29 de răspunsuri enunțate de aceștia.
Pe de altă parte, turiștii implicați cel puțin o dată în an în valorificarea tradițiilor regiunii sunt de
părerea că tradițiile pot deveni o sursă de atracție a investițiilor – 9 respondenți au remarcat acest
fapt. De asemenea fără diferențe semnificative la această opțiune de răspuns a fost subliniată și
de 8 respondenți care sunt implicați în valorificarea potențialului turisticde 2-3 ori pe an. Tot aici
am remarca că aceiași categorie de respondenți au considerat că în urma valorificării tradițiilor
din regiune poate crește și nivelul de poluare al acesteia.
În contextul datelor enunțate mai sus putem conclude că ipoteza H0 se respinge și se
acceptă ipoteza H1, deoarece există corelație între efectele valorificării tradițiilor regiunii
turistice Orheiul Vechi și frecvenței de implicare a turiștilor în valorificarea potențialului
regiunii.

47
 CONCLUZII
În urma cercetării lucrării respective putem menționa că turismul în calitate de domeniu
de cercetare este pe cât de vast pe atât de interesant. Numeroasele cercetări asupra cărora acesta a
fost supus au scos în evidență o serie de particularități ce țin de evoluția acestuia ca număr de
turiști implicați în turism, resurse implicate în promovarea turismului, precum și beneficiile
înregistrate în urma practicării lui.
Turismul reprezintă până într-un final un conglomerat de motive care impulsionează
turistul să se deplaseze dintr-o locație în alta cu scopul satisfacerii unor nevoi. În satisfacerea
acestora turistul antrenează resursele sale cognitive (se informează privind destinația ce urmează
a fi vizitată), financiare (alocă un buget special destinat călătoriei) și respectiv de timp –
deoarece călătoria propriu-zisă necesită prezența fizică a turistului și necesită timp.
Fiecare formă de turism este specifică și diferită în felul său. Spre exemplu turismul
montan atrage turiștii prin intermediul aerului curat, dorința de a explora ceva nou prin
intermediul drumețiilor; pe când turismul maritim presupune relaxarea și petrecerea timpului sub
razele solare. Aceste și alte forme de turism cunoscute anual atrag milioane de turiști. Pe lângă
sporirea notorietății unei regiuni prin intermediul promovării și practicării intense a turismului
turismul vine în suportul acelei regiuni cu resurse financiare pe care turiștii le consumă.
Resursele respective devin sursă de investiții pentru regiunea respectivă.
Un aspect important ce trebuie de luat în calcul în procesul de selecție al vizitării unei sau
altei regiuni turistice de către turist este popularitatea regiunii, notorietatea și gradul de interes cu
care regiunea îl poate motiva pe turist să o viziteze.
Pe lângă avantajele sus-menționate ce sunt aduse de către turism în urma practicării
acestuia mai putem adăuga că acesta este vulnerabil la condițiile de mediu și de criză economică.
Acest lucru se poate argumenta prin faptul că turiștii vor realoca sursele financiare prevăzute
pentru o eventuală călătorie pentru acoperirea altor cheltuieli în caz de criză. Acest fapt poate fi
observat în perioada crizei economice care a avut loc în ultima perioadă, atunci când numărul de
turiști s-a redus semnificativ față de perioadele precedente, și respectiv tendința de creștere a
numărului de turiști după perioada de criză. Tot aici am mai adăuga că turiștii sunt tentați să
viziteze zonele de unde au de acumulat noi cunoștințe și experiențe comparativ cu zonele ce pot
prezenta risc asupra vieții acestora.
Un domeniu de interes pentru turiști a fost din totdeauna dorința de a cunoaște cultura
unui popor, elementele ce îl diferențează pe acesta și îl face specific îl felul său. În acest sens
turiștii sunt tentați să viziteze cartea de vizită a țării sau cele mai remarcabile monumente de
arhitectură care o diferențiază de celelalte țări sau popoare.
Pentru Republica Moldova sunt de menționat câteva cărți de vizită: Vinăria Cricova,
Beciurile Mileștii Mici, Orheiul Vechi. Fiecare din acestea își au istoria și specificul său aparte
prin intermediul cărora atrag anual mii de turiști.
Fiecare destinație turistică din Republica Moldova își are cultura și istoria sa aparte, și
doar în cadrul Orheiului Vechi ca destinație turistică poate fi întâlnită istoria, cultura,
ospitalitatea și tradițiile acestui popor. Din acest motiv numeroși turiști anual selectează această
destinație turistică în prim plan când vine vorba de a vizita Republica Moldova.
Situată în cadrul rezervației naturale a Orheiului, regiunea turistică Orheiul Vechi permite
turiștilor familiarizarea cu ospitalitatea poporului moldovenesc, savurarea din bucatele naționale
și cunoașterea istoriei regiunii.

