Unul dintre obiectivele CEC (Cadrul European al Calificărilor) se referă

la mobilitatea cetățenilor în cadrul UE. Pornind de la această aserțiune,

cerința pentru seminar este de a vă exprima opinia personală (ce poate fi
documentată/susținută de surse bibliografice precum evidențe, statistici,
indicatori etc.) cu privire la acest fenomen, menționându-se aspectele
pozitive versus negative (dacă este cazul).

Cadrul European al Calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții nu este o instituție,
așa cum denumirea ar putea afișa. El este un program rulat de Consiliul European și
implementat de fiecare stat membru în parte, prin Centre de Coordonare Națională. Proiectul
datează din 2004, revizuit în 2007 cu o obligație de uniformizare a statelor în această privință
până în 2010 și reglementat prin hotărâri și recomandări la nivelui CE și Parlamentului
European, ultima revizuire/recomandare fiind în 2017 când s-au adăugat reglementări
/recomandări ce privesc problema socială a supracalificării și a subocupării.

Practic CE îndeamnă centrele naționale la o mai bună comunicare cu instituțiile de

învățământ superior, dar și cu centrele de ocupare a forței de muncă, agențiile private de
recrutare și companiile multinaționale. De asemenea, se propune ca această comunicare să fie
centralizată, raportată constant și desfășurată după o metodologie clar definită, astfel încât
programul CEC să poată fi reinterpretat, reînnoit și să ofere feedback constant tocmai prin
aceste așa-zise recomandări.

Din punct de vedere social, CEC are doar beneficii dacă ne raportăm strict la Uniunea
Europeană. Acest program reduce problema socială a inegalității de șanse pe piața muncii,
extinzând atât aria de selecție pentru angajatori, cât și domeniul de aplicabilitate la job pentru
cetățenii UE. Astfel, există beneficii atât la nivel personal, cât și la nivelul statelor care au
probleme cu îmbătrânirea populației sau lipsa de personal pe un anumit sector de activitate,
unde se evidențiază perfect segmentul mobilității cetățenilor. Și la nivel psihologic se observă
schimbări: omul care pleca înainte cu anumite dezavantaje materiale pe drumul afirmării
profesionale și sociale gândește acum că tot ce acumulează va fi echivalent cu ce a acumulat o
persoană cu un statut mai ridicat; nu numai din țara natală, dar și din altă țară europeană.
Bineînțeles, acest lucru este greu depistabil la nivel general și mult mai ușor de sesizat într-o
analiză mai profundă a nișelor de pregătire universitară, astfel încât lacuna trierii/selectării
este deja vizibilă. Se pune accent pe cantitate și nu pe selecție/triere/calitatea individului care
are acces la pregătirea universitară.

Se resimte clar și obiectivul uniformizării pieței muncii la nivelul UE, însă acesta are
lacune. Deși eficient pe plan economic pentru statele care atrag masiv forță de muncă,
programul se dovedește a fi ineficient pentru statele situate în urmă la punctul de plecare al
acestui proiect. Motivul este simplu: CEC propune flexibilitate și egalitate de șansă, dar nu se
ocupă și de echilibrul social al fiecărui stat în parte, fapt ce promovează indirect migrația
masivă și incontrolabilă. Acest fenomen este echivalent cu zicerile cotidiene „orice neavenit
ajunge student”, „X ajunge avocat (de ex.) fiindcă așa vor părinții lui nu fiindcă îl recomandă
vreo calitate”. Cât timp la nivel individual lumea e mulțumită, la fel și cei care conduc
sectoarele de activitate, sectoarele politice, țările dezavantajate nu își vor putea face bine
singure, nu își vor putea face curat în propria camera mentală, pentru că au fost învățați cu
șansa ușor accesibilă, chiar dacă la nivel macro acest lucru nu face bine țării. Majoritatea
oamenilor nici nu își pot da seama de acest lucru. Deci, cum ar putea o țară dezavantajată din
startul proiectului să combată acest fenomen? Nu poate singură. Așadar, acest proiect duce
lipsă de standardizări legislative specifice, potrivite fiecărui stat la nivel de educație.
Proiectul nu va limita accesul nimănui la egalitatea de șanse, deoarece acest CEC este valabil
pentru orice forme de educație și de pregătire profesională. În schimb, va limita fenomenele
sociale dăunătoare economic pentru acele țări dezavantajate. După această analiză…pare
cumva că interesele proiectului sunt altele, mai adânci? Rămâne de văzut, însă nimeni nu
poate contesta beneficiile mobilității cetățenilor UE.

În concluzie, la nivel de aplicare și beneficii imediate acest proiect este de succes; în

schimb, la nivel de condiții de aplicare pentru fiecare stat, proiectul este clar deficitar. De
asemenea, judecând la nivel global, CE și Parlamentul European nu propun nicio colaborare
între CEC și alte programe similare desfășurate la nivelul altor continente. Acest lucru ar
completa legislația privind emigranții fără acces la loc de muncă legal.

Surse de formare a opiniei:

„Recomandarea CE din 22 mai 2017 privind CEC din Jurnalul Oficial al UE”

https://europa.eu/europass/ro/european-qualifications-framework-eqf (site oficial al

UE)

http://europass-ro.ro/

http://edu.asm.md/sites/default/files/06_Cadrul%20European%20al
%20Calificarilor.pdf

(document de explicare a CEC elaborat în Belgia, expus pe site-ul Universității de Stat

D.Cantemir din Chișinău, Rep. Moldova->subiect delicat al colaborării UE-Rep.Moldova)