Boris Cyrulnik, neuropsihiatru, este director de educafie la Univer-

sitatea din Toulon, unde pred[ etologia umani, qi ofiier al Legiunii de

Boris Cyrulnik
Onoare. ln 2018, Emmanuel Macron l-a desemnat si reformeze
sistemul educa{ional din Franfa. Este cunoscut mai ales drept cel care
a ficut celebru conceptul de,,rezilienqi", iar cercetirile sale explici in
mod clar qi pe infelesul tuturor numeroase fenomene psihosociale.
Boris Cyrulnik este membru al comitetului de onoare al Asociafiei
pentru dreptul de a muri cu demnitate Ei, de asemenea, activist in
PSIHOTERAPIA LUI
domeniul protejdrii naturii gi animalelor. SemneazS. mai multe volume
de mare succes, ca2,5 milioane de exemplare vAndute in intreaga
lume, printre care IIn merveilleux Malheur (1999), Les Vilains Petits
Canards (2001), Parler d|amour au bord du gouffre (2004), Sauve-toi,
DUMNLZEU
la vie thppelle (2012) qi Ivres paradis, bonheurs hiroiques (2016).
Ce ne orotd psihologio gi neurologio
despre efectul de rezilienld ol credinlei

Traducere din limba francezl de

DIANA CORICIUC

wt
"*l\^aL

,rarrH,
2018
 Psychothirapie de Dieu
Boris Cyrulnik

Copyright @ 2017 Odile facob

rilT[0eq]3Trt,' CIIPRINS
Infiospectiv este o divizie a Gnlpului Editorial Litera
O.P. 53; C.P.2L2, sector 4, Bucuregti, Rominia
tel. 021 319 5390;031 425 l6L9;0752 548 372
Cuvh.nt inainte. Dumnezeu psihoterapeut sd,u ata4amentul
fafd, de Dumnezeu
Aceasti carte doreqte si limureasci din ce anume se formeaze,
P siho terap a lui D amnezeu
i in sufletul omului, ataqamentul fa![ de Dumnezeu.
Ce ne aratd. psihologia gi nqurologia
despre efectul de rezilien{d al uedinlei Capitolul 1. De la angoasl la extaz, divinl mAngAiere... 11
Boris Cyrulnik Emofia religioasi
Copyright @ 2018 Grup Media Litera Capitolul 2. Biologia sufletului.... .:..'........... t9
pentru versiunea ln limba romAntr
Extaz chimic ai extaz sentirnental
Toate drepturile rezervate
Capitolul 3. Erotismul morfii iminente...........?..........r..... 25
Cdnd frumusetea este mortal[
Editor: Vidragcu gi fiii
Redactor: Mihnea Gafi1a Capitolul 4. Sufletele tulburate' O neurologie'.....'............ 31
Corector: Andrada Nistor Stimularea cerebrali creeazi afecte transcendente, iar transcendenf a
Coperti: Ana-Maria Gordin Marinescu modifici stimularea cerebrali.
Tehnoredactare qi prepress: Ofelia Cogman
Capitolul 5. Copilul ajunge la Dumnezeu pentru c[ vorbeqte
5t
$i pentru c[-i iubeqte pe cei care-i vorbesc........
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei Cuvintul are o func{ie afectivi, care formeazi o legituri
CYRULNIK, BORIS
intre cei care vorbesc despre Dumnezeu.
Psihoterapia lui Dumnezeu. Ce ne arati psihologia
gi neurologia despre efectul de rezilien{i al credinfei / Capitotul 5. Doliul gi activarea ataqamentului ..'............... 45
Boris Cyrulnik; trad. din lb. francezi de Diana Coriciuc. -
Riscul unei pierderi sPore$te dorinla de a iubi.
Bucuregti : Litera, 2018
ISBN 978-505 -33-3254-7 Capitolul 7. Nevoia de Dumnezeu qi sentimentul pierderii......:......... 51
I. Coriciuc, Diana (trad.) Obiectele, ritualurile gi cuvintele umplu vidul qi lin
159.9 la distan{i.disperarea.
Capitolul8. Teoria minfii. A citi in sufletul celorlalqi...... 59 Capitolul20. Spiritualitatea nu pici din cer......'."..'... .... 139
A citi in sufletul celorlalli este o aptitudine care se construieqte Spiritualitatea se inrldicineazi in corp 9i in culturi.
in cadrul rela{iei.
Capitolul 21. Dumnezeu a murit, trliascl Dumnezeu! ...........,,......... 145
.