48
 Tot în cadrul rezervației naturale Orheiul Vechi s-au colectat și menținut cele mai
frumoase tradiții atât ale regiunii cât și ale țării. Cu acestea sunt întâmpinați turiștii care aleg să
viziteze regiunea (pâine și cu sare, cântece populare), după care sunt serviți cu cele mai alese
bucate tradiționale (mămăligă, sarmale, plăcinte, etc..). Regiunea respectivă a stârnit interesul
turistilor nu doar prin intermediul instoriei bogate și monumentelor instorice prezente aici ci și
prin intermediul tradițiilor ce pot fi întâlnite aici.
Anual, în cadrul regiunii turistice Orheiul Vechi se organizează numeroase sărbători,
festivaluri, tradiții care au ca scop atragerea unui număr cât mai mare de turiști. În acest sens,
tradițiile prezente aici sunt dispersate în funcție de anotimpuri cu scopul ca turiștii să fie
interesați să viziteze repetat această regiune turistică.
În lucrarea respectivă am scos în evidență o serie de aspecte ce vizează tradițiile și
importanța acestora în cadrul regiunii turistice Orheiul Vechi.
În concordanță cu obiectivele propuse pentru cercetare au fost supuși cercetării 125 de
respondenți, valabile fiind datele a doar 117 persoane care au vizitat cel puțin odată regiunea
turistică Orheiul Vechi și a unei tradiții din cadrul acesteia.
În urma colectării datelor putem menționa că în opinia respondenților, tradițiile ne
diferențiază ca popor și au ca scop atragerea turiștilor și de a promova ce este mai bun. Ulterior,
în cursul cercetării am scos în evidență faptul că turiștii vizitează regiunea turistică Orheiul
Vechi în scop de recreere și relaxare (fig. 10), iar principalele tradiții ce sunt selectate pentru
vizitare de către turiști sunt tradițiile de toamnă (fig.12). În opinia respondenților ce au participat
la cercetare, valoarea tradițiilor pentru regiunea turistică Orheiul Vechi fiind evaluată pe o scală
de la 1 la 10, unde 1 reprezintă valoare minimală, iar 10 valoarea maximală, a fost calculată o
medie de 9,65 – ceea ce reprezintă o valoare ridicată a tradițiilor regiunii tuistice Orheiul Vechi
pentru turiști, iar gradul de interes al respondenților față de tradițiile moldovenești s-a situat la
media de 9,93 – fapt ce confirmă interesul ridicat al turiștilor față de tradițiile moldovenești.
Ulterior am tins către evaluarea anumitor tradiții care au impact asupra regiunii turistice,
și care au ca scop atragerea turiștilor. În acest sens, turiștilor li s-a propus evaluarea unor tradiții
în scopul determinării valorificării acestora pentru atragerea turiștilor (fig. 15). Datele
înregistrate au scos în evidență aceleași rezultate: cele mai preferate tradiții sunt cele de toamnă,
tradițiile ce țin de familii sunt importante, însă sunt desfășurate într-un cerc mai restrâns.
Pentru atragerea unui număr mai mare de turiști se necesită a fi efectuată o cercetare care
va scoate în evidență elementele care prezintă potențial de dezvoltare. Acest aspect a fost
investigat și în cadrul lucrării respective, unde a fost constatat că potențial de dezvoltare prezintă
tradițiile specifice regiunii (fig. 17). Cu privire la căile de promovare a potențialului turistic
putem menționa că turiștii se documentează cel mai mult prin intermediul internetului, astfel că
promovarea potențialului turistic prin intermediul acestui canal (fig. 18) va permite atragerea
după sine a unui număr mare de turiști interesați de tradițiile regiunii.
După reflectarea obictivelor propuse pentru cercetare, au fost elaborate o serie de ipoteze
ce au ca scop sublinierea unor idei ce vor contribui la sporirea interesului pentru cunoașterea
tradițiilor regiunii. În acest sens, am stabilit că respondenții sunt implicați în valorificarea
potențialului turistic în mediu de 2-3 ori pe an (fig. 19), iar principalul motiv de călătorie pentru
tinerii cuprinși în intervalul de vârstă 22-29 ani este cel ce ține de relaxare și recreere (fig. 20).
Tot aici am adăuga faptul că turiștii preferă să acorde un buget minim în procesul de cunoaștere a
tradițiilor unor regiuni turistice (fig.21), iar preferințele turiștilor nu sunt semnificative în funcție
de genul acestora.

