UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 

FACULTATEA DE KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE

SPECIALĂ

REFERAT
REGULI DE BAZĂ ÎN PRACTICAREA JOCULUI DE BASCHET

STUDENT
 REGULI DE BAZĂ ÎN PRACTICAREA JOCULUI DE BASCHET

In anul 1891, profesorul James A. Naismith de la Colegiul Springfied a invetat un joc

denumit baschet-ball, pentru a putea atrage studentii la orele de educatie fizica, defasurate
in anotimpul rece.
A stabilit 13 reguli de baza care au ramas si astazi alcatuind in mare parte principiile
jocului de baschet.
Primul joc de baschet s-a defasurat intre doua echipe de cate 9 jucatori deoarece clasa
avea un numar de numai 18 studenti.
In 1932 este anul infiintari FIBA ( Federatia Internationala de Baschet Amator), cu
sediul la Geneva-Elvetia, Romania este membru fondator .
In 1935, se desfasoara primul Campionat Masculin European de baschet de la
Geneva si este castigat de echipa Letoniei , la care a participat si tara noastra ocupand
locul al 12 –lea.
In anul 1920 Societatea Americana YMCA (Young Men’s Chritsians Association) isi
deschide filiala pentru Romania, la inceput organizand activitatea cultural-sportiva. Isi
deschid portile pentru armata romana, unde pe langa activitatile sportive a fost predata si
invatarea jocului de baschet.
In anul 1929, se organizeaza primul Campionat National pentru echipe de cluburi.
In 1950 se organizeaza Campionatul National de Baschet masculin si feminine.Pe
plan international baschetul romanesc a crescut o pierioada de afirmare, echipele
reprezentative ale tarii noastre incepand concursuri in turneele finale ale Campionatelor
Europene atat la seniori cat si la seniore, pana in jurul anului 1980.
Baschetul este un sport complementar utilizat in metodologia invatarii altor
ramuri si probe sportive.
Baschetul face parte din cateogoria mijloacelor de perfectionare a dezvoltarii
fizice si a aptitudinilor de miscare, ale oamenilor, reprezentand o forma de manifestare cu
caracter ludic a exercitiului fizic. Practicarea jocului de baschet contribuie la formarea si
perfectionarea unor miscari coordinate la formarea capacitatii de angrenare sociala, prin
cumulul unor influente si efecte positive cu caracter sanotrofic si educativ.
 Baschetul este jocul sportive ce poate fi practicat de copii si tineri de ambele sexe
si chiar de oamenii avand varsta ceva mai inaintata atat in scop competitional cat si ca
activitate fizica, recreativa, de intretinere ludica, este deci accesibil.
Este jocul sportiv ce dispune de una dintre cele mai bogate game de procedee
tehnice, de actiuni tactice de la cele mai simple pana la cele mai complexe. Acest fapt
solicita jucatorilor o pregatire continua si perseverenta iar profesorilor, esalorarea treptata
in predarea a succesiunii de invatare si perfectionare a tehnici si tacticii acestui joc.
Multitudinea si varietatea cu care se succed fazele de joc, alternarea rapida a
situatiilor ofensive cu cele defensive, posibilitatile pe care le ofera jucatorilor de a si etala
fantezia si capacitatea lor inventiva , dezvoltarii tactice ale fazelor de joc, aruncarile
acrobatice sau substilitatea unor pase executate cu mare finete, toate ofera atat jucatorilor,
dar in special publicului spectator, momente de o deosebita spectaculozitate.
Dimensiunile relative ale terenului de joc, precum si numarul mic de jucatori care
se intrec in teren deteremina deplasari ale acestora si o circulatie a mingii foarte rapida,
jucatorii participa permanent si in egala masura atat la desfasurarea atacului cat si a
apararii.Termenii regulamentului de joc prin regulile de 3,5,8 si 24 de secunde determina
un dinamism al desfasurari fazelor de joc din primul si pana in ultimul minut al unei
partide
Un joc de baschet are loc intre doua echipe a cate 5 jucatori pe teren fiecare. Scopul
urmarit de fiecare echipa este de a arunca mingea in cosul adversarului si de a-l impiedica
pe acesta sa intre in posesia mingii sau sa inscrie cosuri. Mingea poate fi pasata, aruncata,
lovita, rostogolita, driblata, in orice directie.
