Activităţi

Modulul II. Psihologia personalităţii

Capitolul 1. Introducere în psihologia personalităţii
1.1 Alegeţi litera din dreptul variantei corecte. Fiecare răspuns corect = 5 p
1). Ca nucleu al personalităţii, Eu-l are origine: a. biologică; b. socială; c. înnăscută; d. dobândită.
2). Temperamentul reprezintă, în sistemul de personalitate, subsistemul: a. fiziologic; b.
bioenergetic; c. instrumental; d. de autoreglaj.
3). Termenul de „persoană" reprezintă: a. un om obişnuit; b. orice om normal; c. un om cu
personalitate; d. o exprimare statistică.
4). Tipologia personalităţii se formează ca urmare a apartenenţei: a. la o anumită zodie; b. la o
anumită grupă sangvină; c. la un anumit tip de caracter; d. la un anumit grup social sau cultură.
5). Agitaţia unui om acuzat pe nedrept reprezintă: a. o trăsătură de personalitate; b. o reacţie la o
anumită situaţie; c. o manifestare a temperamentului; d. o manifestare a caracterului.
6). Tipul reprezintă: a. un individ simpatic; b. un anume individ; c. asemănările unor grupuri de
persoane în comparaţie cu altele; d. un fel de a fi.
7). Personalitatea poate fi definită ca: a. un sistem bio-psiho-social; b. un ansamblu de
comportamente; c. o trăsătură a sistemului psihic uman; d. un sistem de însuşiri psihice.
8). Individul reprezintă: a. orice om obişnuit; b. orice organism viu; c. o persoană oarecare; d. un
om lipsit de personalitate.
1.2 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţele dintre Personalitate şi S.P.U. 10 p
1.3 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţele dintre Personalitatea psihică şi fenomenele psihice
(sistemul proceselor şi funcţiilor psihice) 10 p
1.4 Reprezentaţi schematic caracteristicile trăsăturilor de personalitate. 10 p
1.5 Explicaţi, de ce Eul este considerat integrator al personalităţii. 10 p
1.6 Scrieţi, pe scurt, cum are loc constituirea Eu-lui. 10 p
1.7 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţele dintre noţiunile: Individ, persoană, personalitate,
individualitate. 10 p
1.8 Scrieţi (utilizând informaţia din fig. 14.2) cum Dvs. interacţionaţi cu lumea înconjurătoare.
20 p
1.9 Descrieţi, pe scurt, totalitatea structurală a trăsăturilor Dvs. de personalitate. 20 p
1.10 Efectuaţi descrierea macrostructurală a unui personaj literar preferat, utilizând informaţia din
fig. 14.3. 20 p
1.11 Scrieţi un eseu pe tema ”Sistemul meu de particularităţi”, utilizând informaţia din fig. 14.5.
20 p
Capitolul 2. Activitatea umană
2.1 Definiţi noţiunea de „activităţi psihice”. 5 p
2.2 Explicaţi în ce condiţii are loc dezvoltarea activităţii umane. 5 p
2.3 Scrieţi criteriile după care pot fi clasificate structura şi funcţionarea diferitor elemente ale
activităţii. 5 p
2.4 Scrieţi: Fiecare răspuns corect = 5 p
a) care este rolul deprinderilor în structura activităţii.
b) câte feluri de deprinderi cunoaşteţi şi care sunt ele.
c) care sunt condiţiile elaborării deprinderilor .
d) felurile de interacţiune a deprinderilor .
2.5 Reprezentaţi schematic elementele structurale ale activităţii. 10 p
2.6 Reprezentaţi schematic formele activităţii. 10 p
2.7 Reprezentaţi schematic felurile deprinderilor. 10 p
2.8 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţele dintre deprinderi, priceperi şi obişnuinţe. 10 p
2.9 Scrieţi câte două exemple de interferenţă retroactivă a deprinderilor şi interferenţă proactivă
a deprinderilor. 10 p
2.10 Explicaţi de ce activitatea este considerată o nevoie psihică, o cerinţă imperioasă a integrităţii
omului. 15 p