49
 În cazul în care potențialul de dezvoltare al regiunii nu va fi valorificat, atunci, în primul
rând regiunea turistică se va confrunta cu absența investițiilor care este într-o strânsă legătură cu
numărul turiștilor care aleg să viziteze regiunea turistică (fig. 24).
Sumând cele mentionate mai sus putem menționa că regiunea turistică Orheiul Vechi
prezintă potențial de dezvoltare turistică, iar irformația colectată în urma cercetării a scos în
evidență o serie de factori care pot contribui la valorificarea tradițiilor de care se dispune în
cadrul regiunii turistice.
Ca urmare a valorificării potențialului turistic (tradițiilor) vor urma o serie de beneficii:
- Sporirea numărului de turiști;
- Creșterea gradului de notorietate al regiunii;
- Atragerea de proiecte investiționale;
- Promovarea imaginii regiunii/țării;
- Familiarizarea turiștilor privind tradițiile regiunii.
În urma valorificării potențialului vom putea aborda subiectul dezvoltării economice al regiunii
turistice Orheiul Vechi în contextul promovării tradițiilor acestuia.

Recomandări

În urma procesului de cercetare al temei respective au fost scoase în evidență o serie de

recomandări:
1. Promovarea tradițiilor regiunii turistice este cel mai eficient prin intermediul internetului;
2. Regiunea turistică Orheiul Vechi dispune de potențial, de atracție turistică, însă nu are
definit clar un segment asupra căruia se adresează;
3. Segmentarea turiștilor în funcție de referințele acestora cu privire la tradițiile regiunii
turistice ar permite o mai bună adaptare la nevoile acestora;
4. Diversificarea tradițiilor și organizarea frecventă a festivalurilor va permite atragerea unui
număr mai mare de turiști;
5. Diversificarea canalelor de informare a turiștilor va permite atragerea unui segment mai larg
de turiști ce sunt interesați de tradițiile regiunii;
6. Numărul de turiști pot fi afectați de factorii economici sau politici ai regiunii, din acest
motiv este necesar de a prestabili un calendar al tradițiilor, unde vor avea acces toate
segmentele de turiști interesate;
7. Crearea unui portal al regiunii turistice Orheiul Vechi unde vor fi descrise principalele
tradiții va permite ca turiștii să cunoască din timp care va fi specificul tradiției și va avea
posibilitatea de a-și rezerva cazare în cadrul pensiunilor din regiune.
Recomadările respective vin în calitate de suport al regiunii turistice Orheiul Vechi care
dispunde de o gamă variată de tradiții, și care necesită de a fi promovată pentru a fi accesibilă
publicului larg de turiști. Curiozitatea turistului privind diferențierea popoarelor și cunoașterea
tradițiilor acestora nu a putut fi oprită niciodată. Important este de a avea abilitatea de a suma
avantajele economice ca urmare a familiarizării turiștilor cu tradițiile regiunii Orheiul Vechi.

