Programul terapentic ‘TERAPEUTICA Erapa | DEMERSUL TERAPEUTIC SI OBIECTIVELE URMARITE, ‘THHNICILE DE TERAPIE RECUPERATORIE (PROGRAMUL RECUPERATOR) ‘A. Btapa Lu pregititoare 2. inlaturarea negativismu- | 3. Crearea inorederii in . Cunoasterea copiluiui, |» anamneza, diagnosticul | « complex . Ini faf8 de vorbire Evaluarea complexa, Completarea figei logopedice. Convorbiri psihoterapentice de grup gi individuale. Jocuri cu caracter adaptativ la mediul de corectare (Ge pot folosi, intr-o ambianfa plicuts, igienica gi functionalé a cabinetulu, jocuri eu plane pentru testarea vorbirii, alfabetare ilustrate, jucarii ete.). Convorbiri si consiliere psihopedagogica 2a exercifille de respiratie norver- bala fie inso- te de miscarea de extensie a | coloanei verte- | brale sia braye- lor, fnsofirea cu ‘mersul este o tape superioard. Exemple de exer citi de respinarie nonverbald se sexe la capito~ ul dedicat tera. \piei generale, NOTE: Este bine |3+ Dezvoltarea mobilitatii fono-articulatorii . (educatea migcatilor |» articulatorii) posibilitatile proprii 4, Familiarizarea ca mediul cabinetului 5. Crearea increderii in posibilitatea corectirii 1, Dezvoltarea mobilitajii_ [+ gimnastica braelor; corporale legate de * gimnastica mainilor; limbajul verbal ~ * gimnastica gatului si a capului (aplecare si totire de gimnastica general’, cap); * gimnastica toracelui; * gimnastica abdomenului; + aplaudatul; * mersul ritmat; *cto. a) Interventia |2. Educatia respirafiei + Exercifi pentru respiratie (exereifii de suflat). logopedic’ | nonverbale + Exercitii pentra inspitatie (mirosirea florilo), cu caracter + Exercifi pentru invajarea inspiratieidiferentiale general * (aitemarea inspiratiei pe cele dowd nai). Exercitii de respiratie cu suport concret (folosind instrumente muzicale etc.). Exerciti de respiratie in fafa oglinzii, prelungind treptat expiratia, Exercifi libere in stare de repaus, Exercifi libere de respiratie in mers, a) Antrenarea motricitatii | Ginmastica faciala: faciale + umflarea altemativis a obrajilor; + umflarea gi retragerea simultand a obrajilor; + inorefirea, descretirea fefei: imitarea rasului; + imitarea surésului ete, b) Antrenarea motricitatii | Gimnastica labiald: labiale + intinderea buzelor, + rotunjirea buzelor; + formarea unei pélnii cu buzele; + acoperirea unei buze cu cealaltt, alternativ; « vibrarea buzelor etc.|NOTA: Toate ¢) Antrenarea motricitatii | Gimnastica lingual aceste exercifii Jinguale » miscari rapide si ritmice de scoatere gi retragere se executd in pri- a alimbii; ree +i pe ese sce stings sari in progra- * imitarea pleseaitului ete.; nul terapeutic se * stergerea dintilor inafard si induntru cu limba pune accent pe ete, acele exerciti’ | 4) Antrenarea misearilor | Gimnastica mandibular ecm ner | mandibulare + ridicarea si cobordrea ritmic& a mandibulei eisai ° migciri spre dreapta si spre sténga ale eventual sunetu- mandibulei : lui defcitar flat ¢ migcari inainte si inapoi ale mandibulei in corectare. De « imitarea rumegatului animalelor etc. exemplu, pentru | ¢) Antrenarea migctrilor | Gimnastica velopalatind: ne velopalatine » imitarea tusei erend eae + imitarea cdscatului sarea indelun- * miscari de degiutitie gata a ginnastcit + miscéri de eliminare a flegmei ete. linguale, dar sia) 4, Antrenarea auzului vibratiilor fonematic enalor, a) Formarea capacitifii _|+ Imitarea sunetelor din natura (onomatopee) in de diferentiere soapidi, fn ritm stacato si prelungit, dupa indicafi fonematica b)Formarea perceptiei |» Analiza auditiva a sunetului (la inceput, la mijloe fonematice corecte si la sférsitul cuvéntului). ©) Analiza fonetioa + Repetarea unor silabe sau sunete in scopul diferen- (de la propozifie la