Finalul poeziei este marcat de reluarea versului din incipit, introdus prin conjunctia adversativa ,,dar’’,

care marcheaza ruptura , semnalata si prin pauza grafica. Ultimul vers introduce destramarea iluziei, a
intregii proiectii imaginative.Se revine la motivul fragilitatii trupului uman, care nu se poate sustrage
eroziunii ( macinare) timpului , realitate ce genereaza un sentiment de tristetede profund. Versificatie.
Modernitaea peziei se remarca si in planul versificatiei. Poezia este construita pe versuri libere, regulile
referitoare la rima, ritm, masura nu mai sunt aplicate cu consecventa. Ceea ce contestau poetii moderni,
incepand cu simbolistii, nu era atat ritmul in sine, cat ritmul derivat din aplicarea consecventa a unor
masuri metrice repetitive. Asa cum se observa cu usurinta , poezia are un ritm al ei, un ritm interior, care
se naste din fluenta( curgerea ) ideilor poetice. O alta conventie poetica se referea la scrierea cu
majuscula , la inceputul fiecarui vers. Modernistii resping aceasta conventie , folosesc majiscula doar la
inceputul secventei poetice, celelalte versuri sunt scrise cu litera mica. L.Blaga valorifica o tehnica
moderna de versificatie, ingambamentul, care consta in fragmentarea discursului liric si continuarea ideii
poetice in versul urmator. Astfel, se pastreaza fluxul ideilor poetice si al starilor afective. Concluzie. ,,Dati-
mi untrup, voi muntilor ‘’este o poezie modernista in care L.Blaga, exprima setea de absolut, elanul
vitalist, frenezia trairilor, setea de dezmarginire si de fuziune cu cosmicul, trasaturi specifice curentului
expresionist.Toate acestea sunt configurate prin imaginea titanului, ca expresie a dorintei de anihilare a
tiparului universal uman si al pierderii sinelui in imensul flux de energie cosmica.