Capitolul 9. Cum ar fi lumea dacl n-am avea cuvinte Persoanele care nu recunosc nici o valoare spirituali au credinfe
s-o vedem... 67 transcendente.
Cuvintele limuresc o parte a lumii qi acfioneazl asupra corpului.
Capitolul 22. Atriligi a iubi intr-o lume f[r6 Dumnezeu...'..........'.." 157
Capitolul 10. CAnd lumea igi schimbi gusturile...... 73 Transcendenla laici accepti critica.
O poveste religioasi transformi amiriciunea in dragoste sau in uri.
Capitolul 23. Dragoste revolutionarl 9i ataqament
Capitolul 11. Credinf{, imagine parentall qi siguranfi. 79 conservator .,,,167
Sub privirea lui Dumnezeu, imaginea paterne securizanti
Dragostea te scoate din grup, in vreme ce ataqamentul
Capitolul 12. Degteptarea credinlei odatl cu vArsta.....................,..,... 85 integreazi tradiliile.
Adultul crede ci a uitat de credinfi, insi aceasta revine Capitolul 24. Mondializarea qi ciutarea lui Dumnezeu.....'............."' 173
la persoanele in vArsti.
Suprapopularea destructureazi grupul, care se securizeazi
Capitolul 13. Ataqamentul fa$ de Dumnezeul pedepsitor................. 93 reg[sindu-L pe Dumnezeu
ll iubim pe cel care ne pedepsegte spre binele nostru. Capitolul 25. Religie, dragoste qi ur[ fafi de muzic[... ........................179
Capitolul 14. CAnd interdicfia este o structuri afectiv{, Muzica sincronizeazi emofiile, la bine qi la rlu.
Capitolul26.Credinfeqifalsecredinfe....... ............""""'189
E liniqtitor sI respec[i convenien{ele qi limitele.
Atribuirea unei erori de iudecati celuilalt
Capitolul 15. Formularea legii scurtcircuiteazi creierul,
Capitolul 27. Sexul gi divinitlfile .................201
tabuurile alimentare solidarizeazi grupul.......... ........ 105
Funcfia sacri 9i sociali a sexualitilii
CAnd ne simlim morali, circuitul limbic al emofiilor se domolegte.
Capitolul 28. in zorii spiritualitilii....'......"....... ..'............221
Capitolul 16. il intempinim pe Dumnezeu a$a cum
De-a lungul umanizlrii
am invifat sI iubim....... ...... 113
Capitolul2g.MigrafiileluiDumnezeu..............- .............227
Deprinderile afective se impregneazl in memoria biologici.
Orice om emigreazi mai bine cAnd e protejat de Dumnezeu.
Capitolul 17, Valoarea morall a suferinfei gi a vinovifiei................... 119
in universul gregelii, durerea fizici e suportabili. Capitolul 30. Diluarea lui Dumnezeu in Occident.'.'..............'....,,......235
Cind statul-doici apiri in locul lui Dumnezeu
Capitolul 18. Elaborarea mentali aduce modific[ri
creierului ........ 125 Capitolul 31. Deznodimint............ .............239

Efortul intelectual stimuleazS, funclionarea cerebrali gi o fortifici. CAteva rispunsuri actuale

Capitolul 19. Incertitudini culturale qi extremism reIigios.................129 Concluzie. Calea lui Dumnezeu ....,,.,,.......',249
Un guru apare din negura culturali. CAteva indica[ii pentru a ajunge la Dumnezeu
Epi1og........... ..........252
Dumnezeu suferi atunci cAnd existi Riul. Ne ajuti cAnd avem
nevoie de El. Dar, in momentul in care vrem si le impunem
' propria noastri credinli celor care se inchini altui Dumnezeu,
morala noastri devine perversi gi provoaci suferinfi tuturor.
Iati ce ar fi trebuit si le rispund copiilor-solda{i care, dup6 Dum nezeu psihoterapeut sau
ororile triite, nu se mai simfeau bine decAt in bisericd.

