CUM SE SCOT DIFERITE PETE DE PE MATERIALELE TEXTILE

Se recomanda ca înainte de a aplica substantele chimice pe portiunea patata a materialului textil sa se încerce asupra unui esantion
din acesta, pentru a evita pericolul degradarii tesaturii. In cele ce urmeaza, în functie de provenienta di feritelor pete, prezentata în ordine
alfabetica, se analizeaza cîteva metode de îndepartare a acestora, în conditii casnice.

PETELE DE...

      Acizi

Un material textil, indiferent de natura fibrei, atins cu un acid (clorhidric, sulfuric, fluorhidric,
azotic etc.) trebuie imediat supus unui tratament si anume locul respectiv va fi tamponat
(neutralizat) cu o solutie slab alcalina de 5-10% amoniac, bicarbonat de sodiu sau borax. Dupa
operatia de neutralizare, se clateste intens cu apa rece, apoi cu apa calduta si din nou cu apa
rece.

De asemenea, se poate presara pe pata umeda praf de soda de rufe (carbonat de sodiu) sau bicarbonat de sodiu, care se lasa atîta timp cît
se mai produc basicute cu gaz. Cînd producerea lor s-a terminat, se spala intens cu apa. Cînd acizii sînt tari sau concentrati, distrug pe loc
materialul si atunci nu mai este nimic de facut.

Daca o pata de acid nu a fost observata la timp, se poate întîmpla ca la prima spalare a materialului, locul respectiv sa se gaureasca sau sa
se rareasca tesatura, deoarece în zona atinsa de acid, fibrele au fost foarte mult slabite.

      Albus

Petele proaspete de albus se înlatura spâlind repede locul respectiv cu apa rece. Petele mai vechi se trateaza cu o solutie diluata de 5%
amoniac sau cu o solutie calduta de 10% borax, dupa care se spala cu apa curata.

      Alcalii   (lesii)
Petele de pe tesaturile de in sau bumbac (care nu-si schimba culoarea) se elimina prin simpla spalare cu apa.

Pentru îndepartarea petelor de pe matase si lina se foloseste o solutie diluata de acid acetic sau acid citric (10 ml otet sau zeama de lamîie
la 100 ml apa), apoi se spala obisnuit cu apa.

      Amoniac
Ţesatura patata cu amoniac se spala cu apa cu otet (10 ml otet la 100 ml apa), dupa care se clateste cu multa apa calda.

      Apa

Petele de apa de pe tesaturile de matase se înlatura prin tamponare cu apa de ploaie sau cu o
solutie diluata de acid acetic (20 ml acid acetic la 1 litru apa). Petele de pe tesaturile de lînâ se
pot scoate prin calcarea materialului cu un fier usor încins peste o pînza umezita în apa de
ploaie.

      Apret

Petele de apret se prezinta sub forma unor suprafete mate, cu marginile de culoare mai închisa. La eliminarea lor este necesar sa se lucreze
cu multa atentie, deoarece apretul se poate dizolva neuniform si apar deosebiri de culoare. In acest sens, tesatura patata, exceptînd lîna si
matasea, se asaza deasupra unei oale cu apa aburinda si se freaca usor cu o perie mica, pîna cînd se curata pata.

Petele de pe tesaturile de lina sau matase se pot elimina prin umezirea locului respectiv, cu ajutorul unui burete îmbibat în apa curata cu
care se tamponeaza pe directii radiale. Se usuca, dupa care se mai poate trece peste locul petei cu un burete îmbibat cu putin alcool. In caz
ca locul apare mai mat decît restul tesaturii, se asaza o pînza umezita cu apa peste toata suprafata tesaturii si se calca cu fierul de calcat
usor încins.

      A r s u r i   (pâ r l i re)

La operatia de calcat sau la atingerea cu obiecte fierbinti, se pot produce pe materiale textile arsuri sau pîrliri locale, care apar ca pete galbui
pîna la maro. Daca fibra nu este complet distrusa, ele pot fi decolorate.
Pentru tesaturile albe de in si bumbac se poate folosi o solutie de apa oxigenata 10% sau o solutie apoasa de clorura de var 2°/o, care se
aplica pe locul în prealabil umezit, dupa care se spala intens cu apa si apoi se expune la soare si caldura. Operatia se repeta de mai multe
ori pînâ la disparitia petei.

Petele de pe tesaturile albe de lina se sterg  bine cu   o   pînza   curata   înmuiata   într-un   amestec  format

din  85  ml  apa  oxigenata  3%  si  50  ml  amoniac   5%,  dupa   care   se   spala   bine   cu   apa.
La   tesaturile   colorate,   exista   pericolul   distrugerii colorantului   si  de aceea   se  folosesc  solutii  foarte diluate (1%) de apa oxigenata.
Ţesaturile  de   lina   colorate   se   tamponeaza   cu   o solutie   de   acid   citric   5%   sau   cu   zeama   de   lamîie, dupa care se spala cu
apa.

In cazul matasii de viscoza, Iocul patat se trateaza cu o solutie de alcool etilic în apa 50%, apoi se spala bine cu apa.

      Asfalt
Petele de asfalt se recunosc dupa culoarea lor neagra pîna la maro-închis. Portiunea patata se trateaza cu solventi ca : benzen, sulfura de
carbon, cloroform. Deoarece asfaltul dizolvat se împrastie foarte usor în tesatura, determinînd extinderea marginilor petei, este necesar sa
se schimbe frecvent solventul pentru a se lucra mereu cu o solutie curata.

La tesaturile albe sau în culori pastel va râmîne de obicei o pata galbuie care se poate înlatura prin tratare cu o solutie de 3% amoniac,
urmata de o spalare energica cu apa curata. Ţesaturile din matase acetat sau fibre din policlorura de vinii trebuie tratate numai cu benzina.

      Azotat  de  argint
Petele provocate de azotatul de argint folosit uzual în medicina pentru diferite tratamente ("creioane pentru negi", solutii de diferite
concentratii etc.) sînt initial de culoare galben-maro, iar mai tîr-ziu devin negre.

