Sunteți pe pagina 1din 15

Topologii de rețea

1. Noțiuni introductive

Proiectarea unei rețele de calculatoare constă în procesul de interconectare a echipamentelor de rețea și


stabilirea modului în care informația circulă de la un nod la altul, urmărind anumite protocoale și reguli.
Se pot identifica două tipuri de topologii care caracterizează o reţea locală:

 topologie fizică: dispunerea spaţială a nodurilor (rutere);


 topologie logică : caracterizează modul de comunicare a datelor.

Alegerea unei topologii este foarte importantă deoarece influenţează reţeaua prin:
 stabilirea echipamentelor corespunzătoare şi a performanţelor acestora;
 modul în care este administrată reţeaua;
 posibilitatea de extindere.

În funcție de modul în care sunt dispuse și interconectate nodurile în cadrul rețelei, putem distinge
următoarele tipuri de topologii:
 punct la punct;
 magistrală (bus);
 inel;
 stea;
 plasă (mesh);
 mixtă.

1.1. Topologia punct la punct

Topologia punct la punct (Figura 1) este considerată cea mai simplă metodă de interconectarea a
dispozitivelor de rețea, fără nici o legătură de rezervă, deci cu o fiabilitate scăzută. Prezintă avantajul că nu
necesită echipamente de interconectare având în vedere că legăturile se stabilesc între două calculatoare în
mod direct. Topologia punct la punct poate fi utilizată în rețele de transport care au o distanță mică între
ele.

Fig. 1. Rețea de tip punct-la-punct

1
1.2. Topologia de tip magistrală

O rețea de tip magistrală (Figura 2) este compusă dintr-un singur cablu la care se conectează toate
dispozitivele (calculatoare) din reţea. Se folosește un singur canal de comunicaţie, ca urmare toate
dispozitivele împart aceeaşi bandă.

Fig. 2. Rețea de tip magistrală

Este o topologie pasivă, în sensul că fiecare dispozitiv preia toate datele care sunt transmise chiar dacă nu
îi sunt destinate. Acest mod de transmitere a informaţiei către întreaga reţea se numește broadcast, tehnică
prin care se încarcă foarte mult reţeaua.

La un anumit moment de timp, un singur calculator are dreptul să trimită date, celelalte pot doar să
primească. Când două calculatoare vor să trimită date în acelaşi timp este nevoie de o regulă. În cazul în
care 2 echipamente transmit în același timp vor apărea coliziuni, așadar fiecare calculator va aștepta un
interval de timp aleatoriu după care se încearcă iar retrimiterea datelor.

La capetele fiecărei astfel de magistrale (cablu) se află un echipament terminal care are rolul de opri
semnalul pentru ca acesta să nu se reflecte înapoi în rețea.

Avantajele topologiei bus:


 uşor de extins, dar nu cu mai mult de 30 de calculatoare;
 sunt folosite în reţele mici care nu necesită o viteză mare;
 sunt ieftine deoarece folosesc un simplu cablu (magistrală).

Dezavantajele topologiei bus:


 cu cât adăugăm mai multe dispozitive în reţea cu atât performanţele acesteia scad pentru că împart
aceeaşi bandă;
 este greu de identificat unde are loc o problemă şi dacă acest lucru se întâmplă este afectată toată
reţeaua;
 lungimea cablului este limitată fiind mai lentă faţă de alte topologii.

1.3. Topologia de tip inel

În cadrul topologiei de tip inel (Figura 3) fiecare nod din rețea este conectat în mod direct cu alte două
noduri adiacente. În funcție de fluxul de date, topologia în inel se împarte în două categorii:

2
 unidirecțională – datele circulă într-un singur sens, adică este o rețea semi-duplex. Această
categorie este cea mai folosită deoarece este cea mai ușor de întreținut.
 bidirecțională – datele circulă în ambele sensuri.

Fig. 3. Rețea de tip inel

În cazul topologiei unidirecționale, fiecare stație primește pachetele și le trimite mai departe spre
destinație. Ele acționează ca un repetor în transmisiune. Având în vedere că fiecare echipament participă
în procesul de comunicație putem spune că rețelele în topologie de tip inel sunt niște rețele active.