Bibliografie;i referin{e
atagamentul fala de Dumnezeu
.............259

$ase micufi in virstl de 12 ani, imbltrflni{i, fuseser[ copii-sol-

da[i. Vlzuserl moartea de foarte aproape qi poate chiar f[cuseri
moarte de om. Aceqti copii se treziser[ b[trAni dintr-odat[. in
numai cAteva luni, ridurile provocate de griji le br[zdau frun{ile.
Ochii nu Ie mai rideau, iar maxilarele incleqtate le inispreau
trislturile. Unul dintre aceqti miculi imbitrinili, surAzAnd cu
gropile in obraji, mi-a spus ci rlzboiul din Congo se terminase qi
c[-qi dorea, de-acum, s[ devin[ fotbalist sau gofer pe una dintre
maginile acelea nemaipomenite pe care le aveau ONG-urile de
la Goma. Semlna cu nepolelul meu, numai ci avea pielea nea-
gri. Un alt micu! imb[trAnit m-a rugat si-i explic de ce nu se
simfea in largul lui decit in biserici. ,,Mereu am in fa{a ochilor
imagini care mi-nfricoqeazi. De cum intru intr-o bisericfl, v[d
numai lucruri frumoase j' Restul micu{ilor imbltrini1i, lntristafi
aprobau cele spuse de prietenul lor, spre marele amuzament al
fotbalistului-qofer. 1
Am fost incapabil si rlspund, am vizut decepfia acestor copii
mihnifi, i-am l[sat cu suferinfele lor qi n-am gtiut si le spun de
ce simplul fapt de a intra intr-o bisericl poate trata o traum[,
alina o nelinigte qi Eterge imaginile ororii.
I
B. Cyrulnik, misiune UNICEF in Republica Democrati Congo, septembrie
2010
 Psihoterapia lui Dumnezeu
La virsta de 14 ani, Elie Wiesel2 a fost aruncat intr-un infern
in care innebunise realitatea insigi - la Auschwitz! Revenit din
imperiul morfii, i-a fost imposibil si vorbeasci, in timp ce o forfi
interioar[ il impingea s[ m[rturiseasci. in jurul lui, auzea: ,,Ce
Dumnezeu este acela care a inglduit s[ se intAmple aga ceva?"3
Unii dintre apropiafii sii iqi pierduserl credinfa: ,,Dac[ ar fi exis-
tat, Dumnezeu fi-ar fi ing{duit asemenea lucru". Adolescentul
{
supraviefuia cu o sfAgiere intim[, pentru c[ el iqi pistra credinfa,
str[puns[ de o intrebare obsesivi.: ,,De ce a ingflduit aqa ceva?"
Dar tot el a infeles c[ Dumnezeu suferea, fiindc[ exista riul:
,,Dumnezeu este in suferinfi dupi Auschwitz, am foarte multi
nevoie de El".
Putem s[ ignorim faptul c[, ast[zi, qapte miliarde de fiinfe
umane i se adreseaz[ in fiecare zi, ii simt apropierea afectiv[,
se tem de judecata Lui gi se intilnesc in locuri de ruglciune
minunate, cirora le spun biserici, moschei, sinagogi qi temple
de tot felul?
Putem s[ nu incercim s[ in{elegem de ce aceasti nevoie
fundamentall aluneci atit de frecvent spre un limbaj totalitar,
care impietregte sufletele qi, in numele iubirii aproapelui, se
transform[ uneori in uri fafi de celilalt?
A trebuit s6. realizez un studiu pentru a le rlspunde aces-
tor copii qi a le spune ci aceasti carte iqi propune s[ aduc[ la
luminl ceea ce formeaz6., in sufletul omului, ataqamentul fali
de Dumnezeu.
2
Eliezer
'Wiesel
(1928-2016), scriitor gi activist politic evreu niscut in Rominia
gi stabilit in Statele Unite, supravieluitor al lagirelor de exterminare de la
Buchenwald gi Auschwitz, laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 1986 (n.trad.)
3 I
H. Jonas, Le Concept de Dieu apris Auschwitz, Paris, Rivages,1994, p. 14
L0
De la angoasdla extaz,
divini mAngdiere
300 000 de copii au fost solda{i gi suferl in urma acestei expe-
rien[e, punAnd mereu aceleaqi lntreb[ri: ,,De ce am fost tirAt
intr-un asemenea coqmar? $i cum de sunt atAt de nefericit?
De ce nu ne vine Dumnezeu in ajutor?"
Fenomenul copiilor-soldali a existat dintotdeauna, dar, ince-
pAnd cu anul2000, este considerat criml de rizboi.l Vreme de
milenii, cilnd aceste conflicte de duratl erau cele mai obignuite
mijloace de socializare, se inarmau b[ie[ii, se foloseau qi fetele,
iar adultrii suspinau:,,Rizboiul e crud". Cadefii napoleonieni, cu
vArste cuprinse lntre 14 qi 16 ani, au fost ultimii soldali ai impi-
ratului. in Rlzboiul de Secesiune din Statele Unite ale Americii
(1861-1865) au pierit un foarte mare numir de blie{aqi. Puqtii
din timpul Comunei din Paris (1871) au fost ercizafi, deci sacrifi-
