3.1.1. Noţiuni generale.

Definiţii

1. Mărimi periodice
Circuitele de curent alternativ (prescurtat c.c.a.) sinusoidal au o
largă răspândire atât în electroenergetică, cât şi în electrocomuni-
caţii. În electroenergetică producerea, transportarea şi utilizarea
energiei electromagnetice se realizează aproape integral în curent
alternativ. Printre principalele avantaje ale curentului alternativ poa-
te fi menţionată producerea sa simplă.
Curentul continuu, după cum se ştie, prezintă (în metale) o mişcare
de translaţie uniformă a electronilor liberi. Dacă electronii săvârşesc
o mişcare oscilatoare, atunci curentul periodic, peste intervale egale
de timp îşi schimbă atât valoarea, cât şi direcţia. În acest caz curen-
tul se numeşte c u r e n t a l t e r n a t i v .
Curentul alternativ (c.a.) are proprietatea de a se transforma (schim-
barea tensiunii cu ajutorul transformatorului), ceea ce asigură trans-
miterea eficientă a energiei electrice la distanţe mari; motoarele de
c.a. se evidenţiează prin simplitatea construcţiei şi o diversitate
enormă de gabarite. Din aceste motive c.a. este utilizat la scară foar-
te largă, cea mai mare parte a energiei electrice producându-se în
generatoare de curent alternativ. Posibilitatea de a obţine c.a. de
tensiuni diferite – înalte pentru transmiterea la distanţe mari, joase
pentru transmiterea la distanţe mici şi alimentarea consumatorilor
de energie, construcţia simplă a generatoarelor şi motoarelor mono-
fazate şi trifazate şi indicii lor tehnicoeconomici înalţi asigură cure-
ntului alternativ o amplă utilizare peste tot. Excepţie fac doar une-
ele sfere tehnice, de exemplu electrochimia şi forţa de tracţiune în
care se preferă curentul continuu obţinut prin redresarea c.a.
C u r e n t a l t e r n a t i v este denumit un curent variabil, ale cărui
valori se reproduc în aceeaşi succesiune, la intervale de timp egale
numite p e r i o a d e .
Perioada T este intervalul minim de timp, după care se reproduc
în aceeaşi ordine valorile mărimii periodice (figura 3.1).

1
În cursul unei jumătăţi de perioadă (T/2) curentul are o direcţie, în a
doua jumătate de perioadă – direcţia este contrară.
În figura 3.1 pe axa absciselor este
indicată vremea t iar pe cea a or-
dinatelor – valorile curentului i.
Valorile variabile ale curentului,
tensiunii şi t.e.m. în orice moment
Fig. 3.1. Graficul curentului t se numesc valori instantanee şi se
alternativ. notează cu litere minuscule i, u şi e.
Valoarea instantanee a unei mărimi periodice este o funcţie perio-
dică de timp care va satisface condiţia i (t) = i (t + T ), oricare ar fi
momentul t.
Numărul de perioade cuprins în unitatea de timp (de regulă, sec) se
numeşte frecvenţă; se notează cu f şi are unutatea de măsură herţ
[Hz]. Deci relaţia de definiţie este :
1
f = . (3.1)
T
Reţelele electrice de transmisie şi distribuire a energiei electrice în
c.a. au frecvenţa standardizată de 50 Hz (în SUA şi Japonia – 60
Hz); această frecvenţă este numită frecvenţă industrială.
Produsul frecvenţei prin 2π se numeşte frecvenţă unghiulară sau
pulsaţie, simbolul căreia este  iar unitatea de măsură radian / sec
(rad / s). Pulsaţia are relaţia de definiţie
 = 2π f , (3.2)
între aceste mărimi existând şi relaţiile:

 2π
f = , = ,  T = 2π .
2π T
Valaoarea maximă a mărimilor instantanee ce variază periodic pe
distanţa unei perioade se numeşte a m p l i t u d i n e (v. în continua-
re definiţiile) şi se notează cu litere majuscule şi index inferior m:
Im, Um , Em .

2
Curentul alternativ din figura 3.1 este deci o mărime periodică şi
sinusoidală. Aceasta nu înseamnă că mărimile periodice sunt neapă-

Fig. 3.2. Exemple de mărimi periodice nesinusoidale.

rat sinusoidale. În figura 3.2 sunt reprezentate exemple de mărimi
periodice nesinusoidale: curentul în „dinţi de ferestrău” (poziţia a)
prin bobinele de deflexie ale tuburilor cinescop, tensiunile la
bornele unor generatoare electronice de semnale utilizate în testarea
aparaturii electronice (poziţiile b, c şi d ).

2. Mărimi alternative, mărimi sinusoidale

Valoarea medie a unei mărimi periodice este media aritmetică a
valorilor instantanee în intervalul de timp cu durata egală cu peri-
oada mărimii. Notăm valoarea medie cu simbolul mărimii şi cu
semnul tilda : ĩ (ẽ, ũ ).
O mărime alternativă este o mărime periodică a cărei valoare
medie este nulă.
O mărime sinusoidală este o mărime alternativă cu variaţia în
timp de formă sinusoidală.
Valoarea medie a unei mărimi sinusoidale este nulă. În tehnică se
utilizează predominant curenţi, temsiuni şi t.e.m. care se modifică
conform unei legi simple armonice (sinusoidale). Referindu-ne la
curentul sinusoidal i = Im sin t (obţinerea curentului sinusoidal
vezi mai jos) constatăm că sensul curentului în circuit se schimbă la
fiecare semiperioadă. Valorile instantanee ale curentului (figura
3.1) satisfac relaţia i (t + T / 2) = – i (t), astfel că în media aritme-
tică apar valori instantanee egale două câte două dar de semne
contrare ( i (t2) = – i (t3), figura 3.1). Rezultă că media aritmetică a

3
acestei valori este nulă, circuitul respectiv fiind străbătut de un
curent alternativ.
Tensiunile dreptunghiulare şi triunghiulare indicate în figurile 3.2, c
şi d au valori medii nule şi sunt deci de asemenea mărimi alternati-
ve. Curenţii în „dinţi de ferestrău” (figura 3.2, a) şi succesiunea de
impulsuri dreptunghiulare (figura 3.2, b) au o valoare medie nenulă
şi deci nu sunt mărimi alternative.
Reţelele de curent alternativ sinusoidal sunt uzual numite reţele de
curent alternativ, deşi mărimile sinusoidale nu sunt, după cum s-a
văzut singurele mărimi alternative.