Alcoolul şi sănătatea

„Santé!“, „Salute!“, „Za vaşe zdorovie!“, „Chuc suc khoe!“. Indiferent că sunt în
Franţa, Italia, Rusia sau Vietnam, când beau ceva împreună, prietenii obişnuiesc să-
şi ureze „Sănătate!“. Cu toate acestea, milioane de oameni din întreaga lume ajung
în mormânt din cauza alcoolului.

FOLOSIREA necugetată a alcoolului este o problemă complexă, care prezintă trei faţete: -
- Consumul periculos,  reprezintă „consumarea cu regularitate a alcoolului ce poate avea
consecinţe grave“ pe plan fizic, mintal sau social şi înseamnă în acelaşi timp şi depăşirea limitelor
recomandate de autorităţile medicale sau impuse de lege. .
- Consumul dăunător,  numit şi abuz de alcool, se referă la acel consum care a cauzat deja
probleme fizice sau mintale, dar care încă nu a dus la dependenţă. .
- Dependenţa  a fost definită drept „pierderea puterii de a te abţine de la alcool“. O persoană
dependentă tânjeşte după alcool, continuă să bea în pofida diverselor afecţiuni cauzate de alcool
şi prezintă simptome de sevraj în lipsa lui.

Vârsta, sexul sau naţionalitatea nu ne scutesc de riscurile consumului excesiv de alcool. Dar ce efecte are
alcoolul asupra organismului? Ce riscuri prezintă consumul excesiv asupra sănătăţii?

Periculos pentru minte

Etanolul, compusul chimic din majoritatea băuturilor alcoolice, este o neurotoxină, cu alte cuvinte
o substanţă care poate afecta sau distruge sistemul nervos. Când cineva e în stare de ebrietate este, de
fapt, ca otrăvit. În cantităţi mari, etanolul poate cauza coma şi moartea. De exemplu, în rândul studenţilor
din Japonia e foarte cunoscută practica ikkinomi,  care constă în a bea alcool repede, pe nerăsuflate.
Aceasta cauzează anual moartea multor studenţi. Organismul transformă etanolul în substanţe
inofensive, dar nu imediat. Dacă nu are suficient timp pentru a-l transforma, organismul acumulează
etanolul, care începe să afecteze vizibil funcţiile cerebrale.
Vorbirea, vederea, coordonarea, gândirea şi comportamentul depind toate de o serie de reacţii
chimice foarte complexe care au loc la nivelul neuronilor, celule cu rol foarte important. Etanolul modifică
aceste reacţii, inhibând sau sporind activitatea anumitor neurotransmiţători, substanţe chimice care
transmit semnale de la un neuron la altul. Astfel, fluxul de informaţii prelucrate de creier este afectat, iar
acesta nu mai funcţionează normal. De aceea, dacă o persoană bea peste măsură, vorbirea i se
îngreunează, vederea i se înceţoşează, mişcările îi încetinesc, iar controlul asupra acţiunilor sale scade.
Toate acestea sunt simptomele intoxicaţiei cu alcool.
Când o persoană consumă alcool timp îndelungat, creierul îşi adaptează procesele chimice
încercând să anuleze efectele toxice ale etanolului şi să păstreze funcţiile nervoase nealterate. Aceasta
duce la toleranţă,  situaţie în care aceeaşi cantitate de alcool nu mai are aceleaşi efecte ca
înainte. Dependenţa  apare când creierul s-a adaptat atât de mult la prezenţa alcoolului, încât în absenţa
lui nu mai poate funcţiona normal. Corpul tânjeşte după alcool pentru a-şi păstra echilibrul chimic. Când
unei persoane dependente îi lipseşte alcoolul, procesele chimice din creier sunt complet destabilizate. În
acest moment apar simptomele de sevraj, între care anxietate, tremor sau chiar convulsii.

