Evaluation of the Positive Re-Entry in Corrections Program: A

positive Psychology Intervention With Prison Inmates

Kim H. Huynh, Brittany Hall, Mark A. Hurst and Lynette H. Bikos

Psihologia pozitiva este o parte a psihologiei care se concentreaza pe functionarea

optima. Se focuseaz pe importanta indivizilor de a deveni membrii de valoare pentru
societatea in care traiesc, asadar interventiie bazate pe psihologie pozitiva pentru a pregati
prizonierii pentru eliberare. Un program a folosit psih pozitiva printr un model numit GOOD
LIVES MODEL. Interventia consta in identificarea bunurilor primare pe care prizonierul
incearca sa le obtina prin comportamentul criminal. Dupa ce se intedifica, punctele tari ale
individului pot fi utilizate in intarirea punctelor slabe si pentru a obtine mai multe bunuri.
Acest program are in vedere obiectivul psihologiei pozitive: sa dezvolte starea de bine a
individului si abilitatea sa de a se dezvolta. Studiul de fata va introduce 3 constructe ale
psihol pozitive: multimire, satisfactie im viata si speranta Multumirea: este i combinatie intre
puncte tari interpersonale care includ: empatie, reflectie si comportamente pro sociale care se
completeaza pentru a crea o stare de bine individului Satisfactie in viata: e asociata cu comp
pro sociale si cu activitati. Speranta: indentificata ca si perspectivele individului asupra
viitorului, incluzand si posibila atingere a scopurilor. Cercetarile au demonstrat ca speranta
este asociata cu comportamentul pro social, empatie. S-a descoperit ca exista o relatie intre
niv de speranta si recidiva prizonierilor.

Participanții erau de la Centrul de corecție a statului Washington (WCC) și toți aveau

o istorie de comportament bun, din acest motiv li s-au oferit programe speciale de muncă și
educaționale care nu erau oferite populației generale la WCC și, prin urmare, au fost singurii
infractori autorizați să participe la intervenție.

Primul grup de participanți (n = 31) a participat la o versiune de 8 săptămâni a

programului în 2009. 35 de participanți au început intervenția și 31 de participanți au finalizat
atât măsurile pre- și post-test. Grupul a fost predominant caucazian (75%).

Al doilea grup de participanți a participat la o versiune de 12 săptămâni a programului

în 2010. 37 de participanți au început intervenția, iar 31 au finalizat atât măsurile pre- și post-
test. Grupul a fost predominant caucazian (78%)

Nu au existat diferențe semnificative între participanții sau dintre grupuri în ceea ce

privește vârsta (M = 39, SD = 10).

Recrutare participanți:
Deținuții au fost recrutați prin flayere amplasate în zonele de recreere ale
unității.Participarea la program a fost voluntară; cu toate acestea, deținuții care au avut mai
puțin de 20 de săptămâni de închisoare au fost excluși de la participare.
După ce aceștia s-au înscris la studiu, li s-a dat un document care îi informa despre
studiu, proceduri, confidențialitate, intenția colectării datelor și participarea lor.
Colectare de date:
 Măsurile pre și post-intervenție au fost acordate tuturor participanților într-o sală din
unitate pentru a evalua modificările atributelor investigate. Participanții au finalizat măsurile
pre-intervenție imediat după ședința inițială, iar măsurile post-intervenție au fost obținute de
la infractori la o săptămână după finalizarea ședinței finale.

Formatul de intervenție:
Participanții au luat parte săptămânal la seminarii de grup cu facilitatori. Facilitatorii
(una sau două persoane) au condus și au navigat discuțiile de grup și au oferit participanților
feedback pozitiv și consolidarea abilităților lor exersate. În plus, facilitatorul principal
(autorul PRCP)a atribuit participanților teme pe care să le finalizeze pe parcursul săptămânii.
Co-facilitatorii au fost instruiți și supravegheați înainte și în timpul intervenției de către
facilitatorul principal, un clinician autorizat.
Seminariile au avut loc în zonele comune ale unității, timp de aproximativ 2 ore pe
săptămână. Fiecare sesiune a inclus cinci componente:
(a) discutarea temelor sesiunii precedente
(b) prelegere și demonstrarea unei noi abilități legate de teme de psihologie pozitivă
(c) discuții în grup mic asupra abilității
(d) exersare în grup mare și discuții despre noua abilitate
(e) o nouă temă pentru acasă.
Măsurători
Recunoștință: Chestionarul Recunoștinței (GQ-6, McCullough et al., 2002)
- 6 itemi și este utilizat pentru evaluarea exprimărilor și experiențelor legate de
recunoțtință și aprecieri în viața cuiva
- Scala Likert cu 6 puncte
- Exemplu item: „Am atât de multe lucruri în viață pentru care să fiu recunoscător”
- Corelează pozitiv cu măsurători care evaluează satisfacția cu viața , speranța și
iertarea.
Satisfacția față de viață: The Satisfaction With Life Scale (SWLS, Diener et al., 1985)
- 5 itemi
- Evaluare globală a satisfacției cu viața
- Scală Likert cu 7 puncte
- Exemplu item: „Condițiile vieții mele sunt excelente”
- Proprietăți psihometrice puternice incluzând fidelitatea și validitatea
Speranță: The Adult Trait Hope Scale (AHS, Synder et al., 1991)
- Construit pentru a măsura interacțiunea dintre gândurile concentrate pe obiective și
acțiuni
- 12 itemi
- Scală Likert cu 4 puncte
 - 2 scale: Gânduri (agentul) și Acțiunile (calea)
Rezultatele au aratat, ca nu exista diferenta semnificativa intre grupurile de 8 si de 12
saptamani, in ceea ce priveste nivelul de recunostinta, satisfactia cu viata si speranta.
Din punctul de vedere al interventiei, o crestere semnificativa se poate observa in nivelul de
recunistinta, satisfactia cu viata si speranta intre pre si post interventie,indiferent de lungimea
conditiei de tratament

Discutii-Positive re-entry in corrections program

Intervențiile din psihologia pozitivă și populația penitenciară s-au suprapus de-a
lungul timpului în literatură. Nici până acum nu știm foarte multe despre cum aceste
intervenții sunt benefice în rândul infractorilor.
Prin urmare acest studiu, contribuie o creștere a literaturii în ceea ce privește
psihologia pozitivă pentru că examinează impactul modalităților de intervenție și lungimea
acestora în rezultatul tratamentului.
Expunerea la principii ale psihologiei pozitive ajută la creșterea gratitudinii din partea
infractorilor, a satisfacției cu viața și speranță.
Petrovan Adina Alexandra
Andreica Denisa
Zota Teodora Ozana
Tiurean Ioana Maria
Kinga David
Noemi itala Magyarossi