Notun inroduetive Sefurte ding Manueta Baton CAPITOLUL 1 "NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.4 Obiectyl Rezistentei Materialelor Rezisfenta Materialelor este disciplina care se ocup& cu studiul stiri de tensiune si deformatie a barelor gi a sistemelor ale&tuite din bare Rezistenta Materialelor ca si Mecanica Teoretici, Statica, Stabilitatea si r {ii alcBtuiesc 0 disciplina amica Construetiilor, precum si Teoria Elastici fundam: ‘4 de studiu cunoscuta sub numele de Mecanica Constructiilor. Spre deoscbire de Mecanica Teoretic&, care considera corpu! ca un solid rigid, aie Meterialelor consider’ corpul deformabil. Sub’ actiunea inc&rcarilor exteriogre 2 unmdreste stabilirea corecté a dimensiunilor elementelor de rezistenti a ¢ rezolva Rezistenta Materialelor se pot clasifica fa irei catog ‘oblemele de verificare a dimensiunilor elementelor de rezistenja; »lemele de dimensionare; te de stab ea capacitalii portante a element rolvarea acestor probleme Revi fa Materialelor utilizeazi jc mult mai simplu comparadiv cu aparatul matematic p. sticitagiiSef verti [Link], Manuela Balan 1.2. Clasificarea corpurilor Functie de raportul care cxistd intre dimensiunile corpurilor acestea sc pot imparti astfel: : : a)BARE — - corpurile pentru care una dintre dimensiuni (/ungimea) este mult mai mare in raport cu celelalte dowd dimensiuni (indltimea si litimea sectiunii transversale). ma axei barei se intalnese: La bare axa se noteazi cu x, si in functie de. © bare drepte : 7 - [Link] © bare curbe plane 3 . fig.1.b G bare curbe in spatiu ye fig.1.c Sectiunea perpendicular pe axa barei sau pe tangenta la axa barei (pentru - barele curbe) se numeste secfiune transversald a barei. in functie de forma sectiunii transversale se pot intalni: = © bare circulare * bare inelare © bare dreptunghiulare * bare alcdtuite din profile laminate1. Manuela Balan @oGiti a b c d Notiua ieductive Figura 1.2 © alta categorie de bare sunt cele cu perefi subtiri pentru care grosimea peretelui estd mult mai iiicd decat lungimea conturului median. Elemesttele de constructie, care se pot schematiza pentru caleul sii forma de bare, sunt grinzile si stlpii. b). PLACE $I $AIBE -corpurile pentru care una din dimensfuni (grosimea) decit celelalte douk di; mick casuni Cungimea gf fifi izeavA suprefata mediand a placii sau saibei. Prin suprafata median’ a plicti eri se fnjelege suprafafa egal departat’ de fata superioara si fata inferioard a plicii. , in Ainctie de forma suprafetei mediane placile se pot clasifica astfel: + pldci plane (fig.1.3.a) Figura 1.3Se toeeteidring Manuela Balan Nofivn intoductve Placile, de obicei cele curbe, pentru care grosimea este foarte mica, astfel incat se poate considera ci nu are rigiditate in directia grosimii poarté denumirea de membrane. Cu studiul acestor elemente de constructie (plangeele constructiilor, cupolele, rezervoarele) se ocupa Teoria Placilor, utilizind un aparat matematic superior celui folosit pentru bare, pentru a putea stabili starea de tensiune si deformatie a acestor elemente de constructie. c). BLOCURI SAU CORPURI MASIVE — avceste corpuri au toate cele irei dimensiuni comparabile. $ Din aceasti categorie fac parte zidurile de sprijin, blocurile de fundatie, barajele, culeele de poduri etc. 4 2) VY » Figura 1.4 1.3. Clasificarea incaredrilor Actiunile care se aplic& corpurilor provin din interactiunea corpurilor sau din efectul direct al accelerasiilor (in particul acceleratia gravitational&) asupra masei corpurilor. Din punct de vedere al aplicatiilor Rezistentei Materialelor incarcarile se pot clasifica dupa cum urmea7i:Seflvere ding. Manel alin a). functie de supravata pe care se repartizeazd: * forte concentrate — care se aplica intr-un punct, sunt notate cu litere mari (P,QF,R) iar ecuatia dimensionala este [F] adic& se pot exprima in unitasi de fort, NV. -ptngine ‘pe lung! L | Se ndteaza cu litere mici: p,q, / si