fierli consoanelor surde de cele sonore (exemplu: cuvant, silaba, sunet) | pa-ba, pe-be, pu-bu, pi-bi. pi-bi, po-bo, ab-ap, eb-ep,op-ob, ip-ib). * Separarea in propozitii a cuvantului care confine sunetul deficitar. + Analiza fonetic’ a cuvantului care confine sunetul de corectat, apoi sinteza Tui + Diferenticrea consoanelor surde de cele sonore gi a sunetelor cu puncte de articulare apropiate (elevul sti cu spatele c&tre logoped la 3-4 m pe linia me- diana si apoi in pozitia dreapta sau sting’), de la voce soptiti, crescdnd in intensitate, + Diferenti a + Jocuri fonematic etc. d) Terapie re- cuperatorie specifica s 1. Obfinerea gi | Impostarea suntului (obfi- exersarea J nerea izolati a sunetului) | Onomatopeele ~ de exemplu: +sunetului |1.. Pregitirea impostirii |» pentru ,s”; — facem ca sarpele: sss. deficitar ~ gansacul suparat: ss is pentru 2”: — cum face albina: bezNOTA: La fie- care etapa de corectare este importanta si respectarea ciclului de pro- nunyie— demanstratie — model ~ imitate in fata oglinatt, Lb. Emiterea sunetelor prin demonstratie si imitatie 1.4, Emiterea sunetelor prin derivarea lor din sunetele care apar primele in ontogenezi *pentma ,j” —oum face vantul: vai entra,” sund telefonul: arr este frig: brr ~ursul face: morr + pentru,” — clini greierele: parr ~soticelul: chif-chig i tt + pentru ci” —facem: hapeie —vribiufa: cip-cirip pentru ,f” ~fusul face: sfarr *pentru,,v" ~vat-vai + pentra.c” —pocneste pistolul: poe spentru,,g” ~curcanul face: ghi-ght + pentru ,h” —méigarul face: i-ha ete. Demonstrarea articulirii sunetelor model insofits de lexpirafie clari. Modul de articulare pentru sunetele afectate este deseris in capitolele destinate fiecdrui ‘sunet. + Jocuri de pronuntie impingénd limba cu spatula, Sunetele ,.che” si ,,chi” pot porn de la ,t” folosindu-se de o spatula, [Stmetul ,x” se deriveazs din ,c” urmat des” sau din ,g” urmat de ,2”. ‘Sunetul ,,b” se poate obtine din ,.m” prin stréngerea narinelor cu degetele. Sumetul ,,f” se poate deriva din ,p” prin retragerea buzei inferioare, Procedecle de emitere a sunefelor trebuie si fin’ seama si de ordinea aparitiei sunetelor in ontogenezs. In corectarea dislaliilor polimorfe trebuie acordats o atentie deosebitd sunetelor ,de baz”: ,s”, .$”, .0”. Un_,s” bine cousolidat faciliteaz’ aparitia consoanei sonore ,.2”, perechea sa, Consoana ,.s” faciliteaz aparitia consoanei sonore ,j”, ‘Un, s” bine consolidat ajutii aparitia lui.” Gt” + ,s”), iar .$” faciliteazi consoana ci” (,t” + ,$”) iar yj” faciliteazi pe gi” (,d” + .j”). Dupa sigmaticele mentionate se poate trece la co- [rectarea consoanelor sonore (,.b”, 4”, 8, 1”) $i apoi ,", m”, ,c" ,p” git”. Consoana ,t” se reo pereaza cel mai greu si in timp indelungat, Dupi corectarea consoanelor (gi a eventualelor vocale) se poate trece la recuperarea grupurilor de consoane gi de vocale (,.p!”, ,f”, ,tt”, 2”, pe”, of, ,60", ,01", 08”, ,00", ua” ete. La sunetele perechi (,.s” —,,2”, ,.g”~j”, .08”—,.g6”, f° .¥", nt ~ od”, »B” — nb”, 407 — 8") alterate, dupa corectarea sunetului surd se trece obligatoriuLe, Emiterea concomitenta (simultana) 1£ Emiterea independent Ja suneiul sonor, pentru evitarea desonorizatii. Se utilizeaz’ paronimele. Dupa pronuntia model se realizeazé pronuntia ‘concomitenté a sunetului corect, prin imitarea hui sau o metoda de derivare. Cénd pronuntia sunetului se poate realiza gi independent, prin executi diferite, se poate trece la exersarea sunetelor fn structuri fonetice complexe. Primele exercifii de pronungare trebuie Rcute fn soapt%, ou un minima de efort articular. Pe masur& ce se consolideaz pronusfia corecta a sunetului, se poate folosi vocea din ce in ce mai putemnicé. Cum pronuntia izolata a sunetului nu exists in vorbirea onal, acesta va fi inclus cat mai curand posibil fia diferite combinatii silabice, in cavinte si propozitii de complexitate progresiva. 