Sunteți pe pagina 1din 14

ADMITERE 2010 SUBIECTE PSIHOLOGIE 1. Definiti senzatiile. Prezentati principalele modalitati senzoriale, n functie de stimuli si receptori. 2.

Definiti pragul absolut n comparatie cu pragul diferential. Exemplificati. 3. La ce se refera legea contrastului senzorial si legea semnificatiei? Exemplifica ti. 4. Definiti procesul perceptiv si prezentati desfasurarea acestuia. 5. Enumerati legile gestaltiste care caracterizeaza perceptia. Comparati valoarea a cestora. 6. La ce se refera constanta si selectivitatea perceptiei? Exemplificati rolul aces tora n raport cu alte procese. 7. Definiti si dezvoltati perceptia spatiala ca modalitate complexa. Exemplificati rolul acesteia n raport cu alte procese. 8. Definiti si dezvoltati perceperea miscarii ca modalitate complexa. Exemplificati rolul acesteia n raport cu alte procese. 9. Explicati iluziile perceptive; exemplificati. 10. Definiti reprezentarea ca proces si imagine. Rolul imaginii n procesualitatea psi hica. 11. Realizati clasificarea reprezentarilor. Evaluati comparativ valoarea acestora. 12. Evidentiati care este rolul reprezentarilor n activitatea psihica. 13. Comparati perceptia cu reprezentarea. 14. Exemplificati si analizati comparativ o reprezentare individualasi una generala. 15. Definiti intelectul. Care sunt trasaturile/componentele intelectului? 16. Definiti gndirea si prezentati caracteristicile generale ale acesteia. Comentati una dintre caracteristicile gndirii. 17. Analizati modalitatile de operare ale gndirii. Comentati si exemplificati una din tre acestea. 18. Definiti si analizati gndirea ca sistem de notiuni. Comentati comparativ tipuri d e notiuni ale gndirii. 19. Gndirea ca proces de ntelegere. Exemplificati. 20.

Explicati si dezvoltati locul central al gndirii n sistemul psihic uman. 21. Care sunt etapele procesului de rezolvare a problemelor? Exemplificati. 22. Alegeti o problemasi analizati etapele procesului de rezolvare al acesteia. 23. Definiti memoria si realizati caracterizarea ei generala. 24. Care sunt trasaturile esentiale care individualizeaza memoria n raport cu alte pr ocese? Exemplificati. 25. Analizati formele memoriei. Enumerati aceste forme si prezentati criteriile de c lasificare. Caracterizati memoria voluntara. Exemplificati. 1

26. Analizati formele memoriei. Enumerati aceste forme si prezentati criteriile de c lasificare. Caracterizati memoria de lunga durata. Exemplificati. 27. Comentati procesul de reactualizare a informatiilor. Comentati importanta reactu alizarii informatiilor n viata psihica. 28. Comentati relatia dinamica dintre memorie si uitare. 29. n ce conditii poate fi optimizata memoria? Exemplificati. 30. Definiti si caracterizati imaginatia. Exemplificati rolul ei n viata psihica. 31. Care sunt formele imaginatiei si diferentele dintre acestea? Exemplificati. 32. Care sunt tipurile de procedee speciale ale imaginatiei voluntare? Exemplificati . 33. Care este specificul imaginatiei n raport cu memoria si gndirea? 34. Comentati rolul reglator al sistemului motivational. 35. Comentati starea de motivatie n raport cu posibilitatea de satisfacere. Comentati si exemplificati rolul frustrarii. 36. Ce este optimul motivational? Comentati relatia optimului motivational cu intens itatea motivatiei si cu dificultatea obiectivului. 37. Prezentati piramida trebuintelor. Comentati functionarea acesteia n viata proprie . 38. Analizati relatia intern extern, nnascut si dobndit n dezvoltarea motivatiei. 39. Definiti afectivitatea si rolul acesteia n viata psihica. 40. Care sunt trasaturile proceselor afective? Exemplificati. 41. Analizati comparativ procesele si trairile afective primare si procesele si trai rile afective superioare. 42. Ce sunt expresiile emotionale? Cum putem determina starea emotionala a unei pers oane si dupa ce indicatori? 43. Prezentati functiile limbajului si comentati rolul fiecareia n viata psihica. 44. Realizati o analiza comparativa ntre limbajul intern si limbajul oral. Comentati rolul acestora n viata psihica. 45. Realizati o analiza comparativa a limbajului oral si a limbajului scris. Compara ti rolul lor n comunicare. 46.

