Metode de cercetare și analiza datelor în psihologia judiciară

Tema 2

Student: Petrovan Adina Alexandra

În vederea realizării temei 2 la această disciplină, am făcut două analize de tip

ANOVA multifactorial, prima analiză făcută pe reactivitatea emoțională, ca variabilă
dependentă iar a doua pe atutudinile prosociale explicite.

Analizând graficul de mai sus putem observa că în principiul există diferențe între cei
cu nivel scăzut de trăsături callous unemotional (1, pe grafic) și cei cu nivel crescut (2, pe
grafic). Dacă ne uităm la grupul 1, cei din populația generală, apar diferențe semnificative pe
grafic în ceea ce privește reactivitatea emoțională la cei cu nivel scăzut de trăsături CU și cei
cu nivel crescut. Mergând la grupul 2 observăm că scorurile tind să scadă, adică cei
condamnați pentru fapte non-agresive au scoruri mai mici decât cei din populația generală în
ceea ce privește reactivitatea emoțională, dar dacă ne uităm în funcție de categoria de trăsături
CU scorurile sunt foarte apropiate. În cazul grupului 3, cei condamnați pentru fapte agresive,
aceștia au scoruri mai mici decât cei din populația generală și cei condamnați pentru fapte
non-agresive în ceea ce privește reactivitatea emoțională, iar în ceea ce privește categoria de
trăsături CU sunt iarăși foarte apropiate.
Marginal Means - grup
95% CI for Mean Difference
gru
Marginal Mean Lower Upper SE
p
1 53.306 52.362 54.250 0.480
2 44.887 43.911 45.863 0.496
3 38.892 37.710 40.073 0.601
Tabelul 1

Dacă analizăm tabelul 1, vom observa că cei din grupul 3, condamnații pentru fapte
agresive au cele mai mici scoruri în ceea ce privește reactivitatea emoțională, având o medie
de 38.89. Cei condamnați pentru fapte non-agresive au o medie mai mare decât cei din grupul
3, dar aceasta nu depășește media grupului 1, adică populația generală care are o medie de
53.30 în ceea ce privește reactivitatea emoțională.

În analiza efectelor principale ( grup, categorie trăsături CU și grup*categorie trăsături

CU) trebuie să avem în vedere că acestea sunt dependente de asumpția omogenității varianței,
prezentă la testul Levene (tabelul 2).

Vedem că, testul Levene este semnificativ statistic, astfel că nu se întrunește asumpția
omogenității varianțelor, acestea nefiind egale.

Test for Equality of Variances (Levene's)

F df1 df2 p
0.263 5.000 358.000 0.933
Tabelul 2

ANOVA - reactivitate_emotionala
Sum of Mean
Cases df F p η² η² p
Squares Square
185.88 0.41 0.50
grup 10617.758 2 5308.879 < .001
7 6 9
0.05 0.12
categorie_trasaturi_cu 1423.405 1 1423.405 49.840 < .001
6 2
grup ✻ 0.12 0.24
3228.289 2 1614.144 56.518 < .001
categorie_trasaturi_cu 7 0
Residuals 10224.364 358 28.560  
ANOVA - reactivitate_emotionala
Sum of Mean
Cases df F p η² η² p
Squares Square
Note.  Type III Sum of Squares
Tabelul 3

Analizăm efectele din tabelul 3, și vedem că grupul are un efect semnificativ statistic,
p<0.001, la fel și categoria de trăsături CU și de asemenea și grup*categorie trăsături CU este
tot semnificativ statistic.

Mai departe, vom descompune efectul global care există între efecte și ne vom uita mai întâi
la mediile marginale ale categoriei de trăsături CU.

