ELEMENTELE DE EVALUARE PT DIAGNOSTICUL DE NURSING AL UNEI

ERUPTII INFECTIOASE
CLASIFICARE
.”Boli eruptive ale copilariei” clasice:
1.Scarlatina
2.Rujeola
3.Rubeola
4.Boala Filatov-Dukes(controversata-SSSS)
5.Megaeritemul epidemic
6.Exantemul subit
.Varicela si zona
.Mononucleoza infectioasa
.Altele
1.Recunoasterea elementelor eruptive caracteristice
-Macula: leziune plana rozata/rosie
-Papula: leziune reliefata, catifelata
-Vezicula: mici dimensiuni, continut clar
-Pustula:continut tulbure,purulent
-Bule: decolari epidermice de mari dimensiuni cu continut clar
2.Extinderea eruptiei, confluenta
3.Topografia eruptiei
4.Caracteristicile evolutive(mod de instalare, regresie, descuamare)
I.Analiza eruptiei
II.Istoricul eruptiei
.Contextul epidemiologic: boli eruptive in antecedente, vaccinari, contact familial sau in
colectivitati
.Semne anterioare eruptiei: febra, angina, catar .Tratamente anterioare
eruptiei
III.Alte semne clinice asociate:
.Analiza curbei termice: alura, evolutie, cronologia fata de eruptie
.Exantemul conjunctival si bucal
.Adenopatii, hepatosplenomegalie, artrita, semne digestive sau meningiene
IV.Examene biologice(HLG-FL,VSH,PCR,serologii virale etc) in cazuri atipice

INTERVENTIILE DE NURSING PENTRU INGRIJIREA UNUI PACIENT CU

SCARLATINA.APLICTII PRACTICE
▪A:Evaluarea,monitorizarea si sustinerea functiilor vitale
▪A:Evaluarea gradului de dependenta si adaptarea ingrijirilor
▪A:Izolarea pacientului in salon separat, cu masuri pentru prevenirea transmiterii infectiei in
spital
▪D: Recolt de probe biologice in scop diagnostic
▪D:Administrarea tratamentului antibiotic, respectand procedurile generale
Atentie!! Penicilina orala se administreaza pe stomacul gol, cu 30 minute inainte de mese
sau 2 ore dupa mese.
▪A:Combaterea simptomelor: febra,durere,prurit,dureri faringiene
▪A:Asigurarea igienei tegumentelor si mucoaselor
▪A: Asigurarea aportului lichidian si dietei adecvate tolerantei si stadiului bolii(initial hidrolacto-
zaharata)
▪A: Monitorizarea simptomelor: temperaturii corporale, FC, FR,TA,diurezei, starii de constienta,
durerilor(cefalee, disfagie, dureri musculare, articulare), simptomelor digestive, exantemului si
enantemului.

INTERVENTIILE DE NURSING PENTRU INGRIJIREA UNUI PACIENT CU

RUJEOLA.APLICATII PRACTICE
Evaluarea functiilor vitale si a gradului de dependenta
▪Prioritate pentru majoritatea cazurilor: asigurarea nevoii de a respira
-monitorizarea permanenta, asistarea pacientilor in timpul acceselor de tuse, drenajul
postural,
-aspirarea secretiilor, administrarea de oxigen, mucolitice, bronhodilatatoare sistemice
sau in aerosoli
-In formele severe, poate fi necesara ventilatia mecanica si alte interventii specifice de
terapie intensiva
▪Combaterea simptomelor: febra,durere,tuse,rinoree,usturimi conjunctivale, dificultate de
respiratie, deglutitie
▪Identificarea, monitorizarea si tratamentul complicatiilor
▪Prevenirea infectiilor asociate spitalizarii

INTERVENTIILE DE NURSING PENTRU INGRIJIREA UNUI PACIENT CU

VARICELA. APLICATII PRACTICE
▪I- Evaluarea, monitorizarea functiilor vitale, supravegherea si identificarea precoce a
complicatiilor.
▪I-Monitorizarea si combaterea febrei cu metode fizice
▪I-Asigurarea igienei tegumentelor si mucoaselor cu solutii alcaline
▪I-Calmarea pruritului cu calamina sau alte solutii calmante
▪I-Asigurarea lenjeriei lejere, din bumbac
▪I-Educarea pacientului pentru a nu se scarpina si rupe veziculele
▪I-Taierea scurta a unghiilor, acoperirea mainilor cu sosete sau manusi pentru a evita scarpinatul.
▪I-Asigurarea dietei concordant cu toleranta si stadiul bolii, initial lichidiana, cu alimente reci,
moi, usor digerabile.
▪I-Izolarea pacientului in camera curata,aerisita,verificand umiditatea si temperatura ambientala.
▪I-Limitarea vizitatorilor pentru prevenirea riscului de infectii
▪I-Spalarea mainilor inainte si dupa fiecare contact cu pacientul.
▪D-Administrarea medicatiei anti-herpetice, antitermice, antihistaminice, cand este necesar.
ELEMENTELE SPECIFICE DE NURSING PT PACIENTUL CU HERPES ZOSTER.
MONITORIZAREA DURERII.
INTERVENTIILE DE NURSING PENTRU INGRIJIREA UNUI PACIENT CU OREION.

