Sunteți pe pagina 1din 3

INDICAȚII METODICE LA ELABORAREA

PROIECTULUI DE AN

Conținutul notei explicative


1. Sarcina pentru proiectare.
2. Caracteristica secției.
3. Determinarea sarcinilor electrice de calcul a secției după
metoda coeficientului de maxim iar pentru secția alăturată
sau pentru sarcina suplimentară după metoda coeficiuentului
de cerere.
4. Alegerea și calculul liniilor de alimentare, a aparatelor de
comutație și protecție şi a schemelor sistemului de alimentare
cu energie electrică din interiorul secției, alegerea tipurilor de
linii și și modurilor de pozare a lor.
5. Alegerea numărului și puterii transformatoarelor postului
de transformare a secției proiectate.
6. Alegerea liniilor de alimentare 10 kV a postului de
transformare de la SPC şi aparatelor de comutaţie.
7. Alegerea transformatoarelor SPC şi a liniilor de
alimentare 110 kV.
8. Calculul curenților de scurtcircuit.
9. Verificarea stabilității aparatelor de comutaţie la acțiunea
curenților de scurtcircuit.
10. Calculul protecţiei prin relee a circuitului de alimnentare
SPC - cel mai indepărtat RE şi alegerea schemelor de
automatizare, semnalizare, evidență și măsurări.
11. Compensarea puterii reactive.

Nota explicativă se oformează pe hîrtie de formatul A4 în


conformitate cu cerințele standartelor. Volumul notei explicative
poate să conțină 30-35 pagini.
Conținutul părții grafice

 Planul de situație a secției cu schema de alimentare


cu energie electrică a RE;
 Schema de conexiuni și de calcul a sistemului de
alimentare cu energie electrică a RE.

Partea grafică se efectuiază pe o coală de formatul A1 în


conformitate cu normele la notațiile grafice și cu litere în vigoare
pentru schemele electrice.
 Planul de situație a secției cu schema de alimentare
cu energie electrică a RE va fi prezentată pe o jumătate a
colii grafice, pe a doua jumătate a colii va fi prezentată
schema de conexiuni și de calcul a sistemului de alimentare
cu energie electrică a RE.

Indicații la elaborarea notei explicative

 Se determină puterile active, reactive și aparente a sarcinilor


electrice de putere și de iluminat.
 Receptoarele electrice se divizează în grupe fiecare din ele se
vor alimenta de la un nod (dulap de putere, conductoar-bară).
Calculele se efectuiază pentru fiecare nod în parte și pentru secție
în întregime.
 Puterile RE cu regim de funcționare intermitent (macarale,
aparate de sudare și altele) vor fi raportate la rejimul de
funcționare de lungă durată (DA=1).
 La alegerea transformatoarelor din postul de transformare este
necesar de ținut cont de pierderile de putere în ele. Pierderile de
putere activă în transformatoare se vor aprecia cu 2% din sarcina
activă de calcul a secției, iar pierderile de putere reactivă cu 10%
din sarcina reactivă de calcul a secției. Numărul și puterile
transformatoarelorse determină pe baza valorii sarcinii și
categoriei RE. Se aleg numai posturi de transformare prefabricate.
 Alegerea schemei de alimentare se efectuiază prin compararea
tehnică a variantelor raționale. Compararea se face ținînd cont de
secțiunile conductoarelor și pierderilor de tensiune. Urmează de
indicat tipurile conductoarelor și cablurilor, secțiunea lor, tipurile
aparatelor de comutație, a dispozitivelor de automatizare și a
protecției prin relee.
 Calculul curenților de scurtcircuit se efectuează pe baza
schemei electrice monofilare începînd cu transformatorul postului
de transformare și până la cel mai îndepărtat receptor electric din
secție. În schemă se indică toate părțile conductoare de current,
aparatele de comutație și de protecție. De obicei, este sufficient de
efectuat calculele în trei puncte. Este necesar de calculat și
curentul de scurtcircuit monofazat la sfîrșitul liniei sau la clemele
RE pentru verificarea sensibiulității protecției.
 La efectuarea calculelor curenţilor de scurtcircuit în instalațiile
de 0,4 kV după transformator se admite de considerat tensiunea la
bornele de înaltă tensiune neschimbată dacă se respectă condiția:
. S T  0,02 S s ,
unde Ss este puterea sistemului electroenergetic;
St- puterea transformatorului.
Această condiție practic se respectă în toate cazurile.

 La calculul puterii bateriilor de condensatoare la


tensiune de 0,4 kV se admite de a o considera egală cu puterea
reactivă de calcul minus puterea reactivă produsă de motoarele
sincrone de 0,4 kV dacă acestea se utilizează ca surse de putere
reactivă.
 Pentru calcule precise de determinare a puterii
bateriilor de condensatoare este necesar de calculat capacitatea de
transport al puterii reactive a transformatoarelor și de transmis
puterea reactivă de la treapta de tensiune de 10 kV la treapta de 0,4
kV.

S-ar putea să vă placă și