Este atentia un proces psihic informational de reflectare? Care este rolul atent iei n viata psihica? 47. Care sunt calitatile atentiei? Identificati profesii n care se cere n mod specific o anume calitate a atentiei. 48. Realizati o analiza comparativa a formelor atentiei. Exemplificati cu aspecte di n experienta personala. 49. Activitatea - cadru obiectiv de manifestare si probare a vointei. Comentati si exemplificati. 50. Prezentati si exemplificati calitatile vointei. 51. Analizati legatura dintre temperament si personalitate. 2

52. Analizati raportul mostenit-dobndit n formarea personalitatii umane. 53. Explicati sintagma sistem relativ stabil din definitia personalitatii umane. 54. Explicati avantajele si dezavantajele tipologiilor temperamentale timpurii (Anti chitate si Evul Mediu). 55. Analizati conceptul de trasatura cardinalasi pe cel de trasatura secundara n teor ia lui G. W. Allport. Exemplificati, caracterizndu-va pe dumneavoastra. 56. Analizati cele doua dimensiuni principale ale personalitatii, conform teoriei lu i H. J. Eysenck. 57. Dati doua exemple de teorii ale personalitatii. Explicati prin ce se aseamanasi prin ce se deosebesc cele doua modele explicative. 58. Analizati daca este mai indicat ca personalitatea umana sa fie tratata ca ntreg s au sa fie tratata prin perspectiva dimensiunilor care o compun. 59. Exprimati-va pozitia fata de asertiunea potrivit careia personalitatea umana est e mai mult dect suma partilor ei. Argumentati-va pozitia si exemplificati. 60. Enumerati stadiile formarii personalitatii. Discutati n detaliu doua dintre ele. 61. Este mai indicat ca simtul umorului sa fie privit ca trasatura de personalitate, de temperament, ori de caracter? Argumentati-va pozitia. 62. Comentati felul n care se relationeaza fenomenele psihice denumite personalitate si temperament. Exemplificati pe propria dumneavoastra persoana. 63. Explicati de ce temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii. 64. Analizati tipologia temperamentala care le este atribuita lui Hipocrat si Galen. Detaliati fiecare dintre tipurile respective, explicnd care sunt propensiunile comportament ale si comportamentele tipice. 65. Explicati cum se relationeaza afectivitatea cu temperamentul. 66. Explicati n ce masura modelul temperamental atribuit lui Hipocrat si Galen poate fi armonizat cu abordarea nomotetica a lui H. J. Eysenck. 67. Definiti temperamentul. Analizati caracteristicile temperamentului pe care l atri buiti propriei persoane. 68. Analizati legatura dintre caracter si atitudini. 69.

Definiti aptitudinile. Enumerati si comentati un numar de trei aptitudini care s unt tipice pentru dumneavoastra. 70. Analizati legatura dintre aptitudini si dispozitii. Enumerati aptitudini si disp ozitii, exemplificnd pe propria dumneavoastra persoana. 71. Identificati si dezvoltati trei modalitati de clasificare a aptitudinilor. 72. Enumerati trei aptitudini motorii. Prezentati n detaliu una dintre ele. 73. Comentati asertiunea conform careia inteligenta este o aptitudine generala. 74. Analizati legatura dintre caracter si inteligenta. Exemplificati apelnd la o oper a literara, zicala sau sintagma celebra. 3