50
 Limite ale cercetării
Pe durata aplicării practice a chestionarului, cercetarea a fost supusă unor limite:
- Lipsa oportunității de contactare și completare a chestionarului în formă tipizată din
cauza pandemiei;
- Numărul relativ mic de persoane care s-au arătat dispuse să participe la cercetarea
propriu-zisă;
- Dificultatea identificării în starea de pandemie a turiștilor care au vizitat Orheiul
Vechi și care au fost implicați într-o tradiție locală.

51
 BIBLIOGRAFIE

Bilbliografie străină

1. Berki M., Csapo J., The Geographical Basis for the Development of Thematic Routes.
University of Geography. Geographica Pannonica Nova 3, 2010, 173.;
2. Dunlop F., National Geographic Traveler, 2010, 398 p.;
3. Hofstede G., Cultures and Organizations: Software of the mind. 1997, 279p.;
4. Ihunweze F., Benefits of Eco-Tourism, 2009;
5. McKercher B., Hilary C., Cultural Tourism: The Partnership Between Tourism and
Cultural Heritage Management, 2002, 262p.;
6. Medlik S., Dictionary of Travel, Tourism and Hospitality Terms, 1996, 360.;
7. Mieczkowski Z., Enviromental Issues of Tourism and Recreation, 1995, 232p.;
8. Nagle G., Tourism, Leisure&Recreation, 2000;
9. Richards G., Cultural Tourism in Europe, 1996, 266p;
10. Richards G., Tourism development trajectories – From culture to creativity?, 2009,
254p.;
11. Richards G., The Impact of Culture on Tourism, OECD, 2009;
12.Richards G. Exploration of the relationship between culture and Tourism, 2009, 286p.
13. Sanchey M., Tourism: policies, planning&governance, Isha books publication, Vol.3,
2005;
14. Shackleford P., The social context of cultural tourism, 2001, 241p.;
15. Somerville C., National Geographic Traveler, 2010, 298 p.;
16.Shilipi Singh el all., Role of Culture and Tradition n Promotion of Tourism, 2016, p.72.
17. Stebbins R., Cultural Tourism as Serious Leisure, 1996, 950p.;
18. Sudhir A ., Introduction to Tourism&Hospitality Industry, 2009, 228p.

Bibliografie Română

1. Badrajan S., Muzica în ceremonialul nupțial din Basarabia, 2002 176p.;

2. Băieșu N., Tradiții etno-folclorice ale sărbătorilor de iarnă, 2008;
3. Buzilă V, Ospitalitatea românilor –necesitate și exces, 2004, 116p.;
4. Buzilă V., Însemne confesionale și entice, 1997, 127p.;
5. Conf. Dr. Farm. L ăcr ămioara Popa, Metodologia cercetării științifice și managementul
proiectului de cercetare.
6. Conform Regulamentului de Organizare și Funționare a Rezervației Cultural-Naturale
”Orheiul Vechi”, (23.03.2009),secțiunea: I. Dispoziții generale.
7. Cristinel Constantin, Cercetarea de Marketing, 2009, pagini – 165, p. 59 – 67
8. Dinu M., Geografia Turismului, Ed.Didactică și pedagogică, 2005, 331p.;
9. Gh. Postică (2007). Strategia de dezvoltare a rezervatiei cultural-naturale "Orheiul
vechi" pentru anii (2009-2020).
10. Hâncu A., Geneza complexului riturilor de trecere, 1997, 180p.;
11. Hotărârea Guvernului Nr.338 din 19.05.2014 cu privire la aprobarea strategiei de
dezvoltare a turismului în Republica Moldova;
12. Madan G., Un sat basarabean de Codru, 2008, 274p.;