Baschetul modern se caracterizeaza prin efortul sustinut de jucatori pentru a
mentine un ritm de joc rapid, ceea ce presupune sportivi cu o pregatire fizica, tehnica si
tactica superioara; intr-un meci se inscriu in medie cca 80 de puncte (uneori chiar si peste
100).
Media de inaltime a echipelor masculine este tn jur de 2 m iar a celor feminine de
1,87 m, fiecare echipa straduindu-se sa aiba pe teren in timpul unui meci 1-2 jucatori
foarte inalti, de peste 2,06 m la baieti si peste 1,92 m la fete; marea majoritate a
jucatorilor au o pregatire multilaterala, folosesc in joc ambele maini cu usurinta si
realizeaza executii tehnice in mare viteza si derutante. Terenul de joc este o suprafata
dreptunghiulara, libera de orice obstacole, avand dimensiunile de 26 m lungime si 14 m
latime. Zona marcata in fata fiecarui cos se numeste «suprafata de aruncari libere».
Panoul de baschet este fabricat din lemn tare, sticla sau plastic, avand grosimea de
3 cm. Mingea de baschet este confectionata dintr-o camera de cauciuc, acoperita cu o
anvelopa de piele, material plastic sau cauciuc, avand greutatea de 600-650 gr. si
circumferinfa de 75- 80 cm. Jocul este condus de 2 arbitri in teren, ajutati de un scorer si
un cronometror.
Un meci de baschet se desfasoara in 2 reprize de cate 20 minute fiecare, cu o
pauza de 10 minute intre ele. Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometreaza
timpul efectiv de joc, cronometrul fiind oprit la toate intreruperile jocului. Cos inscris
este valabil numai daca mingea intra in cos pe deasupra lui si trece prin el.
Mingea este pusa in joc, la inceputul fiecarei reprize, printr-o angajare intre 2
adversari in cercul de pe linia de centru a terenului. Dupa fiecare cos marcat, mingea se
repune de catre echipa aflata in aparare din orice loc aflat inapoia liniei de fund a
propriului teren. Timeout-ul se poate acorda in ambele reprize de cate 2 ori fiecarei
echipe, la cererea antrenorului sau a jucatorilor.
Mingea este considerata «moarta» in urmatoarete situatii: cand s-a inscris un cos,
cand s-a comis o abatere sau greseala, cind s-a dictat «minge tinuta».
In jocul de baschet sunt sanctionate (prin pierderea mingii), fie abaterile de la
regulament, fie greselile personate (efectuate prin contact direct cu un adversar).
Driblingul este actiunea repetata prin care un jucator ii da mingii o impulsie spre sol,
facand-o sa ricoseze in directia dorita. In timpul driblingului jucatorul se poate deplasa pe
teren, dar daca a oprit driblingul, nu-l poate relua, facandu-se vinovat astfel de «dublu
dribling».
Pivotul este un post detinut de un jucator inalt, intr-o echipa de baschet, sau mai
este si miscarea unui jucator cu mingea, care mentine cu un picior contactul cu solul, iar
cu celalalt isi schimba directia odata sau de mai multe ori.
Regula pasilor interzice jucatoruiui aflat in posesia mingii sa se deplaseze cu ea in
brate.
 Regula celor 3 secunde nu permite unui jucator in atac sa stea mai mult de 3
secunde in suprafata de aruncari libere sau sa tina mai mult de 3 secunde mingea in
posesia sa, fara s-o bata in podea.
Regula celor 10 secunde obliga echipa care are mingea sa treaca in acest interval
de timp in terenul advers (cu mingea).
Regula celor 30 de secunde impune echipei in atac sa arunce la cos in timp de
maximum 30 de secunde..
Un jucator care comite 5 greseli personate in timpul jocului este eliminat definitiv
de pe teren.
Obtinerea unor performante la parametrii supusi in marile competitii au scos in
evidenta tendintele jocului de baschet:
 viteza mare de desfasurare a actiunilor tactice de atac si aparare.
 eficienta crescuta in actiuni de finalizare.
 ritmul sustinut in actiunile ofensive.
 jocul in adancime.
 cresterea numarului de actiuni pe joc care creeaza situatii favorabile de finalizare.
 folosirea apararilor active, a pressing-ului.
 Inalta maiestrie in executiile tehnice efectuate in
 mare viteza si in conditii de adversitat, insotita de asigurarea cursivitati jocului cu
actiuni simple si eficace.
 folosirea parametrilor de joc ca factor in dirijarea antrenamentului sportive.