Avantajele topologiei în inel:


 toate datele sunt transmise într-o singură direcție, și astfel se reduc șansele de coliziune între
pachete;
 nu este necesar un server de rețea;
 datele pot fi transmise la viteze mari;

Dezavantajele topologiei în inel:


 datele trebuie să treacă prin fiecare echipament, de aici rezultă o viteză mai mică decât în cazul
topologiei stea;
 dacă un echipament încetează să funcționeze, afectează toată rețeaua;
 nu sunt scalabile.

1.4. Topologia de tip stea

În cadrul rețelelor în topologie de tip stea (Figura 4), fiecare echipament (nod) este conectat la un
dispozitiv central, care poate fi switch sau router. Aceasta este una dintre cele mai comune topologii de
rețea.

Fig. 4. Rețea de tip stea

3
Rețelele de tip stea pot avea maxim 1024 de noduri, însă este de preferat ca atunci când există foarte multe
dispozitive, să se creeze rețele de dimensiuni mai mici interconectate între ele pentru a nu afecta
performanțe globale ale rețelei.

Avantajele topologiei de tip stea:


 deoarece fiecare echipament este conectat separat la echipamentul central atunci când un link nu
mai este funcțional nu afectează toată rețeaua. Așadar, rețeaua este mult mai tolerantă la erori.
 sunt flexibile. Echipamentele pot fi ușor deplasate, se pot izola anumite noduri și se pot conecta cu
alte rețele. Deci topologia stea este scalabilă.

Dezavantajele topologiei de tip stea:


 necesită mai multe cabluri și echipamente de interconectare, deci poate apărea costuri
suplimentare pentru implementare;
 dispozitivul central determină performanțele rețelei și numărul de noduri;
 dacă dispozitivul central nu mai este funcțional toată rețeaua încetează să mai funcționeze.

1.5. Topologia de tip plasă (mesh)

În cadrul rețelelor de tip mesh (Figura 5) fiecare dispozitiv este conectat cu două sau mai multe dispozitive
din rețea în același timp, astfel încât informațiile pot fi transmise de la un nod la altul pe mai multe căi. În
acest fel, dacă un link de legătură se defectează întotdeauna va exista cel puțin o legătură de rezervă între
oricare două noduri pe unde se poate transmite informația. Prin aceasta se asigură că nu se va pierde
informație, aceste rețele fiind foarte fiabile (siguranță în funcționare).

Fig. 5. Rețea de tip mesh

Există două tipuri de topologii plasă:


 Topologie de tip plasă totală reprezintă o topologie în care fiecare dispozitiv are o legatură cu
toate celelalte. Numărul tuturor conexiunilor este N(N-1)/2, unde N reprezintă numărul
dispozitivelor din rețea.
 Topologie de tip plasă parțială este o topologie în care mai multe dispozitive sunt conectate la
diverse elemente din rețea, dar nu toate sunt conectate între ele.

4
Avantajele topologiei de tip plasă (mesh):
 Permite o siguranță crescută în cadrul rețelelor, ceea ce înseamnă că dacă o conexiune către un
nod este întreruptă, atunci transmiterea datelor va putea fi făcută pe o altă cale. În acest mod datele
vor putea ajunge la destinație;
 Prin adăugarea unor noi elemente în rețea, aceasta își va îmbunătății traficul, în timp ce
conexiunile existente nu vor fi afectate.
 Permite gestionarea unei cantități foarte mare de trafic de date și poate transmite date simultan
fără a afecta conexiunea.

Dezavantajele topologiei plasă (mesh):


 Costul pentru construirea unei astfel de rețele este foarte mare;
 Este foarte greu de realizat și de monitorizat o astfel de rețea, mai ales pentru rețelele mari.

1.6. Topologia mixtă

O rețea cu o topologie mixtă (Fig. 6) este alcătuită din mai multe rețele având topologii diferite,
interconectate între ele. Această interconectare a rețelelor se datorează dorinței de a acoperi o arie cât mai
mare. Pentru alcătuirea acestui tip de topologie se pornește de la o rețea principală care în cele mai multe
cazuri folosește o topologie de tip mesh (plasă) în care interconectarea dintre dispozitive este totală. Apoi,
rețeaua principală se extinde cu diferite alte rețele având diferite topologii pentru a se obține o eficiență
maximă.