52
13. Margine, L., Usatâi, A., Grejdeanu, T. (2015), Testarea matematica a formulelor de
calcul al e_antionului reprezentativ, p. 7
14. Mihailiuc O., Noni L., Locul si rolul festivalurilor în promovarea și valorificarea
potențialului turistic din raionul Cahul, 2013, 116p.;
15. Miron V., Turismul rural în Moldova. Ed. Știința, Chișinău 2002, 116p;
16. Noni L., Mihailiuc O., Valorificarea și impactul potențialului touristic pe plan
international, 2014, 216p.;
17. Peisajul Cultural ”Orheiul-Vechi”. Coordonator şi autor - Gheorghe Postică. Chişinău
(2010), p. 102-103.
18. Plăcintă V., Slobozia Mare prin fereastra istoriei, 1996;
19. Planul de Management al Rezervației cultural-naturale ”Orheiul Vechi”, 2009-2020.
20. Sorin Dan Șandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, 283 pagini,
21. Zama I., Abordări noi și oportunități de promovare a turismului în Republica Moldova,
2018, 188p.;

Reviste electronice

1. Bureau of Tourism Research. Cultural Tourism, 1998, 80p.;

2. City tourism and culture, 2005, p.44
3. Exploration of the relationship between culture and tourism, 2009
4. Introduction to World tourism, 2008
5. OECD, The Impact of Culture on Tourism, 2009, 159p;
6. Office of National Tourism, Fact sheet no.10 Cultural Tourism; 1997;
7. Ontario Cultural and Heritage Tourism Product Research Paper, 2009
8. UNWTO Annual report 2017: Published bu the World Tourism Organisation
9. UNWTO World Tourism Barometer and Statistical Annex, March/April 2018

Surse Web

1. www.besttourism.ro accesat 02.03.2020

2. www.economica.netwww.harta.infoturism.ro/europa accesat 02.03.2020
3. www.moldovenii .md/md/section/145 accesat 02.03.2020
4. www.politici.ro/download/166 accesat 18.03.2020
5. www.project.heritour.com/ accesat 02.03.2020
6. www.roshan-institute.org/474552/ accesat 02.03.2020
7. www.sidestore.com/ accesat 18.03.2020
8. www.statistica.md/ accesat 02.03.2020
9. www.trailsurus.com/agritourism/definition.html accesat 02.03.2020
10. www.turism.gov.md accesat 02.03.2020
11. www.turismistoric.ro/2018/08/ accesat 18.03.2020
12. www.turistik.ro accesat 02.03.2020
13. www.unesco.org/en/cultural-diversity/heritage/ accesat 18.03.2020
14. www.whc.unesco.org/ accesat 15.03.2020
15. www.winetours.md/rom/blog/turismul-rural-din-moldova accesat 18.03.2020
16. www2.unwto.org/ru/node/9 accesat 02.03.2020

53
17. https://www.slideshare.net/ghenador/strategia-de-dezvoltare-a-rezervatiei-
culturalnaturale-orheiul-vechi-pentru-anii-20092020 accesat la data de 20.03.2020
18. https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=293 accesat la data de 20.03.2020

54
 Anexe
Chestionar

Bună ziua, mă numesc Suhin Dumitrița, studentă în anul II, la Universitatea ”Alexandu
Ioan Cuza”, din Iași - extensiune Bălți, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,
Specializarea Master Management în turism. Realizez un studiu cu privire la determinarea
importanței tradițiilor în valorificarea potențialului de dezvoltare a regiunii turistice „Orheiul
Vechi” . Răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante pentru realizarea acestei cercetări.
Vă asigur de confidențialitatea răaspunsurilor primite.