75. Prezentati felul n care se relationeaza fenomenele psihice numite personalitate s i caracter. Exemplificati pe propria dumneavoastra persoana. 76. Prezentati felul n care se relationeaza fenomenele psihice numite caracter si temperament. Exemplificati pe propria dumneavoastra persoana. 77. Definiti caracterul. Exemplificati pe propria dumneavoastra persoana. 78. Comentati asertiunea conform careia caracterul este latura personalitatii respon sabila pentru autoreglaj. 79. Numiti o valoare care este fundamentala pentru dumneavoastra. Comentati modul n c are aceasta se integreaza n personalitatea dumneavoastra. 80. Analizati felul n care vointa se integreaza caracterului si se manifesta ca forta reglatoare a angrenajului psihic uman. 81. Analizati diferentele conceptuale dintre atitudini si opinii. 82. Explicati legatura dintre imaginatie si creativitate. 83. n ce masura personalitatea poate fi modelata prin nvatare? Argumentati-va punctul de vedere exprimat si exemplificati. 84. Analizati modul n care sexul si vrsta si pun amprenta asupra personalitatii umane. 85. Definiti si explicati ce nseamna, n ce constasi cum se manifesta animismul, ca tra satura specifica a copilariei. 86. Explicati n ce masura mediul social influenteaza dezvoltarea personalitatii. Exem plificati aceasta corelatie cu ajutorul unei personalitati cunoscute din viata publica act uala ori din istorie. 87. Definiti maturitatea ca etapa de dezvoltare a personalitatii. Detaliati felul n c are aceasta etapa se diferentiaza de alte etape de dezvoltare a personalitatii. 88. Discutati specificitatile de personalitate, de temperament si de caracter ale ba trnetii, ca stadiu de dezvoltare a omului. 89. Discutati specificitatile de personalitate, temperament si de caracter ale adole scentei, ca stadiu de dezvoltare a omului. 90. Definiti si explicati delimitarile notiunilor de individ, persoanasi personalita te. 91. Identificati n pasajul reprodus mai jos cel putin trei mecanisme sau procese ale vietii

psihice, definiti aceste aspecte si prezentati rolul lor n comunicare. Pornind de la Nairobi am vizitat cu un mic Ford o rezervatie mare de vnat. Pe o co lina joasa din aceasta savana ntinsa ne astepta un spectacol fara egal. Pna la orizontul cel mai ndepartat, am zarit turme imense de animale: gazele, antilope, antilope-gnu, zebr e, porci mistreti africani etc. Turmele se miscau ncet, pascnd, clatinnd din cap ... de abia ce se percepea sunetul melancolic al unei pasari de prada; era calmul eternului nceput, era lumea, asa cum a fost ea dintotdeauna, n starea de nefiinta; caci pna de curnd nu fusese n imeni prezent care sastie ca era aceasta lume. M-am ndepartat de nsotitorii mei, pna ce au iesit din cmpul meu vizual si am avut sentimentul de a fi singur. Asa ca am fost primul om acolo care a nteles ca aceasta era lumea si ca el a creat-o cu adevarat abia n acea clip a prin faptul castia. Aici importanta cosmica a constiintei mi se clarifica n mod coplesitor .. . Omul, eu, a dat lumii abia n actul invizibil al creatiei desavrsirea, existenta obiectiva ... omul este 4

indispensabil pentru desavrsirea creatiei, ba mai mult, ca el este de fapt cel de al doilea creator al lumii, abia el da lumii fiinta obiectiva, fara de care lumea s-ar der ula spre un sfrsit nedefinit, neauzita, nevazuta, devornd n tacere, nascnd, murind, tot dnd din capete prin sute de milioane de ani, prin noaptea cea mai adnca a nefiintei. Abia constiinta omulu i a creat existenta obiectivasi sensul, si astfel omul si-a gasit locul indispensabil n mar ele proces al fiintei. (C. G. Jung, Amintiri, vise, reflectii, Bucuresti, Editura Humanitas, 1996). 92. Identificati n pasajul reprodus mai jos cel putin trei mecanisme sau procese ale vietii psihice, definiti aceste aspecte si prezentati rolul lor n comunicare. Dintre toate proastele dispozitii de care oamenii vor sa scape, mnia pare sa fie c ea mai intransigenta; T. a descoperit ca Mnia este dispozitia pe care oamenii reusesc ma i greu sa o controleze. ntr-adevar, mnia este cea mai seducatoare atunci cnd este vorba despre emotii negative; acel monolog interior de a-ti da singur dreptate pe care l umple mintea cu argumentele cele mai convingatoare pentru a-ti revarsa furia. Spre deosebire de tristete, mnia da energie, chiar o stare de euforie ... Un alt punct de vedere complet opus, o reactie mpotriva imaginii sumbre de pna acum, sustine ca mnia ar putea fi complet prevenita ... Dac a ne concentram prea mult asupra unui lucru care ne-a mniat i dam apa la moara. n schimb , daca ncercam sa privim lucrurile si din alta perspectiva, totul se calmeaza. T. a desc operit ca regndirea unei situatii n mod pozitiv este una dintre cele mai eficiente cai de a potoli mnia. (D. Goleman, Inteligenta emotionala, Bucuresti, Editura Curtea Veche, 2001). 93. Identificati n pasajul reprodus mai jos cel putin trei mecanisme sau procese ale vietii psihice, definiti aceste aspecte si prezentati rolul lor n comunicare. Thomas si face multe reprosuri n legatura cu tatal sau: are sentimentul ca l-a aban donat si la tradat. Se gndeste ca, dupa divort, tatal lui a rascumparat un nou magazin, facndu -si proiecte sa lucreze mpreuna cu fiul sau; glumea chiar, n legatura cu fiica negusto rului vecin, care ar fi fost o sotie buna pentru Thomas, fuzionnd astfel dintr-o lovitura cele doua afaceri complementare ... n perioada aceea Thomas refuza categoric aceasta solutie, dorin d sa nvete pentru a reusi sa devina inginer. Thomas va fi astfel primul nascut care, pentru prima data n familia tatalui dupa patru sau cinci generatii, nu va continua traditia de a dev eni negustor ca si tatal sau.

