1.

Criteriile de diagnostic pozitiv pentru diabetul zaharat sînt:

A. Glicemie à jeun ≥ 126 mg/dl
B. HbA1c ≥ 6,5 %
C. Glicemie ≥ 200 mg/dl, în orice moment al zilei
D. Glicemie ≥ 200 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (TTGO)
E. Glicemia ≥ 180 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (TTGO)

Răspuns: A, B, C, D (pagina 710)

2. Criteriile de diagnostic ale tolerantei alterate la glucoza sînt:

A. Glicemie à jeun <126 mg/dl
B. Glicemie intre 140 - 200 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (in cadrul TTOG)
C. Glicemie > 180 mg/dl, dupa incarcarea cu glucoza (in cadrul TTOG)
D. HbA1c ≥ 7 %
E. Glicemie à jeun intre 126 – 140 mg/dl

Răspuns: A, B (pagina 710, 711)

3. Diabetul zaharat de tip 1:

A. Reprezintă 25 % din cazurile de diabet
B. Se caracterizează prin predispozitia catre cetoza
C. De obicei, are cauză autoimună
D. Poate fi idiopatic
E. Uneori se instalează lent

Răspuns: B, C, D, E (pagina 704-707)

4. *Factorii care pot influenta aparitia Diabetului zaharat de tip 2 sint:

A. Factorul genetic
B. Obezitatea
C. Dieta bogata in grasimi saturate
D. Procesul de imbatrinire
E. Toate cele de mai sus
Răspuns: E (pagina 708)

5. *Urmatoarele reprezinta criterii

IADPSG(InternationalAssociationofDiabetesandPregnancyStudyGroups) de
diagnostic pentru diabetul gestaţional:
A. Glicemie à jeun ≥ 100 mg/dl, in saptaminile 24-28 de sarcină
B. Glicemie à jeun ≥ 90 mg/dl, in saptaminile 24-28 de sarcină
C. Glicemie la 1 oră ≥ 180 mg/dl, în cadrul TTGO, in saptaminile 24-28 de sarcină
D. Glicemie la 2 ore ≥ 153 mg/dl, în cadrul TTGO, in saptaminile 24-28 de sarcină
E. Toate cele de mai sus

Răspuns: B, C, D (pagina 740)

6. *Cetoacidoza diabetica poate fi intilnita in urmatoarele circumstante:

A. Infecţii
B. Boli intercurente
C. Intreruperea tratamentului insulinic, la un pacient cunoscut cu DZ tip 1
D. Debutul unui DZ tip 1
E. Toate cele de mai sus

Răspuns: E (pagina 722)

7. Cetoacidoza diabetică se caracterizează prin:

A. Deshidratare accentuată
B. Respiraţie Kussmaul
C. Cetonurie
D. Acidoză metabolică
E. Mortalitate ridicată, peste 50 %

Răspuns: A, B, C, D (pagina 722, 723)

8. Tratamentul cetoacidozei diabetice înseamnă:

A. Insulină rapidă intravenos
B. Perfuzii cu ser fiziologic
C. Administrarea de bicarbonat de sodiu, indiferent de gradul acidozei
D. Administrarea de clorură de potasiu, la valori ale K > 5.5 mmol/L
E. Administrarea de glucoza intravenos, atunci cînd glicemia ≤ 250 mg/dl

Răspuns: A, B, E (pagina 723, 724)

9. Hipoglicemia:
A. Înseamnă scăderea glicemiei ≤ 100 mg/dl
B. Înseamnă scăderea glicemiei ≤ 54 mg/dl
C. Poate fi precipitată de consumul de alcool
D. Poate avea un tablou clinic sarac, la cei cu vechime mare a diabetului
E. Se poate trata cu glucagon injectabil

Răspuns: B, C, D, E (pagina 716, 717)

10. Acidoza lactică:

A. Poate fi prevenita prin intreruperea Metforminului la pacientii cu insuficienta hepatica
si/sau renala severa
B. Este întotdeauna însoţită de hiperglicemie importantă, deseori > 1000 mg/dl
C. Apare foarte rar la pacientii tratati cu Metformin
D. Are prognostic rezervat
E. Are mortalitate scăzută

Răspuns: A, C, D (pagina 725)

11. Nefropatia diabetica:

A. Este mai rara in diabetul zaharat de tip 2
B. Este o complicatie tardiva care apare dupa 15-25 de ani de la diagnosticarea diabetului
C. Are o contributie insemnata la riscul cardiovascular global
D. Se caracterizeaza prin proteinurie persistenta, inca din stadii precoce
E. Se caracterizeaza printr-o scadere a presiunii intraglomerulare

Răspuns: A, B, C (pagina 729, 730)

12. Retinopatia diabetică:
A. Este o macroangiopatie
B. Este o microangiopatie
C. Are o prevalenta direct proporţională cu vechimea diabetului
D. Se diagnostichează prin examinarea fundului de ochi
E. Se poate trata prin fotocoagulare laser

Răspuns: B, C, D, E (pagina 726)