2. Consolida- rea sunetu- hai NOTA: La copitt seolari, exerci- 1. Introducerea sunetului in silabe * Silabe directe $i inverse (exemplu: la sunetul ,2”: 2a, 26, Zi, 20, 20, 28, 28, a2, €2, iz, OZ, WZ, 4, 12). + Structuri reversibile (exemplu pentru sunetul ,,2”: ira €2-28; izvzis 02-20). + Logatomi (silabe cu $i fird sens; ex.: pentra sunetul 487 80C, ac, vas ett.) * Structuri silabice cu ritm (ex.: sa~sa, sa~sa-sa etc.). + Siructuri silabice consonantice sau cu diftongi jtul foneite si : : ortofonetic se (ex: stra, stro, sti, stre, soa, sea, sia ete.). completeazd cu. |2. Introducerea sunetului in | Se vor exersa cuvinte ou sunetul in pozitie: initials, exercifiul grafic. | _cuvinte median, finala cu vocale sau cu consoane. 3. Diferen- | 1. Diferenfierea la nivelul | Diferentierea se face de sunetele apropiate sau de fierea. | silabelor sunetul cu care copilul inlocuia sunetul in curs de sunetelor | corectare: | Exemplu: x se diferenfiaza de s, d, t; | | | {se diferentiaza de s, t, oe, ci. 2. Diferentierea la nivelul | Se folosese cuvintele paronime. | cuvintelor ‘4, Automa- | 1, Exersarea sunetului defi- | 1. Se folosese exercifiile de pronuntie a unor propo- tizarea citar fn propozitii zitii simple tn care este prezent fn cuvinte sunetul deficitar, la ineeput, mijloc si final. 2. Sintagme cu partea finals constant’. Exempla: sania” Mircea ¢ — Mamae - Soniae — | cu sania Sorae — 3, Sintagme cu partea inifiala constant’. Exemplu: Fata este” *acasi; + la masa;NOTA: Se ticepe lexersarea sune- ful fn ewvinte simple, monosi- Iabice, apoi se trece la cuvinte fof mai com- iplexe, bisilabice sipolisilabice. NOTA: Memora- |rea unor scurte |poecit se realizeazit din \primele etape ale| corectiril; logo- pedul trebuie sa discearnd gradul de dificultate a [fecdrel sarcini [pentru a mu crea ‘complexe copilu- ui, De aseme- nea, este esen- ald exersarea | uturor cuvintelor |dificile la fiecare |poezie, inainte de a incepe me~ 2. Exersarea sunetului deficitar corectat in scurte texte, poezii, ghicitori, proverbe, frimantari de limba. (morarea, » la plimbere; + cu copii; ola piagé; on curtes 1a scoala la teatra, 4. Sintagme cu frecventa mare a fonemului deficitar. De exemplu: la ,s”; Sanda se suie sus pe scars, la,,z”: Zapada cade in zori de zi. 5, Sintagme afirmative, negative, interogative. De exemplu: TMeana are mere. Tleana are mere? ‘Nu, Ileana nu are mere! Ba da, Ileana are mere, ~ etc. L. Povestiti si repovestiri dupa imagini, seturi de jimagini (urmarind suecesiunea secventelor poves- tirii), plange, dischete, CD-uri, 2. Memorarea de scurte poezii care contin sunetele deficitare. 3, Rostirea si memorarea unor scurte ghicitori. |4, Texte scurte in care cuvintele care prezint& | dificultati se repeti. 5. Texte cu dificultati variabile care includ mai multe sunete corectate. 6, Dialoguri (convorbire libera cu tema — folosind materiale didactice sau teme propuse de copil), De exemplu: copilul s& povesteasc& cum si-a petrecut | timpul liber. 