(D. Marcelli, E. Berthaut, Depresie si tentative de suicid n adolescenta, Iasi, E ditura Polirom, 2007). 94. Identificati n pasajul reprodus mai jos cel putin trei mecanisme sau procese ale vietii psihice, definiti aceste aspecte si prezentati rolul lor n comunicare. A sti sa observi nseamna a sti sa-ti utilizezi simturile eficient, astfel nct sa pot i satii cont de o mare cantitate de date pentru a evalua ceea ce observi. Persoanele care sunt c apabile ca, prin miracol, sa ghiceascasi sa-i nteleaga pe altii nu au nici un har la care altii sa nu poata ajunge; talentul lor consta n aptitudinea lor de a percepe. Exista, binenteles, diferente de acuitate senzoriala ntre indivizi, dar acestea nu reprezinta o conditie suficienta pentru a explica o absenta a utilizarii informatiilor rezultate din perceptia senzoriala ... n multe cazuri avem tendinta de a substitui prin cuvinte perceptiile senzoriale. Aceasta constituie un serios handicap, pentru ca astfel, luam o prea mare distanta fata de ceea ce percepem din mediul n conjurator. La un alt nivel, cnd ne distantam de informatiile furnizate de simturile noastre, nu mai avem ncredere n ele si, logic, ne pierdem intuitia. Acest tip de conflict se ntlneste ade sea la persoanele care actioneaza conform unui model impus, n loc sa se ncreada n simturil e lor. (J. P. Jues, Caracterologia, Bucuresti, Editura Teora, 1998). 5

95. Identificati n pasajul reprodus mai jos cel putin trei mecanisme sau procese ale vietii psihice, definiti aceste aspecte si prezentati rolul lor n comunicare. Copilaria fara probleme a fost perturbata de un singur eveniment. Denisa si parin tii sai si amintesc de problemele pe care aceasta le-a avut atunci cnd a mers ntr-o tabara de vacanta la vrsta de opt ani. Ea si aduce aminte ca a fost foarte speriata, ca a plns foarte mu lt atunci, ca a stat adesea treaza noaptea. Dupa spusele parintilor, a fost prima si ultima se parare dintre ei. Totusi, Denisa n mod spontan mai adauga o amintire personala...Se scula de mai mu lte ori n timpul noptii si i cauta pe bunici pentru a putea sa readoarma, dar fara sa le vo rbeasca de teama sa de moarte. (D. Marcelli, E. Berthaut, Depresie si tentative de suicid n adolescenta, Iasi, E ditura Polirom, 2007) 96. Identificati n pasajul reprodus mai jos cel putin trei mecanisme sau procese ale vietii psihice, definiti aceste aspecte si prezentati rolul lor n comunicare. Brusc, m-am pomenit nvaluit ntr-un nor de culoarea flacarilor. O clipa m-am gndit la foc, la un incendiu undeva n apropiere, n marele oras. Imediat dupa aceea m-a coplesit o s enzatie de exaltare, de uriasa bucurie, nsotita sau urmata, peste o clipa, de o iluminare in telectuala imposibil de descris. Printre altele, am ajuns nu doar sa cred, ci sasi vad, sa n teleg ca Universul nu este format din materie moarta, ci, dimpotriva, este prezenta vie; am devenit constient de viata eterna. Nu era o convingere ca voi trai vesnic, ci o constien tizare a faptului ca aveam n clipa aceea viata vesnica; am nteles ca toti oamenii sunt nemuritori, ca o rdinea cosmica este astfel ornduita nct, fara nici o ndoiala, totul functioneaza perfect, s pre binele fiecaruia; ca principiul fundamental al lumii, al tuturor lumilor este ceea ce n umim dragoste si ca fericirea fiecaruia dintre noi si a tuturor este, n definitiv, un lucru cert. (K. Wilber, Fara granite. Abordari orientale si occidentale ale dezvoltarii pers onale, Bucuresti, Elena Francisc Publishing, 2006). 97. Identificati n pasajul reprodus mai jos cel putin trei mecanisme sau procese ale vietii psihice, definiti aceste aspecte si prezentati rolul lor n comunicare. Totusi, mai exista un proces ce caracterizeaza stabilirea unei identitati. Ceva f oarte simplu se petrece cnd raspunzi la ntrebarea Cine esti tu?. Atunci cnd ti descrii, explici sau pu r si simplu ncerci sa-ti simti sinele, nu faci dect sa trasezi, constient sau nu, o lin ie sau o granita mentala de-a lungul ntregului tau cmp de experiente traite; tot ce se afla n interi