Fig. 6. Rețea în topologie mixtă

5
2. Desfăşurarea lucrării

2.1. Simularea în Opnet a diferitelor tipuri de topologii de rețea

Următorul exemplu îşi propune găsirea unei soluţii optime pentru realizarea unei topologii de reţea pentru
o societate comercială având în vedere: pe de o parte mecanisme de protecţie ridicată necesare în cazul
transmiterii unor debite mari de date şi pe de altă parte reducerea costurilor de transport şi mentenanţă. Cu
ajutorul programului OPNET Modeler 14.5 se vor evalua mai multe arhitecturi de reţea, stabilindu-se un
profil ce conţine în structura acestuia următoarele aplicaţii: http, baze de date şi ftp ce rulează simultan.

2.1.1. Configurarea scenariului pentru reţeaua în inel

Se va realiza modelul reţelei din Fig. 7 care foloseşte obiectele prezentate în tabelul 1.

Fig. 7 Modelul de reţea inel utilizat

1. Se lansează în execuţie programul OPNET Modeler 14.5.

2. Se selectează: File -> New -> Project -> OK.

3. Se definesc: Project Name: Proiect_Topologii


Scenario Name: Topologie_Inel_Scen1

4. Se setează apoi: Initial Topology: Create empty scenario


Network Scale: Campus

6
Size: X: 150 / Y: 100 / Units: Kilometers
Model Family: nu se va selecta nimic, direct Next (paleta de obiecte se va construi
ulterior).

Se construieşte şi se analizează rețeaua din figura 7 ţinându-se seama de următorii paşi:

5. Se deschide paleta de obiecte (Open Object Palette - în cazul în care aceasta nu este deja deschisă) şi
se trece la modul de vizualizare sub formă de iconiţe prin apăsarea butonului Open Palette In Icon View.
Pentru configurarea paletei de obiecte se selectează Configure Palette, iar apoi Clear. Se introduc în paletă
obiectele prezentate în Tabelul 1, prin apăsarea butoanelor Link Models sau Node Models în funcţie de
tipul obiectului (nod sau link al reţelei). Se salvează paleta creată cu numele: paleta_retea.

Tabelul 1. Obiectele folosite pentru modelarea reţelei din Figura 7 şi Figura 8

Nume în
Tip obiect Profile Servicii
schemă
Http(Heavy Browsing)
Application
Application Config Ftp(High Load)
Config
Database(MediumLoad)
Profile Config Profile Config ProfilGeneral: Http, Ftp, Database
10BaseT_LAN Retea ProfilGeneral
CS_7000_6s_a_e6_fe2_fr4_sl4_tr4_
Router_x
adv
Http
ethernet_server Server_Date Database
Ftp
Tip Link Capacitate (b/s) Tip Link
10BaseT predefinit 10BaseT

6. Se construieşte reţeaua ca în figura 7.

7. Se redenumesc corespunzător obiectele din reţea.

8. Se definesc aplicaţiile utilizate: - Http(Heavy Browsing)


- Ftp(High Load)
- Database(MediumLoad)

9. Se defineşte profilul (ProfilGeneral) utilizat de toate calculatoarele din reţea care cuprinde cele 3
tipuri de aplicaţii.

7
10. Se realizează configurarea modulului de calculatoare LAN (10BaseT_LAN) astfel încât să conţină câte
20 de calculatoare (Lan -> Number of Workstations), iar profilul utilizat să fie cel stabilit la pasul anterior
(ProfilGeneral).

11. Se configurează serverul astfel încât să suporte serviciile (Supported Services) specifice: HTTP, FTP,
Database

12. Se colectează statisticile:


Global Statistics
Ftp → All
Http → All
DB Query All
Node Statistics
Client Ftp → All
Client Http → All
Client DB → All
Server Ftp → All
Server Http → All
Server DB → All
Link Statistics
Point-to-point → All

13. Se rulează simulatorul. Timpul stabilit pentru simulare va fi de 3 ore.

14. Se va completa tabelul din Anexa 1.

2.1.2. Se creează scenariul 2 pentru reţeaua de tip Inel (Topologie_Inel_Scen2)

Se va păstra reţeaua de bază din scenariul Topologie_Inel_Scen1 pentru a putea fi comparată cu noua
reţea din scenariul curent care va fi denumit Topologie_Inel_Scen2. Duplicarea reţelei din scenariul
Topologie_Inel_Scen1 în scenariul Topologie_Inel_Scen2 se realizează utilizând comanda:

Scenarios → Duplicate Scenario → Enter name: Topologie_Inel_Scen2

În scenariul Topologie_Inel_Scen2 vom presupune defectarea link-ului dintre Router-ul 1 şi Router-ul 5.