1. Ați vizitat vreodată rezervația Orheiul Vechi?

□ Da
□ Nu
2. Ați participat la una dintre tradiții desfășurate la „Orheiul Vechi?
o Da
o Nu
3. Alegeți din lista de mai jos preferințele privind valoarea tradițiilor pentru Dvs.?
□ Ne diferențiază ca popor
□ Promovează ce avem mai bun
□ Atrag turiștii
□ Contribuie la creșterea economiei regiunii
□ Sporesc bunăstarea populației regiunii
□ Informează turiștii cu privire la potențialul turistic al regiunii/țării
□ Altele_______________________
4. Care considerați că sunt argumentele pentru care turiștii tind să cunoscă tradițiile regiunii
Orheiul Vechi?
□ Dorința de a cunoaște ceva nou
□ Tendința de a reîmprospăta cunoștințele
□ Scopul de recreere și relaxare
□ Descoperirea unei culture specifice
□ Recreerea fizică și psihică
□ Altele________________________
5. Care sunt cele mai cunoscute tradiții de Dvs.? (enumerați minimum 3 astfel de tradiții)
□ _______________
□ _______________
□ _______________
□ _______________
6. La care dintr-e tradiții ați participat în cadrul rezervației Orheiul Vechi?
□ _______________
□ _______________
□ _______________
7. Care dintre următoarele tradiții sunt cele mai preferate de Dvs.?
□ Tradițiile de iarnă
□ Tradițiile de primăvară
□ Tradițiile de vară
□ Tradițiile de toamnă
55
8. Pe o scală de la 1 la 10 evaluați importanța tradițiilor în rezervația Orheiul Vechi, unde 1
reprezintă faptul că tradițiile din această regiune nu au nici o importanță, iar 10 reprezintă
importanța maximă.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

9. Pe o scală de la 1 la 10 evaluați gradul de interes către tradițiile moldovenești, unde 1

reprezintă dezinteres total, iar 10 interes maxim și implicare active în promovarea
acestora.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10. Evaluați pe o scală de la 1 la 5 importanța tradițiilor și a obiceiurilor ca potențial de
atractivitate turistică, unde 1 reprezintă importanță minimă, iar 5 importanță maximă în
atractivitatea turistică.
Nr. Tradițiile 1 2 3 4 5
d/o
1 Colindatul
2 Steaua
3 Plugușorul
4 Sfântul Nicolae
5 Sfândul Andrei
6 Mărțișor
8 Spălatul cu ouă roșii
9 Ciocnitul ouălelor
10 Festivalul Gustar
11 Ziua Vinului (Butoiaș)
12 Bostaniada
13 Nunțile
14 Boboteaza
15 Cumetriile

11. În opinia Dvs. care dintre următoarele tradiții considerați că au cel mai mare impact
asupra valorificării turismului în regiunea turistică Orheiul Vechi?
□ __Tradițiile de primăvară (Mărțișorul, 8 Martie)
□ __Tradițiile de Paște (spălatul cu ouă roșii, ciocnitul ouălelor)
□ __Tradițiile de Crăciun (colindul, Steaua, Plugușorul)
□ __Tradițiile de familie (nunțile, boboteaza, cumetriile)
□ __Tradițiile legate de bucătăria națională (Gustarul)
□ __Ziua Vinului (Butoiaș)
□ __Tradițiile de toamnă (Bostaniada)
12. În opinia Dvs. care dintre următoarele elemente reprezintă un posibil potențial în
dezvoltarea regiunii turistice Orheiul Vechi?
□ Cadrul natural bogat
□ Numeroasele evenimente culturale prezente aici
□ Istoricul regiunii
□ Cultura locală
□ Tradițiile specifice regiunii