Pe lângă modificările proceselor chimice din creier, abuzul de alcool poate cauza atrofierea şi
distrugerea celulelor, schimbând chiar structura creierului. Deşi refacerea parţială e posibilă prin
abstinenţă, unele daune sunt iremediabile. Memoria şi alte funcţii cognitive sunt afectate. Nu doar
consumul îndelungat de alcool poate provoca daune la nivelul creierului. Cercetările par să indice că
abuzul de alcool chiar şi pentru scurt timp poate fi dăunător.

Cancerul şi bolile hepatice

Ficatul joacă un rol important în metabolizarea alimentelor, combaterea infecţiilor, reglarea
fluxului sanguin şi înlăturarea substanţelor toxice, inclusiv a alcoolului, din organism. Consumul
îndelungat de alcool afectează ficatul, acţionând în trei etape. În prima etapă, descompunerea etanolului
încetineşte metabolismul grăsimilor, acestea acumulându-se în ficat. Afecţiunea se numeşte steatoză
hepatică, sau ficat gras. Cu timpul, apare inflamaţia cronică a ficatului, sau hepatita. Alcoolul poate induce
direct hepatita şi se pare că slăbeşte şi rezistenţa organismului la viruşii hepatitei C şi B. * Dacă nu se iau
măsuri, inflamaţia poate provoca distrugerea şi moartea celulelor hepatice. Continuându-şi acţiunea
distrugătoare, alcoolul se pare că declanşează apoptoza, un proces natural ce constă în moarte celulară
programată.

Stadiul final este ciroza. Continua inflamare şi distrugere celulară cauzează leziuni hepatice ireversibile. În
cele din urmă, ficatul îşi pierde structura spongioasă, devenind noduros. Ţesutul cicatrizat blochează
fluxul sanguin, ceea ce duce la insuficienţă hepatică şi deces.

Potrivit unui studiu, riscul la care sunt expuşi cei ce beau trei sau mai multe pahare de alcool pe zi este cu
69% mai mare decât la cei ce nu beau deloc.

Copii intoxicaţi
Abuzul de alcool are un efect deosebit de grav asupra copiilor nenăscuţi. „Alcoolul este mult mai
dăunător pentru fetus decât oricare alt drog“. Când o femeie însărcinată bea, copilul asimilează şi el
alcool, iar efectul toxic este extrem de mare îndeosebi în timpul dezvoltării intrauterine. Alcoolul
cauzează daune iremediabile sistemului nervos central al fetusului. Neuronii nu se dezvoltă în mod
corespunzător. Unele celule sunt distruse. Altele ajung să se dezvolte într-un alt loc decât ar fi normal.

Rezultatul, şi anume sindromul alcoolic fetal (SAF), este principala cauză de retard mintal la nou-născuţi.
Femeile care alăptează ar trebui să fie conştiente că alcoolul ajunge în laptele matern. De fapt,
concentraţia de alcool din laptele matern este adesea mai mare decât cea din sânge, deoarece, în
comparaţie cu sângele, laptele conţine mai multă apă, care reţine alcoolul.
 Este alcoolul bun pentru inima?
Oamenii de ştiinţă cred că anumite substanţe chimice din vinul roşu (polifenolii) inactivează o
substanţă chimică răspunzătoare de constricţia vaselor de sânge.

În plus, alcoolul în general a fost asociat cu creşterea nivelului aşa-numitului colesterol „bun“. De
asemenea, acesta reduce cantitatea de substanţe care cauzează formarea cheagurilor de sânge.

Alcoolul poate fi benefic dacă e consumat în cantităţi  mici  pe parcursul unei săptămâni. Totuşi,
nu acelaşi lucru se poate spune despre consumul întregii cantităţi o dată, într-o singură seară, la o
petrecere. O cantitate de alcool mai mare de două pahare pe zi este asociată cu creşterea presiunii
sanguine. De asemenea, consumul excesiv măreşte riscul producerii unui accident vascular cerebral şi
poate cauza mărirea inimii, precum şi un ritm cardiac neregulat. Abuzul de alcool poate face ca aceste
riscuri, precum şi altele să anuleze efectele benefice ale alcoolului asupra sistemului cardiovascular. Zicala
„Ce-i prea mult nu-i sănătos“ e valabilă şi în acest caz.