Marginal Means - categorie_trasaturi_cu

95% CI for Mean Difference
categorie_trasaturi_c Marginal
Lower Upper SE
u Mean
1 47.848 46.881 48.816 0.492
2 43.542 42.832 44.251 0.361
Tabel 4

Media marginală a celor cu nivel scăzut de trăsături CU este de 47.84, iar a celor cu nivel
crescut de trăsături CU este de 43.54, astfel că dacă există diferențe semnificative statistic
între cei cu nivel scăzut de trăsături și cei cu nivel crescut, această diferență poate fi numai
între aceste două medii marginale. Astfel că cei din grupul 2, cu nivel crescut de trăsături CU
au o reactivitate emoțională mai mică decât cei din grupul 1, cu nivel scăzut de trăsături CU.

Post Hoc Comparisons - categorie_trasaturi_cu

Mean Difference SE t p tukey
1 2 4.307 0.610 7.060 < .001
Note.  Results are averaged over the levels of: grup
Tabel 5

În tabelul 5 putem observa că testul post-hoc pentru cei cu nivel scăzut de trăsături CU și cei
cu nivel crescut este semnificativ statistic.

Tot în tabelul 3 vedem că avem și un efect semnificativ statistic de grup, iar analizând tabelul
6 pentru testele post-hoc de grup vom vedea că între 1 și 2 există diferențe semnificative
statistic, între 1 și 3 de asemenea și la fel și între 2 și 3. Astfel toate cele trei medii observate
pentru cele trei grupuri diferă semnificativ între ele.

Post Hoc Comparisons - grup

Mean Difference SE t p tukey
1 2 8.419 0.690 12.194 < .001
  3 14.415 0.769 18.748 < .001
2 3 5.996 0.779 7.696 < .001
Note.  P-value adjusted for comparing a family of 3
Note.  Results are averaged over the levels of: categorie_trasaturi_cu
Tabel 6

Ne mai rămâne de analizat efectul de interacțiune, adică grup*categorie trăsături CU, iar
pentru aceasta voi atașa tabelul cu mediile marginale și tabelul cu testele post-hoc pentru
această interacțiune.

Marginal Means - grup ✻ categorie_trasaturi_cu

95% CI for Mean Difference
gru categorie_trasaturi_c
Marginal Mean Lower Upper SE
p u
1 1 59.825 58.501 61.150 0.673
2   45.000 43.499 46.501 0.763
3   38.720 36.618 40.822 1.069
1 2 46.787 45.441 48.133 0.684
2   44.775 43.527 46.022 0.634
3   39.063 37.985 40.141 0.548
Tabelul 7

Post Hoc Comparisons - grup ✻ categorie_trasaturi_cu

Mean Difference SE t p tukey
1, 1 2, 1 14.825 1.018 14.564 < .001
  3, 1 21.105 1.263 16.708 < .001
  1, 2 13.039 0.960 13.582 < .001
  2, 2 15.051 0.925 16.272 < .001
  3, 2 20.762 0.868 23.911 < .001
2, 1 3, 1 6.280 1.313 4.781 < .001
Post Hoc Comparisons - grup ✻ categorie_trasaturi_cu
Mean Difference SE t p tukey
  1, 2 -1.787 1.025 -1.743 0.504
  2, 2 0.225 0.993 0.227 1.000
  3, 2 5.937 0.940 6.316 < .001
3, 1 1, 2 -8.067 1.269 -6.356 < .001
  2, 2 -6.055 1.243 -4.872 < .001
  3, 2 -0.343 1.201 -0.286 1.000
1, 2 2, 2 2.012 0.933 2.157 0.261
  3, 2 7.724 0.877 8.809 < .001
2, 2 3, 2 5.711 0.838 6.813 < .001
Tabelul 8
În tabelul 7 observăm că grupul 1, cei din populația generală care au nivel scăzut de
trăsături CU au o medie semnificativ mai mare decât restul comparațiilor (59.82), ceea ce
înseamnă că aceștia prezintă o reactivitate emoțională mult mai mare față de celelalte grupuri.
Se compară astfel, fiecare grup, adică populație generală, condamnați pentru fapte non-
agresive și condamnați pentru fapte agresive cu cele două niveluri de trăsături CU. Cea mai
mică medie pentru categoria de trăsături CU de nivel scăzut o găsim în comparația grupului 3,
condamnații pentru fapte agresive cu nivelul 1 care este de 38.72. putem înțelege de aici că
cei condamnați pentru fapte agresive comparați cu un nivel de trăsături CU scăzut au o
reactivitate emoțională mult mai mică față de celelalte două grupuri care au fost comparate tot
cu nivel de trăsături CU scăzut.

