IV.

Nutriţie
1. Indicele de masa corporala (IMC) reprezintă raportul dintre greutate și înălțime la pătrat

2. IMC se măsoară in kg/cm2

3. O persoană cu IMC încadrată in intervalul de valori normale (18,5 – 24,9) se numește

normoponderal

4. O persoană cu greutate sub intervalul de valori normale (<18,5) se numește subponderal

5. O persoană cu IMC > 30 este considerate obezitate

6. Cei mai importanți factori care afectează compoziția grăsimii corpului sunt conținutul de apă,
țesutul muscular și masa adipoasă

7. Tehnica de măsurare a greutății corporale care necesită un volum de apă suficient de mare pentru
ca întregul corp să poată fi scufundat reprezintă căntărirea sub apă

8. Măsurarea densității osoase se face prin măsurarea absorbanței cu raze X de energie duală

9. Măsurarea distribuției grăsimii se poate face prin măsurarea circumferinței taliei luată chiar
deasupra șoldului

10. Obezitatea abdominală este definită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ca având valori
pentru raportul talie - șold > 0,90 la bărbați și > 0,85 la femei.

11. Pentru a menține greutatea corporală aportul de energie trebuie să fie echilibrat cu energia
consumată (input / output)

12. Macronutrientii (nutrienți proenergetici) din alimentele consumate

sunt :carbohidrați/grăsimilile/proeteinele

13. Valoarea energetica eliberata prin arderea a 1 gram de carbohidrați in bomba calorimetrica este
de circa 4 calorii

14. Valoarea energetica eliberata prin arderea a 1 gram de grăsimi in bomba calorimetrica este de 9
calorii

15. Valoarea energetica eliberata prin arderea a 1 gram de proteine in bomba calorimetrică este de
4 calorii

16. Bilanțul energetic pozitiv reprezintă excesul de nutrienți față de recomandările energetice
necesare fiziologic.

17. Bilanț energetic negativ înseamnă un aport nutrițional insuficient recodările necesare fiziologic.

18. Rata metabolică bazală reprezintă cantitatea de energie necesară organismului pentru a efectua
funcțiile sale de bază, pe o anumită perioadă de timp.

19. Procentul de energie necesară desfășurării proceselor de bază ale vieții din totalul energiei
consumate zilnic este intre 50 și 70%

20. Rația alimentară zilnică este repartizează pentru 4/5 mese.

21. O alimentație optimă și activitate fizică constantă constituie promotori ai unui stil de viață
sănătos pentru populația vârstnică.
22. Balanța energetica pozitivă si creșterea in greutate este asociata cu faza inițială a proceselor de
îmbătrânire.

23. O problemă de sănătate asociata malnutriției este avitaminoază

24. Nutrigenomica reprezintă efectele deficitului de nutrienți consumați asupra expresiei generol au
efecte benefice semnificative in promovarea sănătăți implicate în diferite afecțiuni.

25. Nutrigenetica reprezintă influența genele asupra nutrienților corelați cu bolile cronice

26. Acizii grași din carnea de pește cu efect hipolipemiant sunt omega 3

27. Alcoolul poate acoperi intre 40-50% din necesarul de calorii al organismului in repaus.

28. În cazul persoanelor cu hipertensiune arterială alimentele consumate trebuie sa aibă un conținut
redus de sare care determină retenția apei în organism si creșterea valorilor tensiunii arteriale.

29. Alimentele trebuie să conțină Ca, Fe, Mg și Vitamina D pentru prevenirea osteoporozei.

30. Alimentele trebuie să conțină fibre, pectină, probiotice și prebiotice pentru combaterea
constipației.

31. Cerealele integrale sunt vitale pentru o dieta sănătoasă

32. Cerealele integrale oferă în afară de aportul de fibre alimentare și alți carbohidranți cu eliberare

lentă, antioxidanți, vitamine și minerale

33. Glucidele cu eliberare lentă importante nutrițional sunt polizaharidele, lanțuri lungi de
monozaharide care pot fi ramificate sau neramificate

34. Consumul de alimente crude care conțin amidon oferă foarte puțină energie deoarece sistemul
digestiv nu le poate descompune.

35. Prin gătirea alimentelor (prelucrarea termică) structura cristalină a amidonului se distruge și face
posibilă digestia lor de către tubul digestiv uman.

36. Amidonul care rămâne intact in urma digestiei se numește amidon rezistent

37. Bacteriile din intestin pot descompune moleculele de amidon rezistente cu efecte benefice
pentru sănătatea gastro-intestinală.

38. Omul nu produce enzime care să descompună fibrele alimentare, cu toate acestea, bacteriile din
intestinul gros (colon) pot descompune fibrele.

39. Efectele benefice ale fibrelor alimentare, dovedite științific, sunt de reducere a riscului de
obezitate și diabet , care reprezintă factori de risc primar pentru bolile cardiovasculare.

40. Fibrele alimentare sunt clasificate în hidrosolubile și insolubile.