1
 2.11 Scrieţi 5 deprinderi automatizate pe care le-aţi observat la Dvs. 15 p
2.12 Scrieţi în mod obişnuit un cuvânt ceva mai lung şi înregistraţi timpul. Scrie-ţi-l apoi literă cu
literă, lăsând spaţii între acestea şi, de asemenea, înregistraţi timpul. Explicaţi în scris diferenţele apărute.
15 p
2.13 Faceţi un triunghi echilateral cu o mână şi înregistraţi timpul. Faceţi-l apoi cu cealaltă mână
şi înregistraţi timpul. Explicaţi în scris diferenţele de timp şi de calitate. 15 p
2.14 Scrieţi un cuvânt şi înregistraţi timpul. Scrieţi-l apoi de la sfârşit spre început şi înregistraţi
timpul. Explicaţi în scris diferenţele de timp şi de calitate. 15 p
2.15 Argumentaţi, în baza unui exemplu propriu, că activitatea este o relaţie dintre organism şi
mediu. 20 p
2.16 Descrieţi, pe scurt, elementele structurale, scopul şi motivul a oricăror două activităţi
efectuate de către Dvs. 20 p
2.17 Descrieţi, pe scurt, activitatea principală şi argumentaţi în ce mod ea este manifestarea
întregii Dvs. personalităţi. 20 p
2.18 Să presupunem că Dvs. doriţi să deveniţi maestru al dansului. Descrieţi condiţiile de bază
pentru dobândirea deprinderii de dans şi etapele ei de formare. 20 p
2.19 Gândiţi-vă la o activitate oarecare (scris, mers, înot, bătut la maşină, învăţat pentru un
examen etc.) şi apoi descompuneţi-o în acţiuni, operaţii, mişcări.
Descrieţi caracteristicile lor psihologice şi relaţia dintre ele. 20 p
2.20 Stabiliţi-vă şi descrieţi o activitate (de joc, muncă, învăţare, creaţie).
Analizaţi-o după următorii parametrii: natură (fizică, intelectuală); conţinut psihologic (din ce se
compune); caracter (monotonă, repetitivă, variată, creativă); condiţii de realizare (mediul fizic şi social
în care se desfăşoară); grad de dificultate; urgenţa executării ei etc. 20 p

Capitolul 3. Orientarea personalităţii

3.1 Alegeţi litera din dreptul variantei corecte. Fiecare răspuns corect = 5 p
1) Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea impulsului motivaţional ar trebui să fie: a.
foarte mare; b. foarte slabă; c. moderată; d. dublată de afectivitate.
2) În funcţie de poziţia motivului în raport cu activitatea, formele motivaţiei se împart în: a.
intrinsecă şi extrinsecă; b. înnăscută şi dobândită; c. primară şi secundară; d. simplă şi complexă.
3) În funcţie de gradul de structurare există: a. trebuinţe biologice şi fiziologice; b. de cunoaştere;
c. interne şi externe; d. simple şi complexe
4) Pentru un cercetător, interesul pentru cunoaştere reprezintă o motivaţie: a. înnăscută; b.
dobândită; c. biologică; d. intrinsecă.
5) Interesele reprezintă: a. stări de necesitate; b. trebuinţe de supravieţuire; c. stări motivaţionale
simple; d. suma motivaţiilor.
6) În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se împart în: a. biologice şi fiziologice; b.
înnăscute şi dobândite; c. intrinseci şi extrinseci; d. simple şi complexe.
7) După psihologul american Abraham Maslow, efectul perturbator al nesatisfacerii cronice a unei
trebuinţe este cu atât mai mare cu cât trebuinţa se află mai aproape de: a. vârful piramidei; b. baza
piramidei; c. mijlocul piramidei; d. extremităţile piramidei.
8) După posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de necesitate, există: a. stări motivaţionale
imposibil de satisfăcut; b. stări de motivaţie satisfăcute continuu; c. stări motivaţionale satisfăcute
intermitent; d. stări motivaţionale nerelevante.
9) În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de: a. reglare-stabilizare; b. interacţiune şi
semnalizare; c. analiză şi sinteză; d. stimulare şi dinamizare.
3.2 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţele dintre trebuinţe, impulsuri, intenţii şi tendinţe. 10 p
3.3 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţe dintre trebuinţe şi motive. 10 p
3.4 Scrieţi trei exemple de interacţiune a motivelor în situaţii complexe. 10 p
3.5 Reprezentaţi schematic formele motivaţiei. 10 p
3.6 Explicaţi cum poate fi determinat indicele de rezistenţă la frustrare. 10 p