56
 □ Oportunitarea de organizare a tradițiilor regiunii accesibile unui număr mare de
turiști
□ Altele______________
13. În opinia Dvs. care ar fi căile prin intermediul cărora ar avea loc valorificarea eficientă a
tradițiilor și a resurselor turistice prezente în cadrul rezervației naturale Orheiul Vechi?
□ Internet
□ Crearea și includerea unui program privind tradițiile într-un produs turistic
□ Sursele TV
□ Surse radio
□ Postere, Flyere
□ Ziare
□ Altele___________________
14. Care ar fi efectele în urma valorificării potențialului turistic din regiunea respectivă?
□ Creșterea nivelului de trai al populației
□ Sporirea notorietății regiunii
□ Posibilitatea atragerii investițiilor
□ Creșterea nivelului de poluare al regiunii
□ Familiarizarea turiștilor cu tradițiile unice specific regiunii
□ Deteriorarea infrastructurii
□ Altele_________________
15. În opinia Dvs. care ar fi efectele negative înregistrate de regiunea turistică Orheiul Vechi
ca rezultat a nonvalorificării tradițiilor regiunii?
□ Notorietate slabă a regiunii
□ Potențial slab de atracție turistică
□ Dezvoltare economică slabă a regiunii
□ Absența investițiilor
□ Reducerea nivelului de trai al populației
□ Altele____________________
16. Care este frecvența implicării Dvs. în valorificarea tradițiilor?
□ Cel puțin o dată în an
□ 2-3 ori pe an
□ 4-8 ori pe an
□ Practic nu mă implic
17. Care este vârsta Dvs.?
□ Sub 18 ani
□ 18-21
□ 22-29
□ 30-45
□ 46-60
□ Peste 60 ani
18. Bugetul alocat pentru o călătorie este de:
□ Până la 100 euro
□ 101-400 euro
□ Mai mult de 400 euro
19. Nivelul studiilor obținute:

57
 □ Liceu
□ Licență
□ Masterat
□ Doctorat
□ Altele ____________________
20. Care este genul dumneavoastră?
□ Feminin
□ Masculin

Vă mulțumesc mult pentru răspunsuri și pentru timpil acordat!

58
 Anexa 2

Rezultatele chestionarului

1.Ați vizitat vreodată rezervația Orheiul Vechi?

□ Da - 125
□ Nu - 5

2.Ați participat la una dintre tradiții desfășurate la „Orheiul Vechi?

o Da -117
o Nu-8

3. Alegeți din lista de mai jos preferințele privind valoarea tradițiilor pentru Dvs.?

□ Ne diferențiază ca popor - 44
□ Promovează ce avem mai bun- 37
□ Atrag turiștii- 52
□ Contribuie la creșterea economiei regiunii- 6
□ Sporesc bunăstarea populației regiunii- 7
□ Informează turiștii cu privire la potențialul turistic al regiunii/țării- 34
□ Altele_______________________
4. Care considerați că sunt argumentele pentru care turiștii tind să cunoscă tradițiile
regiunii Orheiul Vechi?
□ Dorința de a cunoaște ceva nou - 54
□ Tendința de a reîmprospăta cunoștințele- 24
□ Scopul de recreere și relaxare- 96
□ Descoperirea unei culture specifice- 25
□ Recreerea fizică și psihică- 51
□ Altele________________________
5. Care sunt cele mai cunoscute tradiții de Dvs.? (enumerați minimum 3 astfel de
tradiții)

6. Care dintre următoarele tradiții sunt cele mai preferate de Dvs.?

□ Tradițiile de iarnă - 32
□ Tradițiile de primăvară- 28
□ Tradițiile de vară- 4
59
 □ Tradițiile de toamnă- 52
7. Pe o scală de la 1 la 10 evaluați importanța tradițiilor în rezervația Orheiul Vechi,
unde 1 reprezintă faptul că tradițiile din această regiune nu au nici o importanță, iar
10 reprezintă importanța maximă.

8 -5

9 - 30

10 - 82

8. Pe o scală de la 1 la 10 evaluați gradul de interes către tradițiile moldovenești, unde 1

reprezintă dezinteres total, iar 10 interes maxim și implicare active în promovarea
acestora.
8 -1
9 -6
10 - 110
9. Evaluați pe o scală de la 1 la 5 importanța tradițiilor și a obiceiurilor ca potențial de
atractivitate turistică, unde 1 reprezintă importanță minimă, iar 5 importanță maximă
în atractivitatea turistică.
Nr. Tradițiile 1 2 3 4 5
d/o
1 Colindatul 22 95
2 Steaua 21 94
3 Plugușorul 2 20 95
4 Sfântul Nicolae 12 34 71
5 Sfândul Andrei 12 34 71
6 Mărțișor 3 13 101
8 Spălatul cu ouă roșii 3 38 74
9 Ciocnitul ouălelor 5 39 75
10 Festivalul Gustar 2 10 105
11 Ziua Vinului (Butoiaș) 2 6 109
12 Bostaniada 3 8 106
13 Nunțile 1 21 95
14 Boboteaza 6 41 70
15 Cumetriile 2 12 51 52

