Compoziţia chimică a materiei vii

Materia este alcatuita din atomi care interactioneaza si formeaza molecule.

Organismele vii sunt si ele constituite din materie. Din cele peste 100 de elemente
chimice din tabelul periodic al elementelor (sau al lui Mendeleev) in organismele
vii se regasesc aproximativ 60 dintre care in mod constant 16 elemente. Dintre
acestea, 6 sunt fundamentale, vitale – C, H, N, O, P, S. Aceste elemente chimice se
combina si formeaza substantele chimice care se regasesc in constitutia
organismelor vii.

Substantele chimice care alcatuiesc materia vie sunt:

Apa – indispensabila vietii

– are rol de solvent pentru alte substante; are rol si de mediu de reactie

Substante anorganice – reprezentate de ioni (Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+/Fe3+,

Mn2+, Zn2+, Cu+/Cu2+, Cl-, I- etc.) si de radicali anorganici (CO32-, SO42-,
PO43-, NO3-, NO2-, etc.)

Substante organice – reprezentate de glucide, lipide, proteine si acizi nucleici.

Glucidele au rol energetic pentru toate organismele, dar si rol structural (intra in
alcatuirea peretilor celulari ai celulelor bacteriene, vegetale si fungale). Exemple:
glucoza, fructoza, galactoza, riboza, amidonul (substanta de rezerva la plante),
glicogenul (substanta de rezerva la animale, ciuperci), celuloza (intra in structura
peretilor celulari ai celulelor vegetale), chitina, mureina etc.

Lipidele au rol energetic major (prin degradare rezulta multa energie), dar au si rol
structural (intra in alcatuirea membranelor biologice). Exemple: trigliceridele,
fosfolipidele etc.

Proteinele sunt macromolecule alcatuite din unitati (monomeri) numite aminoacizi.

Acesti compusi – proteinele – sunt de doua categorii principale, in functie de
aspectul lor: globulare si fibrilare. Ele indeplinesc doua categorii de roluri: rol
structural (acesta este un rol fundamental al proteinelor, ele constituind esafodajul,
armatura tuturor structurilor biologice – colagen, cheratina, elastina etc.) si rol
functional (enzime, transportori de alte substante chimice – hemoglobina, mesageri
chimici=hormoni, fotosinteza – clorofila, proteine de depozit – albumina, aparare –
anticorpi, miscare – actina si miozina etc.)

Celula – generalitati

Celula este unitatea elementara (fundamentala, de baza) structurala, functionala si

genetica a tuturor organismelor vii. Ea are integralitate (elementele constitutive
formeaza un tot unitar), metabolism propriu (schimb de substante si energie cu
mediul), capacitate de autoreglare (schimb de informatie cu mediul), de
autoconservare si de autoreproducere.

Celulele pot exista ca entitati autonome (de sine statatoare), ca in cazul

organismelor unicelulare, indeplinind singure toate functiile specifice viului
(nutritie, relatie, reproducere) sau se pot asocia formand tesuturi care alcatuiesc
organe, iar acestea organismul pluricelular.

Tipuri fundamentale de celule

In functie de particularitatile de stocare si functionare a materialului genetic

(ADN), adica dupa prezenta sau absenta unui nucleu individualizat, sunt doua
tipuri de celule:

Celule procariote (PK) = bacteriile – nu au un nucleu adevarat, individualizat,

materialul genetic nefiind protejat de o membrana nucleara (invelis nuclear); aceste
celule au nucleoid (un cromozom circular care vine in contact direct cu
citoplasma). Alte caracteristici: sunt foarte mici, au forma sferica, ovala sau
spiralata, au perete celular, nu au organite celulare, in afara de ribozomi.

Celule eucariote (EK) – reprezentate de celulele organismelor vegetale, animale,

ciuperci, protoctiste. Au materialul genetic delimitat, protejat si separat de restul
componentelor celulare printr-un invelis nuclear alcatuit din doua membrane. Alte
caracteristici: sunt mult mai mari, au organite celulare (care asigura
compartimentarea celulei, la procariote nefiind decat un singur compartiment).
Sunt de doua categorii: cu perete celular (celulele vegetale, fungale si unele
protoctiste – algele) si fara perete celular (celulele animale si restul protoctistelor).