D-Izolarea pacientului in spital sau la domiciliu;

A-Evaluarea si monitorizarea functiilor vitale, febrei, durerii ( scala analogica ) si dificultati de
alimentatie;
A-Combaterea febrei cu mijloace fizice;
A-Combaterea durerii prin aplicarea cu comprese umede si calde pe parotidele tumefiate sau pe
abdomenul dureros, aplicarea compreselor reci si utilizarea suspensorului in cazul orhitei;
A-Mentinerea igienei orale;
A-Asigurarea dietei cu alimente usor masticabile, lichide si semilichide, evitand dulciurile si
grasimile;
A-Furnizarea informatiilor despre evolutia bolii si nevoia respectarii repausului;

INTERVENTIILE DE NURSING PENTRU INGRIJIREA UNUI PACIENT CU TUSE

CONVULSIVA
D-Izolarea pacientului in perioada catarala (primele 5 zile);
A-Evaluarea, monitorizarea functiilor vitale;
A-Repaus la pat, fizic si neuropsihic;
A-Asigurarea unui mediu linistit, aerisit, umidificat, reducand factorii declansatori ai
paroxismelor (praf, fum);
A-Asigurarea dietei cu mese mici, frecvente si aport adecvat de lichide;
A-Asistarea in timpul acceselor de tuse, asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii;
D-Administrarea medicatiei antibiotice, antitusive, bronhodilatatoare, oxigenoterapiei, conform
prescriptiei;
A-Prevenirea suprainfectiilor;
A-Educarea pacientului si anturajului privind transmiterea infectiei, planului de tratament si
riscul complicatiilor.

INTERVENTIILE DE NURSING PENTRU INGRIJIREA UNUI PACIENT CU

TETANOS.
▪D- internare obligatorie din cauza gravitatii bolii, nu este necesara izolarea
▪A-asigura un mediu de ingrijire linistit, izolat fonic, fara stimuli luminosi(Semi-obscuritate);
bolnavul NU se lasa singur
▪A-Protejeaza pacientul de riscurile traumatice prin cadere in momentul contracturilor
paroxistice
▪D-Recolteaza ser pentru imunologie si probele microbiologice(HC,culturi plaga) inaintea
administrarii antibioticului
▪D-Administreaza serul IgAT respectand tehnica de testare si desensibilizare
▪A-Monitorizeaza functiile vitale, numarul, durata si intensitatea crizelor de contractura,
identifica rapid criteriile de alarma: -Crizele paroxistice subintrante-Alterarea respiratiei prin
tetanizarea musculaturii respiratorii, fracturi costale si leziuni pleuro-pulmonare
▪A-Interactioneaza cu pacientul bland, atraumatic, evitand manevrele inutile;
▪D-Administreaza medicatia iv, NU im!
▪A-Asigura alimentatia parenterala tinand cont de consumul energetic, pierderile
hidroelectrolitice
▪A-Asigura suportul emotional pentru pacient si apartinatori

INTERVENTIILE DE NURSING PENTRU INGRIJIREA UNUI PACIENT CU

DIFTERIE.
▪A-Eval si mont fc vitale, cu prioritate a permeabili cailor aeriene si stabilitatii c-v.
▪A-Initierea resuscitarii(BLS) in cazul socului
▪D-Asigurarea abordului venos pe doua linii, recoltarea de probe de sange si exudat faringian
pentru investigatii.
▪D-Pregatir si ingrij specifica pentru intubarea endotrah sau traheostomie in cazul crupului.
▪A-Asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii, aspirarea secretiilor, umidificarea aerului,
aerisirea incaperii, administrare de oxigen
▪A-Monitorizarea electrocardiografica
▪D-Testarea sensibilizarii la ATD (antitoxina difterica!!! , desensibilizare cu monitorizare, vezi
administrare seruri!!!)
▪D-Admin medic conform prescriptiei (corticoizi, ATD, ATB)
▪A-Mentinerea igienei tegum, mucoas si danturii
▪A-Asigura dietei orale cu alimen lichide, moi
▪D-Realizarea alimenta prin gavaj sau parenteral in formele severe
▪A-Izolarea pacientului, respectand masurile de prevenire a IAAM