orul acelei granite este sinele, iar tot ce se afla n afara sa este considerat non-sine. ... Es ti om, nu scaun, si stii acest lucru, fiindca, n mod constient sau nu, trasezi o granita ntre oamen i si scaune, putnd astfel sa-ti deosebesti propria identitate de cea a scaunului. (K. Wilber, Fara granite. Abordari orientale si occidentale ale dezvoltarii pers onale, Bucuresti, Elena Francisc Publishing, 2006). 98. Identificati n pasajul reprodus mai jos cel putin trei mecanisme sau procese ale vietii psihice, definiti aceste aspecte si prezentati rolul lor n comunicare. Acele elemente din mediu, oameni sau obiecte, care ne afecteaza puternic, n loc sa ne informeze sunt, de obicei, propriile noastre proiectii. Acele aspecte care ne de ranjeaza, ne stnjenesc sau ne irita, ori, la extrema cealalta, care ne atrag sau ne obsedeaza, sunt de cele mai multe ori reflexii ale umbrei. Asa cum sugereaza un vechi proverb: Am privit, am cautat si un lucru-am nteles: tot ce-am crezut ca esti tu si numai tu eram de fapt, eu si numa i eu. (K. Wilber, Fara granite. Abordari orientale si occidentale ale dezvoltarii pers onale, Bucuresti, Elena Francisc Publishing, 2006). 6

99. Identificati n pasajul reprodus mai jos cel putin trei mecanisme sau procese ale vietii psihice, definiti aceste aspecte si prezentati rolul lor n comunicare. Neurologii stiu ca o explicatie stiintifica adecvata a vietii noastre interioare trebuie sa fie mai mult dect un catalog de capacitati mentale. Trebuie sa explice si erorile caracte ristice, pe care fizicienii constiintei le ignora: distorsiunile iluziilor, inventivitatea haluci natiilor, capcana mirajelor, nesiguranta memoriei, predispozitia noastra spre bolile mentale si ap oplexie rar observate la alte animale. O explicatie trebuie sa fie compatibila cu multe fapt e puse n evidenta de cercetarea creierului din ultima suta de ani cu ceea ce stim despre constiint a din studiile asupra somnului, atacurilor cerebrale si bolilor mentale. Avem astfel numeroase mijloace de respingere a unor idei altminteri atragatoare; si am auzit o gramada n treizeci de ani de cercetare a creierului. (W. H. Calvin, Cum gndeste creierul, Bucuresti, Editura Humanitas, 1996). 100. Identificati n pasajul reprodus mai jos cel putin trei mecanisme sau procese ale vietii psihice, definiti aceste aspecte si prezentati rolul lor n comunicare. Solitudinea nu survine din faptul ca nu avem oameni n jurul nostru, ci mai degraba din cauza ca nu le putem comunica lucruri care noua ni se par importante, sau din cauza ca socotim valabile gnduri care celorlalti li se par improbabile. Solitudinea mea a nceput od ata cu experienta viselor mele precoce si si-a atins apogeul pe vremea cnd lucram la pro blema inconstientului. Cnd cineva stie mai multe dect ceilalti, devine singuratic. Singu ratatea nu este nsa necesarmente opusa comunitatii, caci nimeni nu simte comunitatea mai profund dect o simte singuraticul, si comunitatea nfloreste numai acolo unde fiecare singuratic s i aminteste de specificul sau si nu se identifica deci cu ceilalti. (C. G. Jung, Amintiri, vise, reflectii. Bucuresti, Editura Humanitas, 1996). 7