Înlaturarea petelor de azotat de argint se poate realiza prin tratare cu iodura de potasiu si tio-sulfat de sodiu. Initial se tamponeaza cu o solu -
tie diluata de iodurâ de potasiu 10% si pentru îndepartarea petei galbene produse se aplica o solutie de 10% tiosulfat de sodiu (sare de fixat
fotografiile). Se clateste apoi bine cu apa. Rezultate bune se obtin si prin aplicarea unei solutii calde de 10-20% tiosulfat de sodiu, dupa care
se spala bine cu apa si sapun si se clateste. In caz ca pata este produsa de o alifie grasa în care a fost încorporat azotat de argint, atunci
aceasta se trateaza întîi cu neofalina, iar dupa uscare cu iodura de potasiu si tiosulfat de sodiu, la fel ca în cazul de mai sus.

      Bauturi   racoritoare

Petele provocate de bauturi racoritoare (limonada etc.) se îndeparteaza prin spalare cu apa si o solutie de amoniac 10%. In cazul tesaturilor
albe, daca mai ramîne o pata colorata, aceasta se poate îndeparta usor, prinir-o albire locala cu apa oxigenata.

Petele de pepsi-cola, coca-cola, quik-cola etc se tamponeaza cu benzina, se spala apoi cu apa si un detergent si 242c28c se clatesc cu apa.

      Bere
Petele de bere proaspete, de pe tesaturile de once natura, se pot înlatura cu apa calda sau cu apa sarata (20 g sare de bucatarie la 1 litru
de apa).

Petele vechi, cu exceptia celor de pe tesaturile ae lina si matase, se umezesc cu apa curata
apoi   se   trateaza   cu   o  solutie  de  amoniac   1%! Se freaca bine cu un tampon, apoi se spala cu apa.

Petele de pe tesaturile de lina se tamponeaza cu glicerina, apoi locul respectiv se sterge usor cu o tesatura flanelata înmuiata în apa.
Ţesaturile de matase se curata cu alcool (20 ml alcool etilic 70% la 100 ml apa). Daca tesatura este alba, se poate încerca si cu apa
oxigenata 10 ml/l.

Pentru îndepartarea petelor de bere vechi de pe tesaturile de orice natura se poate folosi un amestec format din glicerina, amoniac 10% si
alcool etilic 70% în cantitati egale (3 parti dizolvate în 8 parti în greutate apa). De exemplu, un amestec obtinut din 20 ml glicerina, 25 ml
amoniac 10%, 30 ml alcool etilic 70% si 200 ml apa.

      Bomboane
Petele de bomboane se recunosc usor, locui patat fiind mult mai aspru decît restul tesaturii. Aceste pete apar mai ales pe vesmintele
copiilor. Petele de bomboane cu crema se trateaza mai întîi cu benzina, pentru înlaturarea grasimilor, iar
dupa   evaporarea   benzinei   se   tamponeaza   cu   o solutie de amoniac 5%.

Daca    pata    este    proaspata    sau    bomboanele    nu sînt   cu    crema,    este    suficienta    spalarea    locului respectiv cu apa calda.

Petele   de   pe   tesaturile  colorate   de   matase   se trateaza   cu   o   solutie   de   10%   borax,   prin   tamponare, urmînd apoi o clatire cu
apa. Petele  colorate   provenite   de  la   bomboanele în   a caror   compozitie   este   inclus   si   un   colorant   alimentar, pot fi curatate cu
apa oxigenata 3% sau cu glicerina, dupa care se spala cu apa. La tesaturile colorate cînd se foloseste apa oxigenata, se face întîi o
verificare, pentru a nu le decolora.

      Cacao
Petele proaspete de cacao de pe tesaturile de orice natura se umezesc cu apa, apoi se freaca usor locul respectiv cu sare fina de bucatarie
si putina glicerina, dupa care se sterge sau se spala cu multa apa.

De pe tesaturile albe (in, bumbac), petele proaspete se pot înlatura printr-o spalare cu apa si detergenti adecvati, iar în cazul cînd mai ramîn
urme galbui, atunci acestea se albesc cu apa oxigenata. In cele mai multe cazuri, petele proas pete se înlatura cu solutii diluate de amoniac
5%.

Petele de pe tesaturile de lîna si semilîna se curata întîi cu benzina, prin tamponare, apoi se spala cu o solutie de 1-2% amoniac, dupa care
se limpezesc bine cu apa rece, în care s-a adaugat putin otet (20 ml otet la un litru de apa).

Petele mai persistente de pe matasurile colorate, matasuri artificiale sau acetat, se pot înlatura prin tratarea lor cu acid oleic, apoi cu
benzina. Acestea sa mai pot îndeparta si prin tamponarea fiu glicerina, dupa care se spala, cu multa apa.

      Cafea
Petele de cafea au o culoare caracteristica maro-gâlbuie pîna la maro-închis.

Petele proaspete se înlatura cu apa calda si detergenti.

Petele vechi se tamponeaza cu glicerina, apoi cu apa calda si în final cu apa oxigenata. Se poate încerca si presararea de sare de bucata rie
peste pata umezita.

În cazul matasii colorate, se poate încerca îndepartarea petelor cu o solutie de acid lactic 5%, dupa care se spala bine cu apa. Petele de pe
tesaturile de in, bumbac sau matase artificiala se curata cu hipoclorit de sodiu. Daca solutia decoloreaza tesatura, seu daca pata se afla pe
lîna sau matase naturala, se clateste bine portiunea patata cu apa rece si apoi se aplica o solutie de apa oxigenata 3%. dupa care se spala
cu multa apa.

      Catran,  smoala

Înlaturarea petelor de catran se face prin frecarea locului cu benzina usoara (neofalina) sau terebentina.

      Ceai

Se tamponeaza portiunea patata cu o solutie diluata de amoniac sau cu glicerina, apoi cu acid acetic diluat (20 ml otet la un litru de apa),
dupa care se spala cu apa calduta.

De asemenea, petele de ceai se pot umezi cu o solutie de acid oxalic 5%, se lasa timp de 6-10 minute, dupa care se spala cu multa apa.

      Ceara

Ceara ajunge în stare topita pe tesaturi si produce pe locul de contact depuneri de culoare alba, galbuie sau chiar colorate. Aceste depu neri
se înlatura întîi cu ajutorul unui cutit. Apoi se pun pe ambele fete ale materialului cîteva straturi de hîrtie de filtru sau sugativa si se calca cu
fierul cald. Dupa aceasta operatie se freaca locul petei cu putin alcool.