ca[i. Nazigtii au trimis la sacrificiul suprem (in 19a5) mii de copii
fanatizali in qcoli. in Nepal, in Orientul Apropiat, in Nicaragua,
in Columbia, sute de mii de copii au fost sacrificali pentru ap[-
rarea unor cauze repede uitate.
Unii copii-solda{i, smulqi din familiile qi din satele lot au fost
supuqi pregitirii de cltre educatori terorizanfi. Au gisit uneori,
in aceste grupuri armate, o relafie de ataqament, care le-a dat
un sentiment de siguranll, sau chiar au simfit fanatizarea ca pe
Convenfia Internafionali asupra Drepturilor Copilului, 2 septembrie 1-990
L1
Psihoterapia lui Dumnezeu
o aventuri exaltantl. CAfiva dintre ei au fost cuprinqi de febra
sacrificiului de sine, mergAnd pini acolo incit si doreasci si-gi
dea viafa pentru cauza care le fusese inculcati. Cea mai mare
parte, ajungind in apropierea morfii, se trezeau din aceasti befie
qi-qi rec[pltau amintirile din copil[ria de acasi, c6nd mama
reprezenta baza siguranfei, iar tat[l ghida, prin autoritatea lui,
dezvoltarea micufului. Teroarea reactiva nevoia de ataqament:
,,in timp ce eram la plmint, iar obuzele quierau in jurul nostru,
gAndurile mele se indreptau spre clminul meu, spre cas5., spre
cei pe care-i llsasem in urm[ [...] imi pirea rlu [...], aga de
n[tAng am fost, c-am plecat de acasl. [...] Doamne, cit mi-ar fi
plicut s[ vini tata si m[ caute".2
Suntem deci capabili - atunci cAnd utopia se nlruie qi rea-
litatea ne terorizeazS. - s[ reactivim amintirea unui moment
fericit, in care eram protejafi de o familie iubitoare.
Acegti copii inrolafi in Rizboiul de Secesiune, in Comuna
din Paris, in nazism sau in jihadism sunt euforizafi de proiectul
grandios propus de adulli. Dar, imediat ce realitatea ii loveqte
in moalele capului, cea mai mare parte dintre aceqti soldl;ei
iEi reactiveazl amintirea momentelor fericite, cAnd se sim-
leau ocrotifi, in brafele mamelor, sub autoritatea tafilor. Este
nevoie de o spaimi, de o pierdere, pentru ca atagamentul si
devinl, efectiv, o protecfie? intr-un context qablonizat, cind
afecliunea puternic[ gi durabili este prezentl continuu, aceasta
amorfeqte. insi cind un eveniment provoacl o alarmi sau un
sentiment de pierdere, dispozitivul afectiv reactiveazi amintirea
atagamentelor fericite.3
2
,,)ournal du jeune Elisha Stockwell, le lendemain de la bataille de Shiloh
(Guerre de S6cession, 1861-1865)", in Pignot, 2012, p.47
3
R. Kobach, Jhe Emotional Dynamics of Disruptions in Attachment Rela-
tionships", in Cassidy qi Shaver, 1999,p.29
12
De la angoasl la extaz, divini mingiiere
Aga se explici de ce un copil care nu a fost iubit niciodatfl
nu-qi poate reactiva memoria unei fericiri pe care nu a cunos-
cut-o. Orice frici sau pierdere trezeqte, in memoria lui, doar
singuritate gi abandon. El nu poate reg[si paradisul pierdut, de
vreme ce nu a fost niciodati in paradis. in amintirile sale, nu
existl decAt angoasa vidului, intr-o lume in care totul e terifiant.
Un copil care a cunoscut brafele ocrotitoare ale unei mame
afectuoase a invlfat si-i suporte plecarea cAnd, inevitabil, aceasta
nu poate fi prezent6,. E suficient si umple acest gol momentan
cu un desen care o reprezintl pe mami., cu un obiect al ei sau cu
vreun ursulef de pluq care-i aminteqte de ea. Lipsa mamei se afli
la originea creativit[fii sale, cu condilia ca, in memoria lui, s[
existe amintirea unei mame protectoare. Nu e totul pierdut nici
atunci cAnd un copil a fost abandonat la o virst[ foarte fragedi.
in ciuda tulburirilor majore provocate de acest eveniment, este
suficient s[ fi beneficiat de un substitut afectiv pentru a putea
reactiva memoria unui moment fericit. Este motivul pentru care
copiii dereglafi de rlzboi rar mai recurg vreodati la violen(l,
cu condilia si fi fost inainte securizali afectiv: ,,Aproape firi
cxceptie, devin pacifiqti sau.militanli pentru pace".a
Educalia const[ in a impregna, in memoria copiilor nogtri,
nigte momente fericite, Ei apoi in a-i pune la incercare, sepa-
rindu-i o vreme de baza lor de securitate. Cindva, ln existenfa
