ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TRAHEOSTOMĂ

Traheostoma este o deschizătură (stomă) creată chirurgical la nivelul traheei cervicale (traheostomie)
prin care se asigură direct respirația bolnavului. După efectuarea traheostomiei se montează o canulă
traheală (tub de traheostomie), ce poate fi de mai multe feluri:
 cu balonaş – pacientul necesită ventilaţie mecanică şi/ sau are tulburări de deglutiţie;
 fără balonaş – asigură respiraţia spontană şi eliminarea secreţiilor;
 cu manșon (dublă) – canula internă din sistemele duble poate fi scoasă și curățată;
 fără manșon (simplă).

TIPURI DE TRAHEOSTOMĂ
1.temporară (cu canulă):
• pentru pacienții care necesită ventilație mecanică pe termen lung;
• pentru pacienții care necesită aspirarea secrețiilor traheobronșice.

2.permanentă (traheea este adusă la piele și suturată):

• patenta orificiului este menținută de rigiditatea cartilajului traheal;
• conexiunea nas-trahee este eliminată pentru tot restul vieții pacientului;
• este indicată în cancerele obstructive;
• procedură electivă, pacientul trebuie informat asupra consecințelor (nu va mai putea vorbi).

SCOPUL ÎNGRIJIRII
• menținerea permeabilității traheostomei prin aspirarea secreţiilor care o pot obstrua;
• menținerea integrității pielii din jur;
• prevenirea infecțiilor;
• suport psihologic.

PREGĂTIREA MATERIALELOR
• recipiente sterile, canulă sterilă în cazul înlocuirii acesteia;
• soluție normal salină(ser fiziologic), apă oxigenată;
 • comprese sterile, mănuşi sterile;
• echipament pentru aspirare;
• periuță sterilă din nailon, curățător steril de pipă pentru partea interioară a canulei;
• echipament pentru toaletarea gurii;
• lubrefiant pe bază de apă, unguent cu antibiotic;
• bandă de fixare a canulei (dacă este nevoie să fie schimbată) și foarfecă sterilă;
• dacă este necesară repoziționarea canulei: dilatator de trahee steril și canulă sterilă de mărime
potrivită.

PREGĂTIREA PACIENTULUI
1.fizică:
• se asigură intimitatea pacientului;
• se așază în poziţie semișezândă.

2.psihică:
• se explică procedura;
• se obține consimțământul;
• se instruiește să se poată îngriji singur și să poată duce o viaţă activă normală.

ÎNGRIJIREA TRAHEOSTOMEI

1.Activități pregătitoare
 se stabilește un câmp de lucru steril lângă patul pacientului pe o măsuță de lucru pe care se vor
așeza materialele necesare;
 se va turna într-un recipient steril ser fiziologic și în altul apă oxigenată, într-un al treilea recipient
steril se pun comprese sterile ce vor fi îmbibate cu ser fiziologic/ apă oxigenată pentru curățarea
interioară a canulei;
 se îmbracă mănuşile nesterile;
 se îndepărtează pansamentul din jurul stomei;
 se îmbracă mănușile sterile;
 se aspiră pacientul;
 dacă trebuie schimbată banda adezivă se va pregăti acesta ca lungime sau, dacă este gata pregătită
se va desface pachetul prin tehnica sterilă;

2.Executarea procedurii
 cu mâna dreaptă se ia o compresă sterilă îmbibată în soluție de curățat (apa oxigenata, ser
fiziologic);
 se scurge de excesul de lichid, pentru a preveni aspirarea sa și se șterge pielea din jurul stomei;
 cu altă compresă se va șterge bordura canulei;
 se va repeta procedeul de fiecare dată cu altă compresă, până când zona va fi curată;
 se va usca zona curățată cu comprese sterile;
 se reface pansamentul în mod steril.

3.Spălarea canulelor interioare

 se pun mănuşi sterile;
 se scoate canula care se introduce în recipientul cu apă oxigenată;
  se va curăța repede canula cu ajutorul periuței de nailon, folosind mâna dreaptă;
 se clătește 10 secunde cu ser fiziologic;
 se verifică să nu mai aibă secreţii pe ea;
 se scutură ușor de marginea recipientului cu ser fiziologic
 se reintroduce canula în traheostomă fără a se usca;
 se aplică un nou pansament steril.

4.Înlocuirea canulelor
 dacă trebuie înlocuită canula se va desface în mod steril pachetul cu noua canulă.

NUTRIŢIA PACIENTULUI CU TRAHEOSTOMĂ

Alimentarea pacientului cu traheostomă se va face numai sub supravegherea asistentei medicale. La

pacienţii ventilaţi mecanic, nutriţia pe sonda jejunală sau nazogastrică scade riscul de aspiraţie traheo-
bronşică. O dată cu îmbunătaţirea reflexului de deglutiţie, se testează alimentarea orală cu semisolide şi
lichide, în paralel cu cea enterală, până la reluarea completă a alimentaţiei orale. Se recomandă aspirarea
secreţiilor înaintea mesei şi nu postprandial, când reflexele de tuse şi vomă pot favoriza aspirarea traheo-
bronşică.
Bolnavul se alimentează în poziţie şezândă, cu flexia capului pe torace, cu linguriţa apasând uşor pe
limbă. Iniţial, alimentarea se face păstrând balonaşul umflat, pentru a evita aspiraţia, ulterior acesta va fi
dezumflat progresiv.

CONSIDERAȚII SPECIALE
 este necesară o toaletă bucală atentă deoarece cavitatea orală poate deveni uscată, urât
mirositoare, poate prezenta leziuni de la secrețiile încrustate și neeliminate;
 se va schimba pansamentul steril din jurul stomei de câte ori va fi nevoie și se vor aspira secrețiile
verificându-se aspectul și culoarea secrețiilor după fiecare aspirare;
 se va ține la îndemână trusa de urgență;
 se va evita efectuarea excesivă a unor manevre până când stoma nu este bine definită (primele 4
zile);
 dacă zona din jurul stomei prezintă excoriații sau semne de infecție, se va aplica un unguent cu
antibiotic;
 nu se vor folosi niciodată în jurul stomei medicamente sub formă de pudră sau pe bază de ulei
deoarece aspirarea lor poate produce infecții și abcese;
 se recomandă umidifierea și încălzirea gazelor respiratorii, prin umidificatorul ventilatorului (la
pacienţii ventilaţi mecanic) sau prin nebulizator sau aparat de aerosoli (la pacientul care respiră
spontan);
 nu se neglijează aspectele psihologice ale îngrijirii pacientului traheostomizat – internarea prelungită
într-o secție de terapie intensivă potenţează anxietatea și teama. Pacientul conștient va fi informat
asupra tuturor manevrelor ce i se vor efectua și va fi încurajat să se exprime (comunicare scrisă
pentru bolnavul traheostomizat). Există de asemenea un impact psihologic pe termen lung, legat de
prezența cicatricei de traheotomie într-o regiune vizibilă a corpului.

COMPLICAȚII

Cele mai multe complicații pot apărea în primele 4 ore de la efectuarea traheostomiei:
 • hemoragie la locul inciziei care poate determina aspirarea de sânge;
• sângerare sau edem traheal care poate cauza blocarea căilor aeriene;
• aspirarea secrețiilor; introducerea aerului în cavitatea pleurală cauzând pneumotorax;
• hipoxie și acidoză, stop cardiac;
• emfizem subcutanat.

Pot apărea şi complicaţii tardive, precum granulomul traheal, formarea de pinteni traheali, ce împiedică
decanularea ulterioară sau dehiscenţa traheostomei, cu imposibiltatea închiderii acesteia.