De asemenea, aceste p«te se înlatura cu benzen sau benzina, aplicate cu ajutorul unui tampon bine îmbibat. Sub materialul textil se va pune
o tesatura curata de bumbac, care va absorbi ceara si murdaria dizolvate. In caz ca, dupa uscare, râmîne o urma alba se aplica din nou un
solvent pînâ la disparitia totala a petei.

      Ceara   rosie

Ceara rosie de pe tesaturi se înlatura usor cu ajutorul unui cutit încalzit, care topeste ceara, Apoi, portiunea respectiva se trateaza cu ben -
zina sau sulfura de carbon. Dupa ce pata a fost dizolvata complet, se lasa sa se usuce si se ster ge locul cu un tampon îmbibat cu benzina,
în caz ca mai ramîne o urma vizibila, aceasta se poate trata cu glicerina calda, dupa care se spala cu apa.

      Cerneala

Petele proaspete de cerneala de pe tesaturile albe se pot îndeparta cu zeama de lamâie (acid ci tric), cu lapte cald sau cu lapte acru. Daca
sînt mai vechi se lasa locul patat timp de citeva ore în lapte apoi se sterge cu o cîrpa curata înmu iata tot în lapte. Dupa ce pata dispare, se
clateste imediat locul respectiv cu apa calda, apoi cu apa rece. in timpul tratamentului trebuie acor data o deosebita atentie, astfel încît
laptele sa nu se usuce nici un moment pe tesatura. Petele de cerneala de pe tesaturile albe de bumbac se pot trata prin tamponare cu o
solutie de amoniac 10% calda, urmata de o solutie de 10% acid oxalic si care se repeta pîna la dis paritia petei, dupa care se spala cu multa
apa. Ţesaturile albe de bumbac se mai pot albi cu hipoclorit   de   sodiu,   dupa   care   se   trateaza   cu ditionit de sodiu.

De   asemenea,   petele   de   pe   tesaturile   albe   de bumbac   se   pot   umezi   la   început   cu   apa,   apoi
cu   un   amestec   încalzit   de   apa   oxigenata   3%   si acid   oxalic   10%,   dupa   care  se  clatesc   intens  cu apa.
Pentru toate tesaturile si în special pentru cele colorate se poate folosi alcoolul etilic sau un amestec format din cantitati egale în greutate
alcool etilic 96%, solutie de amoniac 10% si apa. (Ex. : 50 ml alcool etilic 96%, 40 ml amo niac, 10% si 40 ml apa). Dar, trebuie sa se tina
seama de faptul ca amoniacul poate sa schimbe uneori culoarea tesaturii, deci, amestecul trebuie verificat înainte de a fi folosit.

Pentru tesaturile colorate, indiferent de natura fibrei, se mai poate folosi si un amestec format din 10 parti alcool etilic, 4 parti glicerina si o
parte acid oxalic (parti în greutate). De exemplu un amestec din : 10 g acid oxalic, 30 ml glicerina si 125 ml alcool etilic. Dupa tratament se
spala bine cu multa apa.

Ţesaturile de lîna se pot trata prin tamponarea locului patat cu glicerina, dupa care se sterge cu multa apa.

Petele de cerneala se mai pot elimina utilizînd produsul din comert denumit "Pic". Se umezeste pata de cerneala cu apa, apoi se presara
praful "Pic", în strat subtire. Se lasa cîteva minute dupa care se spala bine locul respectiv cu apa.

Ţesaturile colorate se spala în continuare cu apa calduta si sapun. Ţesaturile albe de bumbac se fierb.

Petele de cerneala antracenica, cerneala pe baza de fier si acid galic (denumita si cerneala "pen tru documente"), se trateaza cu o solutie de
10% acid oxalic, sau cu o solutie de 10% oxalat de potasiu (atentie, ambele sînt toxice!) sau cu acid citric 10% în amestec cu putina glice-
rina (20 ml zeama de lamîie si 5 picaturi de glicerina).

      Ciocolata
Petele de ciocolata se îndeparteaza întîi cu un cutit, prin raderea stratului de deasupra, apoi se degreseaza cu ajutorul unui tampon îmbibat
cu benzina, dupa care se curata cu o periuta. In cazul cînd în locul petei ramîne o aureola galbuie, aceasta se trateaza cu glicerina calda, se
freaca usor cu un tampon, apoi se spala cu apa calda.

Daca petele s-au format pe tesaturi albe, ele se pot freca cu o solutie de 10% acid tartric si apoi cu o solutie de 20% piatra acra (alaun de
potasiu), dupa care se spala cu multa apa.

      Clei   insecticid   (clei  pentru   muste)
Ţesatura patata, indiferent de natura fibrei, se tamponeaza cu terebentina si apoi se sterge cu benzina.

      Compot
Petele de compot sau de siropuri din fructe se pot înlatura în mod asemanator celor de fructe (vezi la "Fructe").

      Creion   chimic
Petele de creion chimic se recunosc dupa culoarea lor albastra-violeta. Petele de pe matase si lîna se tamponeaza cu zeama de lâmîie si se
freaca apoi cu o cîrpa moale, dupa care se spala bine cu apa. De asemenea, aceste pete se trateaza cu alcool etilic 70% si se freaca locul
respectiv, pîna cînd pata devine mai deschisa. Apoi se spala obisnuit cu apa calduta si se începe tratamentul din
nou.   Pe   tesaturile   albe   se   poate   încerca   si   un tratament cu peroxid de sodiu.

      Creion   cosmetic  pentru   pleoape
Petele de creion cosmetic se înlatura în  mod asemanator   celor   de   ruj   de   buze   (vezi   la   "Ruj   de buze").

      Crema  de ghete

Petele   de   crema   de   ghete   se   trateaza   cu   solventi  organici   pentru  grasimi   (benzina   usoara,
terebentina,    acetona,   alcool    etilic)    dupa   care   se trece la  eliminarea colorantului de pe locul  petei.
De   obicei,   acest   lucru   se   poate  face   cu   alcool etilic   încalzit   care    dizolva    colorantul    bazic.    Se mai  poate trata  cu  acid
acetic concentrat (60%), tratament   urmat  de   o   spalare   cu   multa   apa. Petele   de   crema   de   ghete   neagra   sau   galbena
de   pe   tesaturile  albe   se   umezesc   cu   neofalina, se   spala   cu   o  solutie   de  amoniac  10%,   apoi  cu
alcool,   dupa   care   se  spala   cu   apa   multa. Petele   provocate   de  crema    de   ghete   de   culori deschise se pot elimina cu
tetradorura de carbon.

