ntregul cosmos, idee sugerata prin epitetele,, vanjoase’’, ,,salbatice brate fierbinti’’.

Epitetele contureaza
forta si capacitatea nelimitata de cuprindere ale maiinilor titanului. Aceste maiini sunt capabile de a
imbratisa cosmicul, cerul. De altfel, cerul insusi este erotomorfizat (erotomorfism= capacitatea unor
elemente cosmice de a genera sentimente de iubire), cerul se metamorfozeaza intr-o iubita pe care eul,
devenit titan, o imbratiseaza si o saruta ,,spre cer,/ sa-l cuprind,/sa-l cuprind,/ mijlocul sa- i frang,/sa-i
sarut sclipitoarele stele’’. Asadar, cerul este antropomorfizat, primeste trasaturi umane,, mijloc, ochi
(sclipitoarele stele), apare in ipostaza unei iubite. Iubirea este o forta, care coaguleaza, unifica umanul cu
cosmicul. Prin iubire se realizeaza fuziunea cu marele tot cosmic. Ultima secventa poetica surprinde
proiectia cosmica a urii ,,cand as uri,/as zdrobi sub picioarele mele de stanca/ bieti sori calatori/ si
poateas zambi.’’ Daca iubirea este o forta coagulanta, care unifica, prin ea realizeazandu-se fuziunea cu
cosmicul, ura ,in schimb, este perceputa ca forta distructiva. Ea genereaza dispersie in univers. Prin
imaginea picioarelor de stanca, metafora pentru fiinta devenita titan, ale carui picioare sunt
imprumutate muntilor, se sugereaza forta titanului. Ca si iubirea, ura necesita si ea o forma de
manifestare, o eliberare a energiei acumulate, concretizata prin distrugere.Versul,,si poate as zambi’’
marcheaza tocmai aceasta descatusare de energie. Adverbul,,poate’’ sugereaza o bucurie ipotetica.
Dincolo de semnificatiile sentimentului de ura, abia acum imaginea titanului este pe deplin
concretizata.Trupul il constituie pamantul, maiinile –marile, iar picioarele-stancile muntilor. Astfel, titanul
devine o intrupare hibrida, in care elementele trupului sunt realizate prin substituirea lor cu elemntele
primordiale ,ale caror caracteristici sunt consistenta, puterea si vesnicia.