Se va analiza încărcarea de pe cele două link-uri specificate în tabelul din Anexa 1. Se va completa acest
tabel.

2.1.3. Se creează scenariul pentru reţeaua de tip Mesh (Topologie_Mesh_Scen3)

Se va realiza modelul reţelei din Figura 8 care foloseşte obiectele prezentate în tabelul 1.

Se rulează simulatorul. Timpul stabilit pentru simulare va fi de 3 ore.

Se va completa tabelul din Anexa 1.

8
Fig. 8. Modelul de reţea mesh utilizat

9
ANEXA 1

1. Se va completa tabelul de mai jos (cu valori medii):

Link Scenariu Queuing delay (sec) Throughput (bits/sec)


Traficul de downstream între Scenariul 1:
Router 1 – Router 2
Scenariul 2:

Traficul de downstream între Scenariul 1:


Router 1 – Router 5 Scenariul 2:
Traficul de downstream între
Scenariul 3:
Router 1 – Router 4

2. Să se specifice care este timpul mediu de încărcare (secunde) al unei pagini web în scenariul 1
(Topologie_Inel_Scen1) comparativ cu scenariul 2 (Topologie_Inel_Scen2)?

3. În scenariul Topologie_Mesh_Scen3 vom presupune defectarea link-ului dintre Router-ul 1 şi Router-


ul 4. Se va specifica noul traseu pe care sunt transmise datele dinspre server către clienţi? Justificaţi.

4. Se vor preciza avantajele / dezavantajele topologiei de tip inel comparativ cu o topologie de tip mesh?

5. Se vor preciza avantajele / dezavantajele topologiei de tip mesh parţial vs. mesh total?

2.2. Descrierea proiectului Banca_cu_10_etaje (intranet de capacitate mare)

10
Se urmăreşte analiza a trei variante de realizare a unei reţele de intranet pentru o bancă cu 10 etaje. La
fiecare etaj se află câte o reţea modelată prin obiectul 10BaseT_LAN formată dintr-un număr de 20
calculatoare şi un switch interconectate prin link-uri de tip 10BaseT. Pentru fiecare subreţea de
calculatoare se setează un acelaşi profil de aplicaţii: ProfilGeneral care cuprinde următoarele aplicaţii:
Email (Medium Load), Ftp (High Load) şi Printare (Text File). La parterul clădirii se găseşte o subreţea
formată din trei servere: Email_server, Ftp_server şi Printare_server. Primele două posibilităţi de
configurare sunt prezentate în scenariile Versiunea1 şi Versiunea2, urmând ca varianta optimă să fie
construită de către student, astfel încât să se minimizeze delay-ul pentru toate subreţelele.

2.2.1. Scenariul Versiunea1

1. Se creează în folderul studentului un nou director de forma „\OPNET\GrupaXYZ\Banca10Etaje”


(acesta va fi directorul în care se va salva proiectul Banca_cu_10_etaje corespunzător acestui laborator).

2. Se lansează în execuţie programul OPNET Modeler.

3. Se setează directorul în care vor fi plasate fişierele proiectului (directorul creat la pasul 1): File →
Manage Model Files → Add Model Directory. Se bifează cele două căsuţe: Include all subdirectories şi
Make this the default directory.

4. Se selectează: File → New... → Project → OK.

5. Se definesc: Project Name: Banca_cu_10_etaje


Scenario Name: Versiunea1

6. Se setează apoi: Initial Topology:Create empty scenario


Network Scale: Office
Size: X: 250 / Y: 250 / Units:Meters
Model Family: nu se va selecta nimic, direct Next (paleta de obiecte se va construi
ulterior).

7. Se construieşte şi se analizează reţeaua din figura 9 ţinându-se seama de următorii paşi:


a. se configurează paleta de obiecte cu modelele specificate în Tabelul 2;

Tabelul 2. Obiectele folosite pentru modelarea reţelei din Figura 9.


Tip obiect Nume Tip obiect Nume

Application Config ethernet16_switch

ethernet_server_ad
Profile Config
b. se v

10BaseT_Lan 10BaseT (link)

11
construieşte reţeaua din Figura 9;

c. se redenumesc obiectele din reţea în mod corespunzător.