lor, cind va surveni un moment dificil, copilul ar avea deja
dobAndit un factor de protecfie: ,,Sunt inarmat pentru viafi -
spune el -, sunt amabil, fiindci am fost iubit; e suficient si caut
o minl intinsi, pentru a o strAnge". Aptitudinea pentru crea-
tivitate, care se instaleazl in urma unei pierderi, se datoreazi.,
oare, acestei for(e venite din forul nostru interior, unde a fost
a
F. Ameur, ,,Les enfants-combattants de la Guerre de S6cession", in Pignot,
2012, pp.48*49
13
Psihoterapia lui Dumnezeu
intip[riti de o fiin{l de care am fost ataqafi profund? ,,$tiu c[
exist[ o for[[ deasupra mea, care are grijl de minej'Acesta s[
fie motivul pentru care sentimentul prezenfei lui Dumnezeu
este asociat, de regulfl, cu dragostea qi cu protecfia? Aceast[
putere supranatural[, care vegheazi asupra noastri 9i care ne
pedepseqte, funcfioneazi ca o figurl parentalfl?
Am ales exemplul copiilor-soldafi din Congo, care sunt tra-
umatizali chiar din clipa inrolirii; aq putea vorbi despre alli
copii-soldali, escrocali de fabrican{ii de utopii criminale, ca
Tinerimea Hitleristi (Hitlerjugend),sartcum a fost Cruciada copi-
ilor din I2\2, cdndnigte copii au plecat pe jos pAn[ la Ierusalim,
pentru a recigtiga mormintul lui Hristos. De fapt, era vorba de
o mullime de am[ri!i, care au dat naqtere unui mit formidabil.
in prezent, jihadiqtii se folosesc de copii, preficAndu-i in bombe.
Supravie{uitorii, extrem de tulburafi, se refugiazl intr-o mos-
chee sau intr-un loc de rugiciune, pentru a se liniqti 9i a-qi putea
continua existenla. Unii nu reuqesc acest lucru qi r[min schi-
lodili sufleteqte pe via[[; allii, totugi, reugesc si evite trauma,
dacl li se intinde o mAn[ de ajutor.
Evolu{ia lor in diferite direcfii este dependent[ de imbina-
rea intre o amprenti afectiv[ intim[, care se armonizeazl cu o
structuri sociali sau spiritual[, cu o familie care s[-i accepte,
cu o moschee, o bisericl sau un patronaj laic. Aceastl tranzac-
fie intre o amintire inscrisl in creierul lor gi o institu{ie care le
structureazi mediul ii ajuti s[ reia o noui dezvoltare, dupi o
agonie fizicit. Astfel definim rezilienfa.
Suferinfa de nedescris a acestor copii rini{i fizic sau sufleteqte
activeaz[ un ataqament fa![ de Dumnezeu: ,,Nu m[ simt bine
decAt la biserici", imi spunea micul congolez cu figuri tragici.
,,imi place nespus si merg la moschee gi si simt c[ sunt impre-
unl cu ceilalli, in ruglciune", imi explica un tAnlr palestinian.
L4
De la angoasi la extaz, divina mAngAiere
,,Perioada ln care am flcut parte din Tinerimea Hitlerist[ a fost
foarte fericitl pentru mine", mi se confesa o blondl cu ochi
albaqtri. ,,Eram foarte nefericit acasi, unde plrinfii mei se bdteau
zilnic; dup[ ce am fost admis la pionieri, am triit in extazul
construirii comunismului", imi povestea un tAnir romAn care-qi
petrecuse copiliria intr-unul dintre palatele regelui Mihai, trans-
format in centru de formare, undeva pe lAng[ Constanfa, in
timpul lui Gheorghiu-Dej.
Aceste m[rturii ridici, in opinia mea, cAteva probleme:
. CAnd suntem nefericifi, o singur[ intAlnire poate schimba
tot, cu condilia ca structura noastri mental[ si fie sufi-
cient de suplfl pentru a putea evolua, nu infepenit[ intr-o
repeti{ie nevrotici, in care subiectul reproduce f[r[ ince-
tare aceeagi rela(ie.
. Totodat[, trebuie ca mediul nostru si ne punl la dispozi[ie
cAteva posibilit[1i de a intAlni persoane gi institufii.
. Aceste intAlniri ne metamorfozeazd., pentru c[ ne propun
o transcendenf{, care poate fi sacri, laic[ sau profan[,
precum comunismul.
Se poate trece, atunci, de la angoasi la extaz.5 Sentimentul
prezen{ei lui Dumnezeu este indus, oare, de o lupti victorioasfl
cu angoasa? Suferim, ne crispim, ne desfiqurlm toati for{a
de care dispunem pentru a ne impotrivi suferinlei din via!6 gi,
deodatl, ca un elastic intins ciruia ii dim drumul, ne trezim Ia
polul opus qi simlim o stare de extaz. Amintesc adesea exem-
plul acelui pastor protestant care a ficut parte din Rezistenla
f'rancez[, in timpul celui de-al Doilea Rlzboi Mondial.Ia trenul,