2
 3.7 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţele dintre nivelul de aspiraţie, nivelul de expectaţie şi
nivelul de realizare. 10 p
3.8 Stabiliţi deosebirea dintre interese, trebuinţe şi motive. 15 p
3.9 Scrieţi care este nivelul Dvs. actual de aspiraţie. 15 p
3.10 Căutaţi, la psihologie sau la oricare alt obiect de învăţământ, cât mai multe exemple noi,
neobişnuite, frapante, contradicţii, paradoxuri de idei etc., care să vă crească motivaţia învăţării.
Scrieţi-le. 20 p
3.11 Faceţi următorul experiment. 20 p
Sarcina: trasarea timp de 15 secunde a cît mai multor liniuţe verticale unele după altele.
Înainte de a începe activitatea gândiţi-vă câte liniuţe credeţi ca veţi putea trasa în cele 15 secunde.
Scrieţi numărul în dreapta paginii, sus. Începeţi şi trasaţi liniuţele. Scrieţi numărul obţinut alături de cel
dinainte. Repetaţi activitatea, dar nu înainte de a nota numărul de liniuţe pe care credeţi că-l veţi realiza de
data aceasta. Procedaţi în acest fel de mai multe ori. Analizaţi rezultatele obţinute şi explicaţi-le în scris.
3.12 Descrieţi componenţa paletei Dvs. de interese. 20 p
3.13 Scrieţi care este idealul spre care Dvs. tindeţi a-l realiza ca pe o valoare supremă şi care este
structura lui psihologică. 20 p
3.14 Demonstraţi că convingerile, idealul şi concepţia Dvs. despre lume se află în
interdependenţă, formând complexul motivaţional al personalităţii. 20 p
3.15 Descrieţi care forme ale motivaţiei Dvs. sunt mei eficiente (mai productive). 20 p
3.16 Stabiliţi condiţiile care vă sunt necesare pentru obţinerea optimumului Dvs. motivaţional. 20
3.17 Încercaţi să realizaţi un profil motivaţional pentru fiecare membru al familiei Dvs. 20 p
3.18 Descrieţi, pe scurt, trei situaţii în care au fost activate simultan două sau mai multe motive, ce
au provocat respectiv trei tipuri de conflicte motivaţionale. Explicaţi în ce mod conflictele au fost
surmontate. 20 p
3.19 Alcătuiţi o listă cu motivele care vă determină să învăţaţi la psihologie. Grupaţi aceste
motive în extrinsece şi intrinsece. 20 p