      Cupru

Petele de cupru se formeaza de obicei, atunci cînd lenjeria alba de pat sau de corp se fierbe în cazane de arama. Aceste pete au culoarea
brun-roscata.

Locul patat se trateaza cu acid formic 10% sau acid oxalic 10%. Daca pata se dizolva si râmîne o tenta verzuie, materialul se trateaza în
continuare cu o solutie fierbinte de amoniac 15%.

Dupa disparitia petelor, materialul se spala bine cu apa calda, se stoarce si se usuca la soare, în aer liber.
      Excremente  de  muste

Aceste pete se pot înlatura usor cu amoniac diluat 5% sau cu alcool etilic cald (alcoolul se încalzeste introducînd sticla într-un vas cu apa
calda, luat de pe foc). Se freaca usor locul respectiv cu un tampon înmuiat în amoniac sau alcool cald.

De pe tesaturile de lina aceste pete se pot scoate cu neofalina sau cu tetraclorura de carbon, tamponînd si frecînd usor locul patat.

De pe tesaturile albe, asemenea pete se pot înlatura cu o solutie de apa oxigenata (o lingurita apa oxigenata la 50 ml apa calda) ; se lasa sa
stea timp de 15 minute, dupa care se spala bine cu apa.

      Excremente de  pasari
Aceste pete se recunosc usor, avînd o culoare albicioasa pîna la gri. La început, crusta uscata se va îndeparta cu un cutit, apoi cu ajutorul
unei perii se vor elimina toate resturile ramase pe tesatura, dupa care se uda cu apa calda si se freaca. De obicei, dupa acest tratament,
pata dispare.

Petele vechi se tamponeaza cu glicerina calda sau cu otet diluat (20 ml otet la 100 ml apa), se freaca cu unghia locul petei, dupa care se
spala intens cu apa calda.

      Fixator foto
Petele de pe tesaturile albe, cu exceptia celor din policlorura de vinii, se pot trata cu o solutie diluata de amoniac 3%, apoi se spala usor,
dupa care se trece la o albire cu apa oxigenata 3%. În final se spala cu multa apa si se usuca la soare.

Aceste pete se mai pot scoate cu iodura de potasiu 10% care se lasa sa actioneze putin, apoi se trateaza cu o solutie de 10% tiosulfat de
sodiu, dupa care se clatesc cu multa apa.

      Fructe si legume
Petele proaspete de visine, ciresi, capsuni, zmeura, mere, fragi, rosii etc., se pot înlatura uneori prin simpla spalare cu multa apa calda. " In
acelasi scop, daca pata este pregnanta, se poate folosi o solutie diluata de amoniac 5%, o solutie de acid citric (80 g acid la 1 litru de apa)
sau o solutie de permanganat de potasiu (2 g de permanganat de potasiu la 1 litru de apa).

Ţesaturile albe de in si bumbac patate se înmoaie în lapte acru sau dulce, dupa care se spala cu multa apa.

Pentru tesaturile albe se mai poate folosi o solutie de apa oxigenata 3%, usor alcalinizata cu amoniac (70 ml solutie apa oxigenata 3%, 20
ml solutie amoniac 10% la un litru de apa), cu care se tamponeaza pata, dupa care se freaca locul respectiv cu o pinza curata. Dupa
tratament, tesatura se spala bine cu apa si se pune la uscat. Pentru eliminarea petelor vechi este necesara o cantitate mai mare de
amoniac. In acest scop, se prepara o solutie din apa oxigenata 3% (o parte in greutate), amoniac 10% (4 parti în gre utate) si apa (45 parti în
greutate). Ex. : 10 ml apa oxigenata 3%, 40 ml amoniac 10% si 450 ml apa.

Petele de pe tesaturile colorate, indiferent de natura fibrei, se pot elîmina cu un amestec de glicerina pura si galbenus sub forma de emulsie
(se amesteca bine un galbenus cu 40 ml glicerina, ca la maioneza), care se aplica pe locul respectiv, se lasa timp de cîteva ore, dupâ care
se spala cu multa apa calda.

Pentru eliminarea petelor de pe matasea colorata se poate folosi si o solutie de borax 10% cu care se tamponeaza bine locul respectiv, dupa
care' se spala cu apa. Se poate încerca si cu o solutie de amoniac 5%, facîndu-se în preala bil o verificare pe o portiune ascunsa a mate-
rialului.

Petele de pe tesaturile de lina albe si colorate se tamponeaza cu o solutie de apa si sapun sau apa si detergent, se sterge cu apa, apoi se
picura pe locul respectiv amoniac sau apa oxigenata 3%. La sfîrsit se spala foarte bine cu apa.

      Gelatina
Petele de gelatina se îndeparteaza în general destul de usor cu apa calda.

Daca petele provin de la gelatina colorata, atunci ele se trateaza cu o solutie obtinuta din 10 ml amoniac, 20 ml alcool etilic 70% si 70 ml
apa, frecîndu-se usor locul respectiv cu un tampon sau cu un burete. Dupa dizolvarea petei se spala bine cu apa.

      Grasimi
Petele de grasimi se pot elimina prin diferite metode, în functie de natura grasimilor si de proprietatile materialului textil.

Grasimile se dizolva usor în solventi puri ca : benzina, tetraclorura de carbon, neofalina, clo roform, terebentina, benzen etc. Folosirea
acestor solventi sau a amestecurilor lor se face cu foarte rnulta atentie, deoarece toti solventii sînt usor inflamabili, prezentînd chiar pericol
de explozii.
Petele   proaspete   se   pot   îndeparta   presârînd   un
curata   si   se   preseaza   cu   o   greutate.  Dedesubtul
Dupa   24   de   ore   se   îndeparteaza   praful   care   a
La   îndepartarea    petelor   cu    ajutorul    unuia    din
rial   absorbant   curat,   iar   zona   înconjuratoare   a
sime   sa   nu   se   raspîndeasca   împrejur,   marind   si
cu   o   perie,   tampon    sau    un    burete   înmuiat   în
se   face   prin    miscari    circulare,    la    început    mai
centru.   Dupa   înlaturarea   petelor,   în   unele   cazuri
sau   cu  detergentul   adecvat   tesaturii    (în   special in  cazul tesaturilor albe sau  vopsite  cu  coloranti rezistenti).
strat   gros   de   talc,   care   se   acopera   cu   o   hîrtie
tesaturii   se   asaza   o   foaie   de   sugativa    curata.
absorbit grasimea, apoi se perie bine.
solventii   mentionati   se   pune   sub   pata   un   mate-
petei  se   uda   cu   apa,   pentru  ca   solutia   de   gra-
mai   mult   pata,   dupa   care   se   freaca   locul   patat
solvent,   în   functie   de   finetea   tesaturii.   Frecarea
slabe,  apoi   mai   accentuate   de   la   margini   spre
materialul    se   spala   cu   apa    calduta    cu    sapun