ca s[ mearg[ intr-un oraq vecin, dac dintr-odati, garnitura se
s
lanet,1975
15
 Psihoterapia lui Dumnezeu
opregte in mijlocul cAmpului. Armata germani o incercuieqte.
{ Soldalii urci in vagoane pe la cele doul capete. Pastorul este
cuprins de o ingrijorare nebun[, pentru ci are in valizi car-
netul cu adresele membrilor Rezistenfei din refeaua lui. Aude
zgomotele portierelor trlntite gi ordinele cltre soldafii care se
apropie. Se gAndegte: va fi capturat, torturat, iar prietenii s[i igi
vor pierde via{a din cauzalui. Angoasa ii strAnge stomacul, dar,
cind uga compartimentului in care se afli se deschide, starea lui
se schimb[ dintr-odatl qi este arestat in plin extaz.
Aceast[ rflsturnare emofional[ nu este intotdeauna provo-
catl de o lupti cu anxietatea. imi amintesc de adolescenta care
se plimba firi linti prin camer[, incercind s[ se preg[teasc[
pentru bacalaureat. Coplegitl de plictiseall, se intinde pu{in
in pat, ca s[ se destindl, qi simte brusc o senzalie pl[cut[ in
abdomen. Aceasti emofie creqte, pinl in clipa in care ttnlra
se surprinde gindind, uimit[: ,,Dumnezeu exist5.!" in familia sa,
nimeni nu avea preocup[ri de acest gen, nu mergeau la slujbi,
qi religia nu era niciodati amintitl in vreo discu(ie. P[rin[ii au
acceptat afirmafia fetei, care, metamorfozatb, a gisit plicerea de
a lucra, de a ieqi din casl qi de a frecventa parohia, unde reflecta
la lumea metafizic[, impreunl cu ceilalli enoriaqi.
Am primit, la mine acas[, un preot care, curios lucru, la cererea
superiorilor ierarhici, venise s[-mi cear[ un certificat care si ateste
ci nu era pedofil. Figura lui avea prospe(imea celor care cred in
Dumnezeu: ochi larg deschiqi, suris incintat - era cu totul diferiti
de fala unui anxios. Acest blrbat, de mare folos in orfelinatele
indiene qi africane, mi-a spus c[ niciodatfl nu simfise temeri qi
neliniqti qi c[, din contr5., se simfea intr-atAt de insuflefit de viaf[,
incilt se bucura foarte tare si-qi imp[rtlgeasci trlirea cu oricine.
in toate aceste cazuri, entuziasmul psiho-afectiv ii conferi
subiectului impresia c[ are acces la o dimensiune superioarl.
Lumea real6, cea supusi materiei, nu inseamni. mare lucru,
76
De la angoasd la extaz, divind mAngiiere
comparativ cu descoperirea neaqteptati a unei puteri suprana-
turale. Nici un cuvAnt nu poate descrie aceasti euforie. Atunci
spunem,,Doamne", r,Allah" etc. De multe ori, nu spunem nimic,
deoarece cuvintele noastre sunt concepute pentru a indica unele
segmente ale realului sau pentru a da forml unor idei. Dar ce
r;uvAnt ar putea si cuprindi un sentiment atit de intens gi de
(aproape) imposibil de descris?
,,Madeleine [...] glsegte o bucurie intens[, extraordinar[ in
reprezentlrile pe care qi le construieEte cu privire la uniunea ei
t:u Dumnezeu. Spune: <Stdrile mele de incintare au inceput inci
tle timpuriu [...] la virsta de 11 ani ["..], delicii greu de exprimat,
volupt[fi pe care nu am putere s[ le suport>."6
in timpul unei lungi plimb[ri, Eric-Emmanuel Schmitt se
pierde ln masivul muntos Hoggar. Singur, flri nici un reper qi
liirl provizii, firfl ap[, intr-o noapte foarte rece, nu are $anse
s[ supraviefuiascl. Totuqi, simte cum cregte in el o for[[ ca o
llac[ril, o fericire extatici. ,,De ce s[ n-o numim Dumnezeu?"7
Iteacfia lui emolionall poate fi comparat[ cu cea a pastorului
1>rotestant, ciruia arestarea gi iminenfa mor{ii ii provoaci o
stare de excesivi insuflefire?
)ean-Claude Guillebaud igi redescoper[ cregtinfltatea intr-un
rnod liniqtit. Acest mare jurnalist, a c[rui misiune este si mirtu-
riseasc[ despre tragediile umane, se simte extenuat de suferin-
(cle la care asisti. ,,Aveau toate motivele de disperare - spune
el -, qi totuqi lecliile invlfate de la ei au fost legate de speran[i."8
l'clul in care el revine la cregtinism - $i adopti o atitudine con-
structivi - este cel mai senin din lume. Reacfia lui emo(ionall
st am5.n5., oare, cu cea a adolescentei calme care-L descoperi pe
l)umnezeu in timp ce-qi face siesta?
" lanet,1975, pp. 88-89
/Schmitt,2015
8
Guillebaud,2007
17
Biologia sufletr rf si ,