Capitolul 4. Temperamentul
4.1 Alegeţi litera din dreptul variantei corecte. Fiecare răspuns corect = 5 p
1) Manifestările temperamentale caracterizează: a. limbajul şi gândirea; b. motivaţia şi
afectivitatea; c. voinţa şi atenţia; d. întreaga personalitate.
2) Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin: a. nevoia de somn; b. plăcerea relaxării;
c. plăcerea de a munci; d. agresivitate.
3) Dintre tipurile temperamentale descrise de Hippocrates şi Galenus fac parte: a. atletic; b.
astenic; c. sangvinic; d. endomorf.
4) Tipului somatic ectomorf descris de Sheldon îi corespunde temperamentul: a. sangvinic; b.
cerebroton; c. limfatic; d. introvertit.
5) Temperamentul cerebroton se caracterizează prin: a. voce puternică; b. plăcerea relaxării; c.
tendinţa de izolare; d. extraversie.
6) În tipologia lui Kretschmer intră tipul: a. astenic; b. coleric; c. endomorf; d. extravertit.
7) Temperamentul are un caracter: a. dobândit; b. înnăscut; c. parţial înnăscut, parţial dobândit; d.
educat.
8) Extravertiţii se caracterizează prin: a. plăcerea de a munci; b. sociabilitate; c. calm; d. stabilitate
afectivă.
9) În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul: a. atletic; b. somatoton; c. melancolic; d. bilios.
10) Descrierea tipului temperamental introvertit stabil aparţine lui: a. Pavlov; b. Galen; c. Eysenck;
d. Kretschmer.
11) Împărţirea temperamentelor în extravertit şi introvertit aparţine lui: a. Sheldon; b. Hippocrates;
c. Jung; d. Freud.
12) Tipul comportamental puternic neechilibrat a fost descris de: a. Pavlov; b. Eysenck; c. Galen;
d. Kretschmer.

3
 13) Orientarea persoanei către exterior caracterizează temperamentul: a. puternic echilibrat; b.
puternic neechilibrat; c. extravertit; d. instabil
4.2 Aranjaţi în ordine alfabetică indicatorii psihologici a tipurilor de temperament. 5 p
4.3 Scrieţi ce idee a stat la baza elaborării tipologiei lui E. Kretschmer. 5 p
4.4 Numiţi sistemele organismului cărora le corespund biotipurile după Sigaud. 5 p
4.5 Scrieţi elementele care au stat la baza delimitării biotipurilor după Sheldon.5 p
4.6 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţele dintre tipologia lui Jung şi Gross. 10 p
4.7 Reprezentaţi sub formă de tabel avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de temperament. 10 p
4.8 Scrieţi criteriile cunoscute de clasificare a temperamentului şi dimensiunile după care se face
descrierea lui. 15 p
4.9 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţele dintre tipurile descrise de E. Kretschmer, Sigaud şi
Sheldon. 15 p
17.10 Reprezentaţi sub formă de tabel ideile globale asupra biotipologiei. 15 p
17.11 Citiţi cu atenţie, în tabelul următor (P. Hedges, Personalitate şi temperament, Humanitas
1999), trăsăturile prin care se caracterizează extravertiţii şi introvertiţii. Gândiţi-vă care trăsături vi se
potrivesc cel mai bine şi scrieţi cărui tip aparţineţi. 20 p
Extravertitul Introvertitul
Preferă să lucreze împreună cu alţi oameni şi se Îi place, uneori, compania oamenilor, dar are
simte nefericit când e singur. Doreşte compania nevoie şi de momente de singurătate în care să citească,
oamenilor şi în momentele de destindere. să mediteze sau să aibă linişte.
Se simte bine într-un grup şi este, în general, Preferă grupurile mici şi contactele cu câte un
vorbăreţ şi prietenos. Perioadele prea lungi de singur om. O companie prea numeroasă îl oboseşte şi-l
singurătate pot să-l deprime. vlăguieşte.
Cere noutăţi despre toată lumea. Este interesat Aşteaptă să primească noutăţi de la ceilalţi. E
de tot ce înseamnă lumea exterioară. mai interesat de lumea interioară a reflecţiei decât de
lumea exterioară.
Este de obicei deschis şi se împrieteneşte uşor. Este rezervatei are uneori dificultăţi de
Cunoaşte multă lume. comunicare, îşi face mai greu prieteni, dar se simte foarte
legat de ei.
Acumulează energie din contactele cu oamenii, Se „realimentează" din surse interioare de
dar îşi epuizează repede rezervele. energie. Are tendinţa de a-şi economisi energia.
De obicei, discută deschis cu cei din jur, îşi Când se află într-un grup, are nevoie de timp de
exteriorizează sentimentele. Vorbeşte cu plăcere la gândire înainte de a-şi spune opinia, în general, nu
telefon. intervine în conversaţia celorlalţi.
Este impulsiv, întâi acţionează şi apoi gândeşte. Preferă să gândească bine înainte de a acţiona.
Are tendinţa de a gândi cu glas tare. Uneori nu acţionează la momentul oportun.
Vorbeşte cu uşurinţă despre el însuşi şi îşi expri- Este mai greu de cunoscut fiindcă nu-şi
mă părerile fără reţineri. Mai mult vorbeşte decât dezvăluie calităţile. Mai mult ascultă decât vorbeşte.
ascultă. Compania introvertiţilor îi produce o senzaţie de Compania extravertiţilor îl agasează.
disconfort întrucât îi displace tăcerea.
17.12 Conducându-vă după maxima ,,omul potrivit la locul potrivit", gândiţi-vă şi scrieţi câte 5
tipuri de activităţi ce i s-ar potrivi mai bine unui om nervos, agitat, impulsiv, instabil; dar unuia tenace,
calm, perseverent, răbdător; ce activităţi ar fi contraindicate pentru un om sensibil, hiperemotiv,
susceptibil, neîncrezător în forţele sale, migălos, meticulos.
Ţinând cont de tipul Dvs. de temperament scrieţi 5 activităţi care credeţi că vi s-ar potrivi cel mai
bine. 20 p
17.13 Elaboraţi un set de 20 de întrebări care ar putea fi utilizate la determinarea fiecărui tip de
temperament. 20 p