In general, este bine sa se cunoasca faptul ca eterul etilic si sulfura de carbon nu prea sînt potrivite pentru scoaterea petelor de grasime, în
conditiile existente in gospodarie, aceste substante sint solventi foarte buni, dar au dezavantajul ca se evapora mult prea repede, se aprind
toarte usor si emana vapori ce pot exploda. Se pot folosi si amestecuri de solventi, formate din sapte parti neofalina, doua parti tereben tina,
o parte eter etilic (parti în greutate) sau parti egale în greutate de neofalina si tetraclorura de carbon. De exemplu, un amestec obtinut din
100 ml neofalina, 25 ml terebentina, 15 ml eter etilic sau un amestec din 70 ml neofalina si 30 ml tetraclorura de carbon. Petele de pe tesa -
turile fine de matase se pot elimina utilizînd un amestec format din 75 parti în greutate alcool etilic, 20 parti în greutate sapun alb superior,
doua parti în greutate terebentina si un galbenus. Amestecul se agita înainte de folosire.

Pentru îndepartarea petelor de pe tesaturile de matase si lîna tricotate, se pot folosi radacini de ciuin, planta care contine saponina si se
poate procura de la farmacii sau de la magazinele specializate în plante medicinale (PLAFAR). Ra dacinile de ciuin (30 g - circa 20 lingurite)
se fierb în apa (300 ml) circa o jumatate de ora, sa strecoara, se amesteca cu amoniac 10% (100 ml), apoi se adauga apa (700 ml). Lichidul
obtinut se foloseste pentru îndepartarea petelor prin tamponarea si frecarea usoara a locului respectiv.

Petele de grasimi de pe gulere si mansete se scot cu un amestec format din 4 parti in greutate amoniac 5% si o parte în greutate sare de
bucatarie (clorura de sodiu). Deexemplu, 80 ml amoniac 5% si o lingura de sare. In acelasi scop, se poate folosi produsul din comert "Stela",
sub forma de pasta. Pe locul murdar se pun 1-2 cm de pasta si se freaca bine. Se Iasa sa actioneze 2-3 minute dupa care se spala
materialul în mod obisnuit cu detergentul preferat. . La tesaturile foarte groase, ca plusul sau catifeaua, este bine sa se întrebuinteze o pasta
de consistenta smîntînii obtinuta din magnezie (oxid de magneziu) si benzina sau magnezie si tetraclorura de carbon. Se unge locul cu
aceasta pasta, se lasa sa se usuce, apoi se indeparteaza praful uscat prin periere.

Pentru materiale textile artificiale (acetat), se pot întrebuinta doar benzenul, sulfura de carbon, benzina usoara (neofalina). Ceilalti solventi nu
sînt permisi.

      Iarba

Petele de iarba se datoresc clorofilei plantelor (pigment vegetal de culoare verde) si ou o culoare verde, cu nuante spre galben.

Petele proaspete se pot îndeparta prin tamponare cu alcool etilic, eter etilic sau tetraclorura de carbon sau cu o solutie formata din 2 parti
clorura de sodiu (sare de bucatarie) si 10 parti apa (parti în greutate). De exemplu, o lingura de sare la 100 ml apa.

Petele proaspete dispar uneori dupa spalare cu apa calda sau cu o solutie de sapun în care se adauga si amoniac (100 ml amoniac 10% la
un litru de apa). Daca tesatura nu-si modifica culoarea din cauza amoniacului, se înmoaie locul patat în amoniac si apoi se spala cu apa si
sapun.

Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot elimina astfel : se freaca bine pata cu sapun si apoi se introduce materialul textil sau zona pa -
tata într-un vas emailat în care se gaseste o solutie fierbinte de soda calcinata 10 g/l si se fierbe timp de 10-20 minute. Procedeul se repeta
pîna la disparitia petei.

Pe tesaturi colorate se face un tratament cu o solutie calda de acid lactic 5% pîna la dispa ritia petei, dupa care se spala cu multa apa. Petele
proaspete de pe tesaturile de lîna se scot cu alcool etilic. La petele mai vechi se poate încerca o solutie formata din 10 g/l acid oxalic si 10
ml/l acid acetic (se dizolva intîi acidul oxalic si se adauga acidul acetic) dupa care se clateste intens cu apa calda si rece.

      Iod sau tinctura de iod

Tinctura de iod, solutie alcoolica în care sint dizolvate cristale de iod, utilizata în medicina la dezinfectarea ranilor, provoaca pe tesaturi pete
de culoare maro-deschis sau maro-închis. Petele proaspete se recunosc usor, intrucit au miros specific de iod si trebuie imediat îndepartate.
Petele de pe tesaturile albe se pot trata cu o solutie calda de tiosulfat de sodiu 15-20% sau cu o solutie de amoniac 15%, dupa care se cla -
tesc cu multa apa. Daca mai ramîn urme, se trateaza locul respectiv cu o solutie de 10 ml/l apa oxigenata. Acest tratament se poate aplica si
la tesaturile colorate, facîndu-se în prealabil o verificare.

Pentru scoaterea petelor de pe tesaturile vopsite se poate întrebuinta o pasta formata din amidon si apa care se aplica pe locul patat si se
lasa circa 20 minute pentru ca amidonul sa absoarba iodul din materialul textil. Pasta da amidon in contact cu iodul se coloreaza in al bastru
si dupa 20 minute se transforma într-o crusta care se desprinde foarte usor de pe tesatura, dupa care aceasta se spala bine cu apa si
sapun.

De asemenea, se poate folosi si alcool etilic 96%, dupa care se spala cu apa si sapun.