13. Neuropatia diabetică autonomă:

A. Afectează mai ales membrele inferioare
B. Afectează mai ales membrele superioare
C. Se poate manifesta prin gastropareză
D. Se poate manifesta prin disfunctie erectila, la pacientii de sex masculin
E. Afecteaza atit sistemul nervos simpatic, cit si pe cel parasimpatic

Răspuns: C, D, E (pagina 732)

14. Macroangiopatia diabetică se poate manifesta prin:

A. Cardiopatie ischemică
B. Boală cerebrovasculară
C. Arteriopatie a membrelor inferioare
D. Nefropatie diabetică
E. Retinopatie diabetică

Răspuns: A, B, C (pagina 734)

15. Boala vasculara aterosclerotica data de diabetul zaharat:

A. Este de 2-3 ori mai frecventă decît la nediabetici
B. Progreseaza rapid
C. Este mai slab corelata cu hiperglicemia, comparativ cu microangiopatia diabetica
D. Este reversibila, in cazul obtinerii unui control glicemic de lunga durata
E. Toate cele de mai sus
Răspuns: A, B, C (pagina 734)

16. Scaderea riscului cardiovascular, la pacientul diabetic, presupune:

A. Utilizarea sulfonilureicelor in schema terapeutica a acestor pacienti
B. Utilizarea statinelor, inca de la diagnosticarea diabetului
C. Obtinerea unei tensiuni arteriale in tintele terapeutice
D. Includerea I-SGLT2 in schema terapeutica, mai ales la pacientii cu insuficienta
cardiaca
E. Utilizarea minidozelor de aspirina, in preventia primara (conform ghidurilor europene)

Răspuns: C, D (pagina 734, 735)

17. Particularităţile “piciorului”arteriopat sînt, de obicei:

A. Puls arterial absent
B. Tegumente afectate cu temperatură scăzută
C. Leziuni dureroase
D. Claudicatia intermitenta
E. Localizare plantara

Raspuns: A, B, C, D (pagina 733)

18. Particularităţile “piciorului”neuropat sunt, de obicei:

A. Puls arterial prezent
B. Tegumente afectate cu temperatură normală sau crescută
C. Leziuni nedureroase
D. Localizare ahileana sau digitala
E. Modificari trofice la nivelul unghiilor

Răspuns: A, B, C, E (pagina 733)

19. *Ţintele terapeutice ideale pentru reducerea riscului cardiovascular includ:

A. TA < 140/85 mm Hg
B. LDL-colesterol < 4 mmol/L
C. HbA1c < 7 %
D. Colesterol total < 2 mmol/L, la gravidele cu diabet zaharat
E. Toate cele de mai sus

Răspuns: C (pagina 735)

20. Metforminul:
A. Reprezintă prima opţiune în tratamentul diabetului zaharat de tip 2
B. Acţionează prin reducerea producţiei hepatice de glucoză
C. Reduce insulinorezistenţa periferică
D. Creşte secreţia pancreatică de insulină
E. Poate fi folosit în asociere cu orice alt medicament antidiabetic

Răspuns: A, B, C, E (pagina 717, 720)

21. *Sulfonilureicele:
A. Cresc secreţia pancreatică de insulină
B. Faciliteaza eliminarea urinara a glucozei
C. Inhiba enzima DPP4
D. Scad absorbţia intestinală de glucoză
E. Sînt agonişti PPAR-Gamma

Răspuns: A (pagina 717)

22. Inhibitorii de SGLT-2:

A. Actioneaza prin scaderea pragului renal de eliminare a glucozei
B. Poate fi utilizata in monoterapie
C. Scade productia de corpi cetonici
D. Au fost aprobati ca terapie adjuvanta in DZ tip 1
E. Toate cele de mai sus

Răspuns: A, B, D (pagina 719)

23. Agonistii de receptor GLP-1:

A. Intensifica efectul incretinic
B. Reduc riscul de infarct de miocard, accident vascular cerbral, insuficienta cardiaca
(efect dovedit doar pentru analogii de GLP-1)
C. Intensifica secretia de glucagon
D. Pot fi utilizati ca prima terapie in tratamentul DZ tip 2
E. Pot da cancer pancreatic sau tiroidian (studii recente)

Răspuns: A, B (pagina 719, 720)

24. Insulinoterapia in regim bazal-bolus:

A. Este tratamentul de electie in tipul 1 de diabet
B. Presupune 2 injecţii cu insulină pe zi (din care una este cu actiune lenta)
C. Mimează secreţia fiziologică de insulină
D. Ofera o mai mare flexibilitate celor care lucreaza in ture sau calatoresc
E. Nu permit ajustarea continuă a dozelor de insulină

Răspuns: A, C, D (pagina 714)

25. *Printre efectele adverse ale tratamentului cu insulină se numără:

A. Hipoglicemia
B. Creşterea în greutate
C. Lipodistrofia
D. Neuropatia acuta dureroasa
E. Toate cele de mai sus

Răspuns: E (pagina 716, 717, 732)