În a doua categorie de comparații, adică cele trei grupuri comparate cu un nivel de trăsături
CU crescut, cea mai mare medie o are populația generală coparată cu un nivel de trăsături CU
crescut, medie care este de 46.78. În cazul celorlalte două comparații mediile scad, cea mai
mică medie având-o cei condamnați pentru fapte agresive cu trăsături CU de nivel crescut,
aceasta fiind de 39.06. Cei din grupul 3 au astfel o reactivitate emoțională scăzută față de
celelalte două grupuri.

În privința testelor post-hoc avem toate comparațiile posibile de grupuri si niveluri în

tabel, și după cum se poate observa sunt foarte multe semnificative statistic (p<0.001).

În primul rând al tabelului avem următoarea combinație, 1.1 comparat cu 2.1 ceea ce
înseamnă, grupul 1, adică populația generală cu nivel scăzut de trăsături CU comparat cu
grupul 2, condamnații pentru fapte non-agresive cu nivel scăzut de trăsături CU, care este o
comparație semnificativă statistic.
Există diferențe între populația generală, cei condamnați pentru fapte non-agresive și cei
condamnați pentru fapte agresive în privința reactivității emoționale indiferent dacă aceștia au
au nivel scăzut de trăsături CU sau nivel crescut.

Mergând mai departe găsim o dfierență nesemnificativă în comparația 2.1 cu 1.2, adică
condamnații pentru fapte non-agresive cu trăsături scăzute CU comparați cu populația
generală cu trăsături CU crescute, diferență în valoare de 0.504, astfel că în cazul acestor două
grupuri putem să spunem că reactivitatea emoțională coincide indiferent de nivelul de
trăsături CU.

Astfel că deși am concluziona că există diferențe între toate cele trei grupuri această
concluzie nu este întotdeauna valabilă dacă luăm în considerare și nivelul de trăsături CU.
Prezența efectului de interacțiune ne spune că, concluziile bazate doar pe analiza efectului
individual pot să fie greșite atunci când luăm în considerare efectul simultan și al grupului și
al nivelului de trăsături CU.

Voi prezenta aceeași analiză multifactorială, doar că de data aceasta ca și variabilă

dependentă vom avea atutudinile explicite.

Analizăm graficul de mai sus și observăm că și în ceea ce privește atitudinile explicite

există diferențe semnificative între cei cu nivel scăzut de trăsături CU și cei cu nivel crescut.
În grupul 1, populația generală întâlnim diferențe semnificative între scoruri între cei cu nivel
crescut de trăsături CU și cei cu nivel scăzut în privința atitudinilor explicite. În cazul
grupului 2, cei condamnați pentru fapte non-agresive socrurile sunt puțin mai scăzute față de
populația generală, iar în privința nivelului de trăsături CU scăzut și crescut se observă și de
această dată diferențe semnificative. În ceea ce privește grupul 3, lucrurile se schimba destul
de mult, încât scorurile pentru acest grup, condamnații agresivi, sunt foarte mici față de
celelalte două eșantioane și foarte apropiate în cazul nivelului scăzut și crescut de trăsături
CU.

Test for Equality of Variances (Levene's)

F df1 df2 p
0.990 5.000 358.000 0.424
Tabelul 9

Dacă vorbim de omogenitatea varianțelor vedem că testul Levenes este nesemnificativ

statistic cu un p<0.05, astfel că această omogenitate este întrunită, varianțele fiind egale.