4
 Capitolul 5. Caracterul
18.1 Alegeţi litera din dreptul variantei corecte. Fiecare răspuns corect = 5 p
1). In sens larg, termenul de caracter este sinonim cu: a. aptitudini; b. fire; c. temperament; d.
personalitate.
2). Respectul faţă de ceilalţi reprezintă o atitudine: a. faţă de sine; b. faţă de activitate; c. faţă de
muncă; d. faţă de societate.
3). Minciuna reprezintă o atitudine faţă de: a. muncă; b. familie; c. lume şi viaţă; d. ceilalţi.
4). Caracterul este: a. înnăscut; b. dobândit; c. ereditar; d. atât înnăscut, cât şi dobândit.
5). Atitudinea faţă de sine este o componentă a: a. imaginii de sine; b. stimei de sine; c. conştiinţei
de sine; d. respectului de sine.
6). Caracterul se formează: a. la naştere; b. la maturitate; c. în copilărie şi la adolescenţă; d. la
adolescenţă.
7). Aroganţa reprezintă o atitudine faţă de: a. muncă; b. viaţă; c. sine; d. realitatea socială.
8). Atitudinea este o modalitate de a reacţiona la problemele de viaţă: a. afectiv; b. intelectual; c.
comportamental; d. temperamental.
9). Atitudinea cuprinde elemente: a. cognitive; b. de comportament; c. de învăţare; d. de
intenţionalitate.
10). Fermitatea caracterului presupune: a. voinţă şi perseverenţă; b. ambiţie şi performanţă; c.
convingere şi iniţiativă; d. insistenţă.
11). Încrederea în sine exprimă: a. fermitatea caracterului; b. stăpânirea de sine; c. spirit de
disciplină; d. gradul de organizare al acţiunilor voluntare.