Sunt foarte multe reguli in baschetul international FIBA care nu se aplica in alte ligi
de baschet, precum NBA (National Basketball Association), NCAA (National Collegiate
Athletic Association - liga colegiilor din Statele Unite ale Americii), WNBA (Women's
National Basketball Association - liga fondata de NBA). Voi prezenta diferentele dintre
acestea pentru baschetul cel mai mult apreciat, si anume, baschetul din NBA si baschetul
international. Voi acoperi doar regulile care influenteaza jocul in masura mai mare.
Linia de trei puncte este masurata din centrul cosului si in NBA este mai departata cu
aproape 1m (7.24 m fata de 6.25 m in baschetul international). De multe ori vad jucatorii
Statelor Unite miscandu-se si chiar aruncand de mai departe de linia de 3 puncte normala
din baschetul international. Sunt obisnuiti cu semicercul din NBA, si probabil au anumite
repere dupa care se orienteaza pe teren.
Jucatorii din NBA sunt obisnuiti sa joace mai mult (48 de minute), datorita lungimii
sfertului de joc de 12 minute in liga americana. De aceea, echipa Statelor Unite are un
plus de rezistenta (ceea ce poate fi crucial, mai ales in ultimul sfert), fiindca adversarii lor
alearga doar 40 de minute in mod obisnuit intr-un meci.
Lungimea terenului este cu putin mai mare in NBA (28.65 m) fata de baschetul
international (28m), dar acest lucru nu influenteaza mult jocul. Diferenta aceasta a aparut,
probabil, din cauza diferentei de unitati de masura (ft in SUA), americanii dorind sa aiba
o lungime de exact 94 ft.
Diferente de joc in NBA si baschetul international.
Cateodata jucatorii americani se opresc in a juca si se intorc in defensiva daca mingea
trece peste panou. Aceasta pentru ca in NBA jocul este oprit in astfel de situatii.
In meciurile internationale, euroliga etc., jocul continua daca mingea nu atinge
suporturile panoului.
In baschetul international jucatorii nu au voie sa ceara timeout. Kobe Bryant a
incalcat aceasta regula vara trecuta intr-un meci de pregatire. Doar antrenorul are voie sa
ceara timeout. Are la dispozitie 2 timeout-uri in prima repriza, 3 in a doua repriza, si cate
unul pentru fiecare prelungire (overtime) a meciului.
In NBA se complica lucrurile. Sunt doua tipuri de timeout-uri: obisnuit (60 de
sec) si de 20 de secunde. Se dau 6 obisnuite pentru tot meciul de baschet si 2 pentru
perioada de prelungiri, dar se mai dau si cate unul de 20 de secunde pentru fiecare repriza
si fiecare perioada de prelungire. Se pot lua doar 3 timeout-uri in al 4-lea sfert.
O regula interesanta, mai nou introdusa in NBA (2007-2008), este ca daca o
echipa are 2 sau 3 timeout-uri obisnuite in ultimele 2 minute din al 4-lea sfert sau
prelungire acestea se vor schimba intr-unul obisnuit si unul de 20 de secunde. Astfel nici
o echipa nu are mai mult de 2 timeout-uri intr-un final de meci.
Numarul de faulturi pe care poti sa le comiti intr-un meci international este de
maxim 5. Jucatorii NBA/SUA sunt afectati in mare parte, deoarece in liga
americana sunt permise 6 faulturi. Chiar in aceasta vara Lebron James a fost
eliminat in ultimele 5 minute din meciul cu Rusia pentru comiterea celui de-al cincilea
fault.
Inca o regula foarte importanta este cea de goaltending. Dupa regulile FIBA, din
momentul in care mingea atinge inelul, orice jucator o poate juca. In NBA, exista un
cilindru imaginar cu baza pe inel, iar daca mingea e in acel cilindru cu orice parte a ei se
aplica regula privitoare la goaltending.

BIBLIOGRAFFIE

1. Popescu F.- Baschetul in scoala, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti

2003.
2. Popescu F.- Baschet, Curs de baza, Editura Fundatia Romania de Maine,
Bucuresti 2006.
3. Negulescu C.- Baschet –Bazele generale ale metodici predari (curs de baza, partea
a II-a) Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti 2003.
4. Popescu F. – Metodologia invatarii tehnici jocurilor sportive, Editura Fundatia
Romania de Maine , Bucuresti 2003.
5. Todea S.F.- Jocuri de miscare, Editura Fundatia Romania de Maine , Bucuresti
2002.