ANOVA - atitud_explicit
Sum of Mean
Cases df F p η² η² p
Squares Square
219.48 0.41 0.55
grup 48414.246 2 24207.123 < .001
5 4 1
180.35 0.17 0.33
categorie_trasaturi_cu 19891.130 1 19891.130 < .001
2 0 5
grup ✻ 0.07 0.18
9144.895 2 4572.448 41.458 < .001
categorie_trasaturi_cu 8 8
Residuals 39484.096 358 110.291  
Note.  Type III Sum of Squares
Tabelul 10

În tabelul 10 observăm că toate efectele sunte semnificative statistic, pentru a vedea

aceste lucruri mai concret vom descompune efectul global și vom analiza mediile marginale
ale categoriei de trăsături CU.

Marginal Means - categorie_trasaturi_cu

95% CI for Mean Difference
categorie_trasaturi_c Marginal
Lower Upper SE
u Mean
1 102.285 100.384 104.187 0.967
2 86.185 84.791 87.579 0.709
Tabelul 11
 Media marginală a celor cu nivel scăzut de trăsături CU este de 102.28, iar a celor cu
nivel crescut de trăsături CU este de 86.18, astfel că dacă există diferențe semnificative
statistic între cei cu nivel scăzut de trăsături și cei cu nivel crescut, această diferență poate fi
numai între aceste două medii marginale. Cei cu nivel crescut de trăsături CU sunt mai
reticenți când vine vorba de atitudinile prosociale explicite decât cei cu nivel scăzut de
trăsături CU.

Post Hoc Comparisons - categorie_trasaturi_cu

Mean Difference SE t p tukey
1 2 16.100 1.199 13.430 < .001
Note.  Results are averaged over the levels of: grup
Tabelul 12

Tabelul 12 ne arată că testul post-hoc în cazul categoriei de trăsătui CU este semnificativ

statistic.

Marginal Means - grup

95% CI for Mean Difference
gru
Marginal Mean Lower Upper SE
p
1 105.149 103.294 107.004 0.943
2 102.198 100.280 104.116 0.975
3 75.358 73.037 77.679 1.180
Tabelul 13

Tabelul 13 ne spune că cei din grupul 3, condamnații pentru fapte agresive au cele mai
mici scoruri în ceea ce privește atitudinile prosociale explicite, având o medie de 75.35. Cei
condamnați pentru fapte non-agresive au o medie mai mare decât cei din grupul 3, dar aceasta
nu depășește media grupului 1, adică populația generală care are o medie de 105.14 în ceea ce
privește atitudinile prosociale explicite.

În analiza efectelor principale ( grup, categorie trăsături CU și grup*categorie trăsături

CU) trebuie să avem în vedere că acestea sunt dependente de asumpția omogenității varianței,
prezentă la testul Levene (tabelul 9).

Tot în tabelul 10 vedem că avem și un efect semnificativ statistic de grup, iar

analizând tabelul 14 pentru testele post-hoc de grup vom vedea că între 1 și 2 există diferențe
semnificative statistic, între 1 și 3 de asemenea și la fel și între 2 și 3. Astfel toate cele trei
medii observate pentru cele trei grupuri diferă semnificativ între ele.
Post Hoc Comparisons - grup
Mean Difference SE t p tukey
1 2 2.951 1.357 2.175 0.077
  3 29.791 1.511 19.717 < .001
2 3 26.840 1.531 17.530 < .001
Note.  P-value adjusted for comparing a family of 3
Note.  Results are averaged over the levels of: categorie_trasaturi_cu
Tabelul 14

Ne mai rămâne de analizat efectul de interacțiune, adică grup*categorie trăsături CU,

iar pentru aceasta voi atașa tabelul cu mediile marginale și tabelul cu testele post-hoc pentru
această interacțiune.