7. Compuneri cu cuvinte date. De exempln, la ,f: Alcatuiti o povestire folosind cuvintele: farina, firanii, instmAnjeaz’, simanf’, fart etc,ex) ‘Acesta este tabelul de evaluare pentru un copil cu dificultiti specifice de vorbire. Copilul prezinti indicator normali pentru varsta lui fn toate domeniile cu excepfia celor ce tin de vorbire Daniel 5 ani | #seultare. Erara 1 2 3 4 5 6 Vansta eum GA2LONL 218 Lu 123 AN 35ANL S6ANL Gangurese, Repeti snetele si | Foloseyte sunete cx [Folosesiecavinte |Combina cuvitelein | Se exprima ca bolberosete? eingurestein mod |sens si unele cuvinte separate, combinén- | propocit’? Propositt |usurnt in vomntied) ‘melodios? jusor de recunoscut? | du-le uneori cite 2? - | simple, fara cuvinte de | propozifii Completa fiecare [Foloseste numai —_legatura. dezvoltate, igi inde tines Jewintesimple | Vorbirea uieste | spune adresa. one izolate. infeleasi de strini? Na Fngeiege cam vor |fnjtege truco | Urmeaad insiracgn~ —[ineiege baer _[Poate ot wrmreasci © | Parcipt la sasficutenecestiile nite cele mai simple nile nefnsfite de _|simplu la fla sak Joomversajiesi sa Joomversaite c de baz deexempla, |eomunicate prin | gesturi, de exemplu ip copii de acceagi” | paricipe i ea? dol. ANTELEGEREA [nope cand teste” | grata? arata parjle corpului? | varsta?” foame sae ud? ‘Zambeste, se incrunti, | Indica cbiectele sau |Intelege legitura | Folosestegesturle | Foloseste gestarile | Mimica gi ride? personclecei dine pests suai, [pest face pe ali penta a facomese-_| estates Provoacintereu? [ae exemple, face din_|ssadnct ler pe jee mai convingatae? [adore mes Grstunste —|fatinde mina spre mint pe, bate cin feareledocete de Da, recurge la gestai, obice? Palme'uomesc"? fox, artzlacans, {pentru a fce ind doreste i bea? | mesajul mai infeles. JOamenii gi obiecele | Cerceteaztise jouca |i plac jocurile in care |i place si consra- | plc jocurile cu regal? | Respecia regul provoaca interesui? ew obiectele? | pretinde a face ceva, | iased din euburi? in jocurile deg ac de exempls, pane 0 Particips imprean’ ca | Particip la joe Le fixeaza cu privirea? | Arata obicctele | ingurtain cant, pref |i activitii | ali copit Ia jocuri ce de rl sscunse? candu-se ci minénca? |casnice simple? | mplichsimularea? Privestelamami/Privestein direc [Poate ndepinisaeini fndeplincsesarcini mai [Poate asculie isa [Are atefie deck cand sunctelor sau simple fr3 fi istras_| complicate timp mai inde- | vorbeasca ca oamenit|eistibutivi, vorbeste? obiectelor noi? |e sumete sau obiecte lungat(constrieste din in timp ce indeplineste TENT, noi? Jeaburi, se joackde-a —_|o sarcini oarecare? simutarea)? Na asculta mereu : atent. FRaspunde a sunet si |Diferengiaza sune- [Ascalts cand mamaii [Ascoli vorbirea mai | Poate participa in-o | Particip la Priveste in directa de |telesisensul lor, de | vorbeste? stent? comet? éiatos, asc unde vine? Jexempl,ltratal este greu.. stent spn ‘ASCULTAREA tunedin, sosirea inceared si repete And adecvat sutobuzalai? luvintele? Repeti suncicie dopa |Repettproprie | Imi sunetele i _[lncearea st repete Poate participa int-o | Capacitatea¢ mama sa, deexemplu,|suneten cack? | actinile adulfitor? —_feuvintele pe care le | conversafe? cialogs. errata gt | 748 ith sunetele jaude? finceares, dar nu este TERNAREA St cop, le repel Doreste ca adultul si tees. a poi i copitul?” aricipe la jocurile sale Poate strange lingura | Poate mesteca hrana | Mindinca singur? “| Se spall singur po fai |Poate sive spele gist |Ipinchele Jou buzcle? 5 bea din cans? pe méini? se stearga singur? | rasturi Ponte si se dezbrace de Is leaga [Duce mincarea a |Coopereazi in | hninelemaisimple? | Poatesiimbace haincle | Poate si se imbrace | srcturil. bclinintandl Pe) kimpal procesului de mai simple? singur? ‘SUTOSERVIRE imbricare? A cept deja instr pentru giena personals? | Este aproape antrenat de | Se duce singr la fos oalera? tones? [Poate dace mainile | Poate si se tirasca? |Poate merge? Poste alerga usor? Poate sini? | Sare coarda. spre linia medie? Sareat-on p \prurariMorons| Se spring pentru a | Poatealerga.cn grea? |Poste sri cu ambele | Poatefopai? nvartndu-se DEBAZK | Poatesedea cu spin? | san picioare? Picioare? eere. Poate sii cu depasare?| Sta pe un pci 'Sfierorsencensiiil ‘arsine.