      Înghetata
Aceste pete se tamponeaza initial cu benzina, benzen sau sulfura de carbon pentru a curata pata de grasime. Dupa uscare, petele ramase
se tamponeaza cu o solutie de amoniac 5%. Se neutralizeaza cu acid acetic diluat (10 ml otet la 100 ml apa) si se clatesc cu multa apa.
Daca pata nu dispare, în functie de culoarea înghetatei si de ingredientul de baza, se trateaza ca si petele de cacao sau de fructe.

      Lacuri
Pentru a putea proceda corect la înlaturarea petei,   trebuie   sa   se   cunoasca   natura   lacului   care a provocat-o.

Lacul de unghii se dizolva usor în acetona sau în eter etilic, cu care se îndeparteaza petele de pe tesaturile din fibre naturale, vegetale sau
animale.

Matasea acetat sau tesaturile care contin fibre din policlorurâ de vinii nu se trateaza cu asemenea substante deoarece pigmenti! ramasi si fi-
xati pe fibra, de obicei, nu se mai pot înlatura. In unele cazuri, lacul de unghii picat pe matase acetat sau pe fibre din policlorura de vinii
poate provoca degradarea tesaturii (chiar gaurirea ei). Lacurile avînd la baza nitro sau acetil celuloza se dizolva usor în cloroform sau
benzen. Petele provocate de lacurile de rasina pot fi înlaturate cu benzina, terebentina, sulfura de carbon. Lacul de asfalt se înlatura cu
benzen.

Lacurile cu fier se pot scoate cu un amestec din 10% terebentina, 20% acetona, 30% benzina si 40% dicloretilena (parti în greutate). De
exemplu, un amestec din 10 ml terebentina 25 ml acetona, 40 ml benzina si 30 ml dicloretilena.

      Lapte

Petele de lapte se recunosc usor dupa culoarea transparent-albicioasa si dupa contururile mai întarite ale acestora.

Materialele textile patate cu lapte nu se calca înainte de scoaterea petei, deoarece prin încalzire pata se fixeaza si mai puternic. Datorita
continutului de grasimi, aceste pete se vor trata mai întii cu solventi organici, cu benzen sau benzina. Dupa tratament, locul petei apare
albicios, mat. In continuare, pata se trateaza cu o solutie calduta de 50 ml/l amoniac 25%, dupa care se face o neutralizare cu o solutie
diluata de acid acetic (3 ml/l acid acetic 80% sau 50 ml/l otet de 9°) si apoi se spala cu multa apa calduta. Se poate încerca înlaturarea petei
de lapte si prin tamponarea acesteia cu un amestec de alcool etilic si eter etilic (50 ml alcool etilic si 20 ml eter etilic).

In cazul tesaturilor groase de stofa, plus, catifea, pata se acopera cu o pasta formata din magnezie sau talc si alcool. Dupa uscare se perie
locul.

      Lichior
Petele de lichior au aspecte diferite, dupa felul lichiorului, dar se recunosc usor din cauza zaharului care da locului patat un aspect de
material apretat.

Petele proaspete se umezesc cu apa calduta, dupâ care se freaca usor cu un tampon înmuiat într-o solutie de 10 ml/l amoniac 25% în care
se adauga 50 ml alcool. La sfîrsit se clatesc cu apa. Petele vechi se îndeparteaza cu un amestec de amoniac, apa oxigenata si apa (50 ml
amoniac 20% si 100 ml apa oxigenata 3% la un litru de apa) dupa care zona respectiva se clateste cu apa.

      Maioneza
Petele de maioneza contin grasimi si de aceea se trateaza cu un solvent organic (benzina, neofalina etc.), dupa care se spala bine cu apa
calduta.

      Marmelada

Petele proaspete se pot elimina cu apa calduta, prin simpla înmuiere a petei în apa.

Pentru îndepartarea petelor mai vechi se utilizeaza o solutie calda de 1% amoniac, dupa care se spala bine cu apa.

      Miere   de   albine
Mierea de albine mai întîi se îndeparteaza cu un cutit, de pe pata si apoi se sterge locul res pectiv cu apa calduta în care se poate introduce
si putin detergent adecvat tesaturii respective, iar la sfîrsit se clateste cu apa curata. Petele de miere se pot înlatura perfect cu o so lutie de
amoniac 10%. La tesaturile colorate însa trebuie facuta întîi o verificare pe un esantion.

      Miniu   de   plumb
Miniul de plumb este o substanta solida de culoare oranj-rosie, care se amesteca cu firnis si se întrebuinteaza la protejarea obiectelor de fier
contra ruginii.
Petele proaspete de miniu de plumb se pot trata cu un amestec de 50% cloroform si 50% sulfura de carbon (de exemplu, un amestec obtinut
din 35 ml cloroform si 40 ml sulfura de carbon), frecîndu-se   bine   locul   respectiv   cu   o   perie   tare,  în continuare,   trecîndu-
se   la   o   curatire   cu   benzina.

      Mucegai
Petele de mucegai se recunosc usor, avînd o culoare gri-deschis daca sînt proaspete si gri-închis pîna la negru daca sînt vechi. Pe tesaturile
albe de bumbac, petele proaspete se scot daca se înmoaie tesatura cîteva ore în otet (acid acetic diluat) dupa care se spala cu apa. De
asemenea, se poate aplica o albire blinda cu o solutie de 1% apa oxigenata si amoniac la 50°C (100 ml apa oxigenata si 20 ml amoniac),
dupa care se spala si se clateste bine, lasînd tesatura sa se usuce la soare. Petele de mucegai vechi de pe tesaturile albe de bumbac se pot
îndeparta prin spalarea acestora cu apa fierbinte si sapun. Daca materialul permite o fierbere cu soda calcinata 5 g/l apa si hidroxid de sodiu
2-3 g/l apa, urmata de o albire la rece, cu hipoclorit de sodiu 3-5 g/l, acest tratament asigura scoaterea petelor de mu cegai în totalitate. In
continuare, tesatura se clateste bine în 2-3 ape si apoi într-o solutie diluate de acid acetic. De asemenea, petele se pot trata cu o solutie
diluata de amoniac 2%, apoi se spala cu apa multa.

