Sunteți pe pagina 1din 6

SEMINAR NR.

4
STUDIUL DE CAZ NR. 2 – CAFEA FORTUNA S.R.L.
DATA..................

ANALIZA FACTORIALĂ A VALORII ADĂUGATE


LA ....................................................

CERINȚE:
 Care este importanța indicatorului valoarea adăugată pentru entitatea economică
agroalimentară?
 Care sunt ratele de structură specifice valorii adăugate?
 Să se realizeze analiza factorială a valorii adăugate la entitatea economică CAFEA
FORTUNA S.R.L;
 Să se interpreteze rezultatele obținute;
 Elaborați propuneri pentru îmbunătățirea activității entității economice CAFEA
FORTUNA S.R.L.

Valoarea adăugată este:


 indicatorul care reflectă performanţele1 economico-financiare ale entității economice
analizate;
 indicatorul care reflectă dimensiunea activităţii unei entități economice și cuprinde numai
echivalentul activităţii entității în cauză;
 indicatorul care exprimă creșterea de valoare2 rezultată din utilizarea factorilor de
producție, îndeosebi a factorului muncă și capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor,
utilităților și serviciilor cumpărate de la entități terțe;
 indicatorul care se poate determina prin 2 metode - sintetică și aditivă:
o metoda sintetică: VA = Qe – M
în care:

VA - valoarea adăugată;
Qe – producția exercițiului;
M – consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie.

În situaţia în care entitatea economică desfăşoară, pe lângă activitatea de producţie, şi


activitate de comerţ, atunci valoarea adăugată se stabileşte astfel:
VA = (Qe + Mc) – M’
în care:
Mc – marja comercială;

1
Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. (coord.), Analiză economico-financiară, ediţia a doua, Editura Economică,
Bucureşti, 2005, pg. 82.
2
Pantea M.I., Analiza economico – financiară instrument al managementului întreprinderii, Editura ArtPress, 2017,
pg. 257.
M’ – consumurile intermediare de la terţi (pentru entitățile economice cu activitate de producţie şi
comercializare).

o Metoda aditivă3: VA = Chp + (Itva + Ip) + Chd + Divb + (Pncap + Am)


în care: Chp – Cheltuieli cu personalul;
Itva – impozite, taxe, vărsăminte asimilate;
Ip – impozit pe profit;
Chd – cheltuieli cu dobânzile
Divb – dividende brute;
Pncap – profit net capitalizat;
Am – amortizare.
Această metodă permite identificarea structurii valorii adăugate. Instrumentul la îndemâna
managementului pentru a identifica repartizarea procentuală a plusului de valoare este rata de
structură.

Plusul de valoare este destinat remunerării participanţilor la desfăşurarea activităţii entității


economice, şi anume angajaţi, capital tehnic (echipamente, maşini, utilaje etc.), creditori, stat,
acţionari şi compania ca entitate economică distinctă. Forma de remunerare este diferită pentru
fiecare participant.

REPARTIZAREA VALORII ADĂUGATE


Tabel nr. 10
Participanţii la desfăşurarea Forma de remunerare
activităţii entității economice
Angajaţi Cheltuieli de personal
Capital tehnic Amortizare
Creditori Cheltuieli cu dobânzi
Stat Impozite, taxe şi vărsăminte assimilate
Diverşi Provizioane pentru exploatare
Acţionari Dividende
Companie ca entitate Profit rămas în companie pentru dezvoltare
Sursa: Robu V., Anghel I., Şerban E. C., Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, 2014, pg. 97

Cu cât valoarea adăugată va fi mai mare, cu atât distribuirile către cei interesați de entitatea
economică vor fi mai consistente, realizându-se astfel satisfacerea cerințelor de remunerare a
acestora. Pentru aprecierea modului de distribuire a valorii adăugate se utilizează următoarele
rate:

3
Idem 261
VALOAREA ADĂUGATĂ - RATE DE STRUCTURĂ

Tabelul nr. 11
Participanţii la Ratele de structură ale
Forma de
desfăşurarea valorii adăugate (VA)
remunerare
activităţii entității
Angajaţi Cheltuieli de personal (Chp) Chp/VA * 100

Capital tehnic Amortizare (A) A/VA*100

Creditori Cheltuieli cu dobânzi (Chd) Chd/VA * 100


Impozite, taxe şi vărsăminte
Stat Itva/VA*100
assimilate (Itva)
Provizioane pentru
Diverşi Pe/VA*100
exploatare (Pe)
Acţionari Dividende (Div) Div/VA*100

Profit rămas în companie


Entitatea Prd/VA*100
pentru dezvoltare (Prd)
Sursa: Idem pg. 98

Modelele de analiza factorială pentru valoarea adăugată sunt:

 M 
VA  Qe1    Qe  va
 Qe 
a)
Qe VA
VA=N s =N s×W a×va
b) N s Qe
Mf Mf ' Qe VA
VA=N s
c) N s Mf Mf ' Qe

MODELUL FACTORIAL SELECTAT:

 M 
VA  Qe1    Qe  va
 Qe 

SCHEMA FACTORIALĂ - pentru modelul selectat:

Ns
T
Qe t
wh
VA
gi
va
va i
în care:
Qe – producţia exerciţiului ( Qe=T×wh );
T – timpul total de muncă;
Wa – productivitatea medie anuală, determinată pe baza producţiei exerciţiului (
Qe
W a=
N s );
wh – productivitatea medie orară, determinată pe baza producţiei exerciţiului;
Ns – numărul mediu de personal;
t – numărul mediu de ore pe salariat;
gi – structura producţiei exerciţiului pe produse sau pe tipuri de activităţi;
n
∑ gi vai
i=1
va=
va– valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului ( ); 100
vai – valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi.

BAZA DE DATE:
Tabel nr. 12
Nr. To T1 Dinamică
Indicatori UM SB
crt. 2018 2019 A R
1. Producţia mii Qe 175.236 180.627
exerciţiului lei
2. Consumurile mii M
provenind de la terţi lei sau 35.509 36.251
CI
3. Valoarea adăugată mii VA
(rd. 1-2) lei
4. Timpul total de ore T
muncă (5x6)
5. Numărul mediu de pers. Ns 176 180
personal
6. Timpul pe salatiat ore t 1.801 1.845

7. Productivitatea wh
orară 1/4
8. Valoarea adăugată va
medie la un leu
producția
exercițiului 3/1
9 Valoarea adăugată r
va - 0,798 - -
medie recalculată
Sursa: Situațiile financiare Cafea Fortuna S.R.L. 2018-2019
CUANTIFICĂRI

VA = VA1 – VA0 =


din care, datorită:
1.
ΔQe=(Qe1 −Qe0 )va 0 =

din care, datorită:

1.1.
ΔT=(T 1 −T 0 )wh0 va 0 =

din care:

1.1.1.
Δ N s=( N s 1−N s0 )t0 wh0 va 0 =

1.1.2. Δt=N s1 (t 1 −t 0 )wh0 va0 =

1.2. Δ wh=T 1 (wh1 −wh0 )va0 =

2. Δ va=Qe 1 (va 1−va0 ) =

din care, datorită:


r
2.1.
Δg i=Qe 1 ( va−va0 ) =

r
2.2.
Δ vai=Qe1 ( va1− va) =

unde:
r
va=
∑ gi 1 vai 0
100
INTERPRETAREA REZULTATELOR:

S-ar putea să vă placă și