Fig.9. Modelul de reţea pentru scenariul Versiunea1

d. se definesc aplicaţiile utilizate:


 Email (Medium Load);
 Ftp (High Load);
 Printare (Text File);

e. se defineşte profilul (ProfilGeneral) utilizat de toate calculatoarele din reţea care cuprinde cele trei
tipuri de aplicaţii ce rulează simultan;

f. se realizează configurarea modulelor 10BaseT_Lan ( ) astfel încât să conţină câte 20 (Lan →


Number of Workstations) de calculatoare pentru fiecare etaj, iar profilul utilizat să fie cel stabilit la pasul
anterior (ProfilGeneral);

g. se configurează cele trei servere astfel încât să suporte serviciile (Supported Services) specifice:
 Email_server → Email;
 Ftp_server → Ftp;

12
 Printare_server → Printare

h. se culeg statisticile pe noduri pentru a putea vizualiza întârzierea pachetelor la fiecare etaj (Node
Statistics → Lan → Delay);

i. se rulează simulatorul (Duration: 1 oră);

j. se vizualizează rezultatele, care vor fi comparate cu cele obţinute în următoarele scenarii.

Se poate observa în Figura 10 că întârzierea pachetelor pentru subreţeaua de la etajul 10 este mult mai
mare decât cea pentru etajul 1, aceasta deoarece pachetele sunt procesate de toate cele 11 switch-uri din
reţea până să ajungă la serverele de la parterul clădirii.

Fig.10. Vizualizarea rezultatelor pentru scenariul Versiunea1

2.2.2. Scenariul Versiunea 2

Construirea scenariului Versiunea2 se realizează prin duplicarea primul scenariu, pentru a păstra obiectele
deja amplasate şi se va modifica reţeaua ca în Figura 11. Duplicarea reţelei de bază se obţine astfel:
Scenarios → Duplicate Scenario... Se introduce numele noului scenariu: Versiunea2.

Performanţele reţelei se pot îmbunătăţi prin mutarea subreţelei de servere de la etajul 1, la mijlocul
clădirii, respectiv între etajul 5 şi etajul 6. Astfel, întârzierea pentru PC-urile de la etajul 10 va scădea, însă
întârzierea pentru cele de la etajul 1 va creşte (Figura 12 şi 13).

13
Fig.11. Modelul de reţea pentru scenariul Versiunea2

Fig.12. Întârzierea pentru reţeaua de la Fig.13 . Întârzierea pentru reţeaua de la


de la etajul 1 (comparaţia scenariilor) de la etajul 10 (comparaţia scenariilor)

2.2.3. Scenariul Versiunea 3

Se va crea un nou scenariu (prin duplicare) şi se va modifica reţeaua astfel încât valoarea pentru delay să
fie optimă (utilizatorii de la orice etaj să nu fie defavorizaţi în comparaţie cu alţii). Se va pune în evidenţă
acest lucru prin simulare şi vizualizarea rezultatelor comparativ cu scenariile anterioare.
ANEXA 2

In urma simulărilor realizate in OPNET Modeler pentru proiectul Banca_cu_10_etaje va trebui sa


realizați un referat in care sa comparați graficele specificate mai jos:

14
1. Scenariul 1: Comparați graficele pentru ETAJ1, ETAJ 5 si ETAJ10. Explicați rezultatele obținute.

2. Scenariul 2: Comparați graficele pentru ETAJ1, ETAJ 5 si ETAJ10. Explicați rezultatele obținute.

3. Comparați graficele pentru ETAJ1 in scenariile 1 si 2. Explicați rezultatele obținute.

4. Comparați graficele pentru ETAJ10 in scenariile 1 si 2. Explicați rezultatele obținute.

5. Comparați graficele pentru ETAJ1 in scenariile 1 si 3. Explicați rezultatele obținute.

6. Comparați graficele pentru ETAJ10 in scenariile 1 si 3. Explicați rezultatele obținute.

7. Comparați graficele pentru toate etajele în cazul scenariului 3. Explicați rezultatele obținute.

Observație: Pentru fiecare punct se va introduce în referat un print screen cu rezultatele obținute în
OPNET Modeler corespunzătoare graficului solicitat.

15

S-ar putea să vă placă și