Petele de pe tesaturile de lina si matase se pot îndeparta prin tamponare cu terebentina, urmata de o spalare cu un detergent adecvat si o
clatire intensa cu apa. De asemenea, petele de pe aceste tesaturi se pot înlatura prin spalarea tesaturii cu un detergent, dupa care aceasta
se introduce într-o solutie diluata de acid formic 5%. Dupa aceasta se clateste cu apa calda si se usuca.

      Mustar
Cu ajutorul unui cutit se înlatura usor crusta de mustar, apoi se uda pata cu apa calda si se freaca cu o pînza curata. Daca pata nu dispare
complet, se spala zona respectiva cu detergentul adecvat tesaturii.

      Negru   de   fum   si   funingine

Petele de negru de fum si funingine, proaspete, se umezesc cu terebentina, se sterg usor cu o pînza curata, se freaca cu sapun si apoi cu o
perie, dupa care se spala cu apa calda.

Pentru petele mai vechi se aplica acelasi tratament, dar in loc de sapun se foloseste galbenus. Daca pe tesaturile albe, indiferent de natura
lor. mai râmîn pete, acestea se trateaza cu o solutie de acid citric sau acid tartric 10%, dupa care se spala intens cu apa.

      Nicotina (tutun)

Petele de nicotina au o culoare galbuie pina la maro, cu contur pronuntat si miros de tutun. Petele proaspete de tutun se tamponeaza cu o
solutie fierbinte de alcool, de mai multe ori, pina la disparitia acestora. Se clateste apoi materialul cu apa calda si se usuca.

Petele de pe tesaturile albe se îndeparteaza cu urmatorul amestec : 18 parti în greutate apa oxi genata 3%, 4 parti în greutate alcool etilic
96% si o parte în greutate amoniac 10%. De exemplu, un amestec obtinut din 180 ml apa oxigenata 3%, 50 ml alcool etilic si 10 ml amoniac.
Dupa aceasta se spala cu multa apa. Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot scoate cu permanganat de potasiu (2 g la litru de apa)
dupa care locul (patat acum de permanganat) se decoloreaza perfect cu apa oxigenata 10%.

Petele de tutun de pe toate tesaturile se pot elimina si prin frecare usoara cu galbenus, dupa care se spala cu alcool etilic si apoi cu apa
calda. Urmele de galbenus se înlatura cu glicerina calda si se spala cu apa si sapun. Petele mai vechi de pe tesaturile de bumbac se
tamponeaza cu alcool fierbinte, apoi cu o solutie de 20-50 ml/l amoniac 25% dupa care se clatesc cu apa calda si rece. Daca pata nu
dispare se continua tratamentul cu apa oxigenata 10-20 ml/L si hidroxid de sodiu 2-5 g/l apa. Dupa dispa ritia petei se spala intens cu apa si
se usuca.

      Noroi
Aceste pete se înlatura prin frecare sau periere, iar pata eventual ramasa se elimina printr-o spalare cu apa calda si cu sapun moale sau cu
un detergent adecvat tesaturii, apoi se clateste bine cu apa.

      Otet

Petele de otet se neutralizeaza cu o solutie de 10 ml/l amoniac, dupa care se spala bine cu apa.

      Oua

Petele de oua de pe tesaturile de bumbac se pot elimina usor printr-o spalare cu apa calduta (35°C) si sapun sau cu detergentul adecvat
materialului respectiv. Nu se recomanda sa se spele la o temperatura ridicata, deoarece la peste 60°C olbuminele se coaguleaza, iar
îndepartarea se face mai greu.

De   pe  tesaturile   de   lîna,   petele   se  îndeparteaza mai  întîi   cu   un   dizolvant  (benzina,  tetraclorura de carbon  etc.),  iar

apoi  se  tamponeaza cu glicerina încalzita   pîna   la   35°C.   Se   lasa   sa   actioneze   15
minute,  apoi   se  freaca  cu  o   perie,   dupa  care  se clateste  sau   se   spala  cu   un   detergent.
Se    mai   poate   folosi    un    amestec   care   contine 50   ml   amoniac   10%   si   80   ml   glicerina.
Pentru   tesaturile   sintetice   se   poate   încerca   neofalina. De   pe   tesaturile   de   matase   naturala,   petele   se
elimina   folosind   un   amestec   format   din   20  parti glicerina,   o  parte   amoniac   10%  si  20  parti   apa
(parti  în   greutate).   De  exemplu,   160  ml  glicerina, 10 ml amoniac 10% si 200 ml apa.

      Parfum
Petele de pe tesaturile albe se pot trata cu apa oxigenata 3% si amoniac 5%, apoi se spala intens cu apa.

Pentru îndepartarea petelor de pe tesaturile colorate, este mai indicata glicerina încalzita sau eterul etilic.

Petele mai  vechi, care s-au  mai închis la culoare, se   tamponeaza   alternativ   cu   acid   acetic   diluat

(otet)   si   alcool,   dupa   care   se   spala   cu   multa apa calda.

      Pacura
Petele de pacura la început se trateaza cu un dizolvant puternic (benzen, cloroform etc.), dupa care se spala intens cu detergentul adecvat
tesaturii. La sfîrsitul operatiei, se spala bine cu apa, dar, de obicei, pata ramîne sub forma unei urme de culoare maro-deschis sau galbui. De
aceea, pata se va supune unei albiri cu o solutie de apa oxigenata de 10 ml/l apa oxigenata 25% timp de 15 minute.

      Permanganat  de   potasiu
Petele de pe tesaturile albe se pot înlatura udând locul respectiv cu apa si apoi presarînd deasupra sare de bisulfit de sodiu 10%. Pata
dispare complet daca este proaspata. Dupa aceea se clateste bine cu apa calda. Daca pata este veche se recomanda ca reactia sa se faca
la cald si anume se presara sarea deasupra si se calca cu masina calda.

Pe tesaturile colorate, metoda de mai sus poate fi aplicata numai dupa ce se va verifica ca nu iese colorantul. In caz contrar, se încearca cu
o solutie de bisulfura de amoniu 5%. Petele proaspete se înlatura prin cufundarea tesaturii într-o solutie de iodura de potasiu 10% în apa,
încalzita la 25°C si mentinerea ei în aceasta solutie pînâ la decolorate completa, apoi se spala cu apa rece.