10. În opinia Dvs. care dintre următoarele tradiții considerați că au cel mai mare impact
asupra valorificării turismului în regiunea turistică Orheiul Vechi?
□ __Tradițiile de primăvară (Mărțișorul, 8 Martie)- 20
□ __Tradițiile de Paște (spălatul cu ouă roșii, ciocnitul ouălelor)- 3
□ __Tradițiile de Crăciun (colindul, Steaua, Plugușorul)- 3
□ __Tradițiile de familie (nunțile, boboteaza, cumetriile)- 21
□ __Tradițiile legate de bucătăria națională (Gustarul)- 43
□ __Ziua Vinului (Butoiaș)- 53
□ __Tradițiile de toamnă (Bostaniada)- 56
11. În opinia Dvs. care dintre următoarele elemente reprezintă un posibil potențial în
dezvoltarea regiunii turistice Orheiul Vechi?
60
 □ Cadrul natural bogat- 25
□ Numeroasele evenimente culturale prezente aici- 13
□ Istoricul regiunii- 25
□ Cultura locală- 9
□ Tradițiile specifice regiunii- 86
□ Oportunitarea de organizare a tradițiilor regiunii accesibile unui număr mare de
turiști- 36
□ Altele______________
12. În opinia Dvs. care ar fi căile prin intermediul cărora ar avea loc valorificarea
eficientă a tradițiilor și a resurselor turistice prezente în cadrul rezervației naturale
Orheiul Vechi?
□ Internet- 82
□ Crearea și includerea unui program privind tradițiile într-un produs turistic- 31
□ Sursele TV- 4
□ Surse radio
□ Postere, Flyere
□ Ziare
□ Altele___________________
13. Care ar fi efectele în urma valorificării potențialului turistic din regiunea respectivă?
□ Creșterea nivelului de trai al populației- 5
□ Sporirea notorietății regiunii-6
□ Posibilitatea atragerii investițiilor- 17
□ Creșterea nivelului de poluare al regiunii- 10
□ Familiarizarea turiștilor cu tradițiile unice specific regiunii- 79
□ Deteriorarea infrastructurii -0
□ Altele_________________
14. În opinia Dvs. care ar fi efectele negative înregistrate de regiunea turistică Orheiul
Vechi ca rezultat a nonvalorificării tradițiilor regiunii?
□ Notorietate slabă a regiunii- 5
□ Potențial slab de atracție turistică- 2
□ Dezvoltare economică slabă a regiunii- 22
□ Absența investițiilor- 88
□ Reducerea nivelului de trai al populației- 0
□ Altele____________________
15. Care este frecvența implicării Dvs. în valorificarea tradițiilor?
□ Cel puțin o dată în an -29
□ 2-3 ori pe an- 62
□ 4-8 ori pe an- 10
□ Practic nu mă implic- 0
□ Cel mult odată în an- 16
16. Care este vârsta Dvs.?
□ Sub 18 ani- 19
□ 18-21- 43
□ 22-29- 37
□ 30-45- 18

61
 □ 46-60- 0
□ Peste 60 ani- 0

17. Bugetul alocat pentru o călătorie este de:

□ Până la 100 euro- 63
□ 101-400 euro- 50
□ Mai mult de 400 euro- 4
18. Nivelul studiilor obținute:
□ Liceu- 38
□ Licență- 47
□ Masterat- 28
□ Doctorat- 4
□ Altele ____________________
19. Care este genul dumneavoastră?
□ Feminin- 74
□ Masculin- 43

62