Marginal Means - grup ✻ categorie_trasaturi_cu

95% CI for Mean Difference
gru Marginal
categorie_trasaturi_cu Lower Upper SE
p Mean
1 1 117.921 115.319 120.523 1.323
2   113.735 110.784 116.685 1.500
3   75.200 71.069 79.331 2.100
1 2 92.377 89.733 95.021 1.345
2   90.662 88.211 93.113 1.246
3   75.516 73.397 77.635 1.077
Tabelul 15

Post Hoc Comparisons - grup ✻ categorie_trasaturi_cu

Mean Difference SE t p tukey
1, 1 2, 1 4.186 2.000 2.093 0.293
  3, 1 42.721 2.482 17.209 < .001
  1, 2 25.544 1.886 13.541 < .001
  2, 2 27.259 1.818 14.996 < .001
  3, 2 42.405 1.706 24.851 < .001
2, 1 3, 1 38.535 2.581 14.929 < .001
Post Hoc Comparisons - grup ✻ categorie_trasaturi_cu
Mean Difference SE t p tukey
  1, 2 21.358 2.015 10.601 < .001
  2, 2 23.073 1.950 11.829 < .001
  3, 2 38.219 1.847 20.691 < .001
3, 1 1, 2 -17.177 2.494 -6.888 < .001
  2, 2 -15.462 2.442 -6.331 < .001
  3, 2 -0.316 2.361 -0.134 1.000
1, 2 2, 2 1.715 1.833 0.935 0.937
  3, 2 16.861 1.723 9.786 < .001
2, 2 3, 2 15.146 1.648 9.193 < .001
Note.  P-value adjusted for comparing a family of 6
Tabelul 16

În tabelul 15 observăm că grupul 1, cei din populația generală care au nivel scăzut de
trăsături CU au o medie semnificativ mai mare decât restul comparațiilor (117.92), ceea ce
înseamnă că aceștia prezintă o înclinație către atitudinile prosociale explicite mult mai mare
față de celelalte grupuri.

Cea mai mică medie pentru categoria de trăsături CU de nivel scăzut o găsim în comparația
grupului 3, condamnații pentru fapte agresive cu nivelul 1 care este de 75.20. Putem înțelege
de aici că cei condamnați pentru fapte agresive comparați cu un nivel de trăsături CU scăzut
au o atutudine prosocială mult mai scăzută față de celelalte două grupuri care au fost
comparate tot cu nivel de trăsături CU scăzut.

În a doua categorie de comparații, adică cele trei grupuri comparate cu un nivel de

trăsături CU crescut, cea mai mare medie o are populația generală coparată cu un nivel de
trăsături CU crescut, medie care este de 92.37.

. În cazul celorlalte două comparații mediile scad, cea mai mică medie având-o cei
condamnați pentru fapte agresive cu trăsături CU de nivel crescut, aceasta fiind de 75.51. Cei
din grupul 3 au astfel o atitudine prosocială explicită scăzută față de celelalte două grupuri.

În privința testelor post-hoc avem toate comparațiile posibile de grupuri si niveluri în

tabel, și după cum se poate observa sunt foarte multe semnificative statistic (p<0.001).

În primul rând al tabelului avem următoarea combinație, 1.1 comparat cu 2.1 ceea ce
înseamnă, grupul 1, adică populația generală cu nivel scăzut de trăsături CU comparat cu
grupul 2, condamnații pentru fapte non-agresive cu nivel scăzut de trăsături CU, care este o
comparație nesemnificativă statistic. Astfel că în cazul acestor două grupuri putem să spunem
că atutudinile prosociale explicite coincid indiferent de nivelul de trăsături CU.

La fel ca și în cazul analizei precedente, cu reactivitatea emoțională, prezența efectului

de interacțiune ne spune că, concluziile bazate doar pe analiza efectului individual pot să fie
greșite atunci când luăm în considerare efectul simultan și al grupului și al nivelului de
trăsături CU.