pot avea diferite legi de disttibutie: 2 © forte distribuite : ~pesuprafata — - constant foo (forta uniform distribuita) (forfi liniar distribuitay - parabolicd _ Am, Figura 1.5 (forta parobolic distribuita) b). functie de pozitia punctelor de aplicatie fata de corp: Sortele de suprafafa - care sunt aplicate pe suprafata corpului $i provir din iunea altor corpuris forje masice — care sunt aplicate ia fiecare punct al masei corpului (greutate proprie, forte de inertie}; c). functie de variatia in timp a intensitatii forte inedrede! statice - intensitatea acestor forte se poate consider independent de timp, adic4 o ine’ re se aplicd atat de incet inc: timpul in care valoarea fortei creste de la valoarea zero la valoares ci valoares deformation creste de la valoarea zero la vaioareai ding. Manuel 93s ote! finala fara s4 fie necesara considerarea in calcul a fortei de inertie (au apar vibratii). - incdredri dinamice*- variatia intensitatii fortei in timp produce vibrafii si deci este necesar si se considere in calcut fortele de inertic. d). funcfie de durata de actiune a forfei asupra constructiei: - acfiuni permanente (greutatea elementului de constructie); + aofiuni temporare; = acfiuni exceptionale. z 1.4 Clasificarea reazemelor i Pentru a’fixa un corp in plan sau in spafiu este necesar sf fie impuse anumite restrictii geometrice. Reazemele sunt cele care asigura invariabilitatea geometricd a unei constructii sub forma schematizatd. Din actiunea forfelor exterioare in reazeme apar reactiuni (numite si forte de legaturd). Cele mai des utilizate sunt urmatoare tipuri de reazeme: * reazemulsimplu - care implic’ 0 singuré necunoscutd, reactiunea R pentru care se cunoaste directia si punctul de aplicatic. Figura 1.6 * articulatia — - care implic& dowd necunoscute (¥.Z sau R si ce) in problemele plane si trei necunoscute in prodiemele spatiale (X,Y,2)Sef ding. Manuela Olan * Meastrarea care implica trei necunsocute (X,Z, M,) in plan gi sase necunsocute in spatiu (X,¥,Z,M,,M,,M.) ecunoscute, din reazeme se va scrie echilibrul corpului care in plan se exprima prin 3 ecuatii (0 ecuatie de moment si + doud ecuafii de proiecti) iar in spatiu prin 6 ecuatii (3 ecuatii de moment si 3 ecuatii de proiectie). 1.5 Ipoteze generale ale Rezistentei Materialelor "4 stidia corpurile, considerate deformabile in Rezistenta Materielelor, ese necesar si fie adoptate anumite ipoteze simplificatoare, care fird si introducd ctori prea mari de calcul, si aduca simplificari substantiale, deoarece proprietitile Jizice reale ale corpuritor sunt foarte variate si atunci caloulul ar fi deosebit de comp! tpoteza micilor deformatii care da pesibilitatea scrierii ecuatiilor de chilibru static al forfelor neglijandcomplet deformarile corpurilor, adica studiul echilibrului se face pe starea nedeformata a structurii, lucrt: care simplifics foarte mult caloulul. Aceasti simplificare se poate folos! deoarece jn deformatiile care apar, ca efect ai sareinilor aplicate, sunt foarte micSefluceti ding, Mangetn Ban Nota inroductiss b) — Materialul se considera continu, omogen si izotrop; ©) Ipoteza comportirii elastice a materialelor (adic& dupa indepartarea ‘ cauzei corpul revine la pozitia inifiala si deformatiile dispar); a) Ipoteza proportionalitatii intre eforturi si deformafii, adic se considera valabila legea lui Hooke (relatia intre eforturi $i deformatii este liniar&); 2) Se considers c& proprietitile materialului nu se modifica in timp iar trausmiterea deformatiilor se tace instantaneu. wae, Pe baza ipotezei micilor deformafii se poate aplica in calcul prineipiul fundamental al Mecanicii: ‘ ae - “al independentei actiunii forfelor” care permite ca acolo unde sunt necesare numai ecuafii de echilibru static, s& fie posibild aplicarea _principiului “suprapunerii liniare a efectelor (atat in cazul tensiunilor cét gi in cazul deformetiilor corpurilor - pe baza ipotezei (d)).