Extazul poate fi declangat de o substanf[ chimicl, dar la fel de

blne gi de o reprefqtare mentalfl. Cortizonu! prbvoac{, uneori,
o blAndfl eufoiie, in care toatg'iirnlurllp sunt asdufite. Cerul
devine de un alblstru mai profgnd, b1iz1- mai,parfumat{, fip[-
tul strident al pescflruqilor * o cAntare agreabil[; o stare de bine
flzic excelent[ umple de ineintare lumea lntreagi. Nimic nu s-a
rchimbat, de fapt, in istoria sau in contextul personal al indivi-
{ului, lnsl'moduls6u de a pereepe,oqice, Sub,efectul qtibqtgnqei,

Aceastd putere pe care o are chirnia, d0;a provoca,pliceri

nea$teptate, este folositl de consumatorii de paradisuri arti-
sau dq preo{ll mexicani, Flanta;hilucipogqnf, Aqyote
rrodifici senzatiiXe coryului $i.ofer6'impresia accesului in altA
Preoqii aztesJ utili4au aqeastd pl€ht6 in cadrul ritualUlrri
qrt1f,ne, pentru afi rnai aproape de adevtrr: des-
"CeI
morfii urc[ la cer qi se.int&lnep,te cu Dunrnezeul q{u f6{e In
".r Destul de curios, aceastf, sbhimbnre a percepflei despre
este explicat{ prin descoperirea unei lumi diferite, metafi-
Numetoase subrtanf e provoacfr modific[ri ale conqtiin{ei.
inele deelangeaz[ o senzafie de {ccelerare a gAndirii,
concentrare psihicf, atAt de' intensfl lnctt, paradoxal,' corpul
1Graulich,2005