18.2 Descrieţi particularităţile structurale ale caracterului Dvs. 10 p

Faţă Faţă
de de
sine oame
ni

al
Atitudinea person
c şi
obştes
l
ă moniu
munc patri
de de
Faţă Faţă

5
 18.3 Completaţi în spaţiile indicate trăsăturile corespunzătoare de caracter. 10 p
18.4 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţele dintre caracter, temperament şi aptitudini. 10 p
18.5 Reprezentaţi schematic particularităţile structurale ale caracterului. 10 p
18.6 Argumentaţi, în baza exemplului propriu, în ce mod caracterul omului se manifestă din plin
în situaţii critice. 15 p

18.7 Clasificaţi în însuşiri de caracter şi de tamperament. Ex: Caracter – 1,2,3,... 15 p

1. Neechilibrare 10. Încadrare activă în muncă
2. Hărnicie 11. Neadaptare
3. Sentiment de datorie 12. Efectuare operativă a lucrurilor
4. Responsabilitate 13. Sociabilitate
5. Coordonare bună 14. Ciclicitatea dispoziţiei şi activităţii
6. Acurateţe 15. Rezervare
7. Impresionabilitate 16. Preferinţa de a fi singur
8. Amabilitate 17. Sensibilitate
9. Productivitate scăzută de muncă 18. Inerţie
18.8 Scrieţi câteva exemple din viaţa Dvs. ce confirmă faptul că caracterul nu este înnăscut, ci
dobândit. 20 p

Capitolul 6. Aptitudinile. Creativitatea

19.1 Alegeţi litera din dreptul variantei corecte. Fiecare răspuns corect = 5 p
1). Aptitudinile muzicale cuprind componente ale: a. memoriei; b. voinţei; c. imaginaţiei; d.
motivaţiei.
2). Spiritul de observaţie este o componentă a aptitudinii: a. muzicale; b. tehnice; c. matematice; d.
pedagogice.
3). Nivelul de dezvoltare a unei aptitudini se poate evalua după indicatorii: a. originalitate; b.
stabilitate; c. pricepere; d. deprindere.
4). Aptitudinile muzicale sunt: a. simple; b. complexe; c. speciale; d. generale.
5). Aptitudinile, ca sisteme operatorii, sunt formate din: a. spirit de observaţie; b. stabilitatea
atenţiei; c. percepţie spaţială; d. însuşiri psihice şi fizice.
6). Aptitudinile au un caracter: a. înnăscut; b. dobândit; c. atât înnăscut cât şi dobândit; d. ereditar.
7). Talentul reprezintă: a. o combinaţie originală de aptitudini; b. dezvoltarea accentuată a unei
aptitudini; c. combinaţia dintre aptitudini şi atitudini; d. dezvoltarea puternică a unei capacităţi.
19.2 Explicaţi în ce mod se dobândeşte aptitudinea şi ce contribuie la construirea ei. 5 p
19.3 Scrieţi în ce cazuri putem considera că echilibrarea inteligentă este insuficientă. 5 p
19.4 Scrieţi factorii activatori ai activităţii creative. 5 p
19.5 Descrieţi corespondenţele dintre aptitudini şi capacităţi. 10 p
19.6 Reprezentaţi grafic felurile aptitudinilor. 10 p
19.7 Reprezentaţi schematic noţiunea de „Adaptare” după Piaget. 10 p
19.8 Stabiliţi şi descrieţi corespondenţele dintre talent, creativitate şi aptitudini. 10 p
19.9 Reprezentaţi schematic factorii favorabili creativităţii. 10 p
19.10 Reprezentaţi schematic stadiile procesului de creaţie. 10 p
19.11 Scrieţi câte 5 calificative: „Eu sunt apt pentru...”; „Eu sunt inapt pentru...”. 15 p
19.12 Cum credeţi, persoanele care nu dispun de aptitudini extraordinare pot produce efecte
creative. Argumentaţi-vă răspunsul. 15 p
19.13 Descrieţi inteligenţa Dvs. utilizând factorii inteligenţei după Thurstone. 20 p
19.14 Explicaţi de ce factori ţineţi cont atunci când evaluaţi inteligenţa cuiva. 20 p
19.15 Stabiliţi şi descrieţi aptitudinile creative pe care le posedă membrii familiei Dvs. 20 p