De asemenea, petele de pe tesaturile albe pot fi înlaturate prin tamponare cu solutie de acid oxalic 10%, dupa care se spala bine cu apa. Cel
mai simplu este sa se tamponeze pata cu o solutie de apa oxigenata 1%, în care se adauga cîteva picaturi de acid acetic (otet). De exemplu,
o solutie obtinuta din 100 ml apa oxigenata 1% si 5 picaturi de otet. Se clateste dupa aceea cu multa apa.

      Pix
De pe haine sau obiecte se curata foarte usor daca pulverizati pe locurile murdare, fixativ de par. Petele dispar imediat.

      Peste
Petele de peste proaspat de pe tesaturile albe si colorate se supun mai întîi unei spalari obisnuite cu apa la 40°C. In caz ca pata nu iese, se
umezeste cu glicerina pura si se freaca locul respectiv cu o periuta, dupa care se lasa sa stea circa 15 minute, apoi se spala cu apa calda.

      Pete   de  provenienta necunoscuta
Pentru  tesaturile  albe,  indiferent  de  natura   fibrei, se   poate  folosi   o   solutie   care   consta   din :

amoniac   10% ...........4 parti

alcool  etilic 96%............4 parti

sapun   alb   superior...........2 parti

soda de rufe (carbonat de sodiu)..... 1 parte

borax................. 1 parte

apa..................100 parti

Se iau parti în greutate, de exemplu, o solutie obtinuta din 40 ml amoniac 10%, 50 ml alcool etilic 96%, 20 g sapun, 10 g soda de rufe, 10 g
borax si 1 000 ml apa. Pata se umezeste cu solutia respectiva, apoi se freaca cu ajutorul unui tampon, iar la sfîrsit se spala cu multa apa.
Solutia trebuie agitata bine înainte de a fi folosita.

Pentru scoaterea petelor de pe tesaturile colorate, cu exceptia matasii acetat, se poate încerca urmatoarea solutie :

amoniac  10%..........5 parti
acetona ..............3 parti

solutie  alcoolica   de  sapun..... 20 parti

Se   iau   parti   în   greutate,   de   exemplu,   o   solutie obtinuta  din 50 ml  amoniac  10%, 40 ml  acetona,

40   ml   alcool   etilic   96%,   20   g   sapun   si   150   ml apa. Aceasta solutie se verifica întîi pe o portiune ascunsa a materialului.

De asemenea, se poate folosi (tot cu o verificare prealabila) un amestec format din o parte în greutate alcool etilic 96%, o parte în greutate
eter sulfuric (eter etilic), 8 parti în greutate terebentina. De exemplu, un amestec obtinut din 50 ml alcool etilic 96%, 55 ml eter etilic si 350 ml
terebentina.

In toate cazurile, dupa tratament, materialul se sterge cu neofalina.

      Petrol   (brut  si   lampant)
Petele de petrol se trateaza cu dizolvanti ca benzen, cloroform, tetraclorura de carbon etc. De pe tesaturile groase se pot scoate prin apli-
carea pe locul respectiv a unei paste consistente obtinute din benzina si magnezie (oxid de mag neziu), se lasa cîteva zile, apoi praful se
îndeparteaza prin periere sau scuturare.

      Praf
Petele de praf se formeaza pe suprafata tesaturilor albe sau de culori deschise, din lîna sau bumbac, pe locurile unde au fost stropite si unde
adera si se fixeaza praful. Aceste materiale se spala obisnuit cu detergenti adecvati sau se curata cu neofalina.

      P r o t a r g o l   si   a r g i r o l
Protargolul si argirolul, solutii utilizate în medicina ca dezinfectant, produc pe tesaturi pete de culoare închisa, întrucât în compozitia lor intra
nitratul de argint, care trebuie tratate imediat cu un solvent organic pentru grasimi (benzina, neofalina, tetraclorura de carbon etc.) prin
frecare cu un tampon curat. Petele de culoare maro, ramase pe material, se vor elimina, ca si cele de azotat de argint, cu îodura de potasiu.

      Pulberea   de   bronz
Petele proaspete produse de pulberea de bronz utilizata în vopsitorie se tamponeaza cu alcool etilic. Daca pata nu dispare, atunci se
trateaza cu tetraclorurâ de carbon, dupa care se tamponeaza bins cu benzina usoara.

      Puroi
De pe tesaturile albe din bumbac, in, cânepa, aceste pete se înlatura, de obicei, prin spalarea obisnuita cu detergenti uzuali.

De pe tesaturile de lina se pot scoate cu benzina.

Pentru matase acetat, se va folosi o solutie diluata de carbonat de amoniu, la care se va adauga putina apa oxigenata. De exemplu, o
solutie obtinuta din 100 ml carbonat de amoniu 5% si 10 picaturi apa oxigenata.

      Rasina
Pe tesaturi, petele de rasina au aspectul unor pete de apret. Cele proaspete sînt lipicioase, iar cele vechi se recunosc prin apasare cu
degetul (se observa amprenta acestuia ramasa pe ele), înlaturarea petelor de rasina cere multa rabdare. La început se efectueaza o frecare
a portiunii respective pentru îndepartarea stratului care adera superficial si apoi se trateaza cu un solvent (tetraclorura de carbon, benzen,
cloroform etc.) care va dizolva pata. Apoi, urmeaza un tratament cu benzina usoara (neofalina) pentru evitarea au reolelor. Se freaca locul
respectiv dinspre margini spre centru cu un tampon curat. Pe tesaturile de matase nu se va freca pata, ci se va bate usor cu o perie, dupâ
care se va aplica tratamentul susmentionat.

La stofele albe, petele se pot elimina prin înmuierea lor cu glicerina, urmata de tratarea cu acid oxalic 5%,, tamponîndu-se Ia sfirsit cu o
solutie de amoniac 2%.

La stofele colorate, se înmoaie pata în glicerina calda sl se spala apoi cu alcool, care este un dizolvant al rasinii.

      Revelatori   fotografici
Pentru îndepartarea petelor de revelatori fotografici atît de pe tesaturile albe, cât si de pe cele colorate, se poate folosi o solutie de acid citric
10% sau zeama de lamîie.

      Rugina
Petele de rugina de pe tesaturile de bumbac albe si colorate pot sa dispara daca se freaca imediat locul patat cu un tampon îmbibat în apa
sarata, dupa care se clateste cu apa rece. Ţesatura se calca cînd este înca umeda.

Petele de rugina proaspete de pe suprafete mici se îndeparteaza prin tamponare cu zeama de la mîie atunci stoarsa si prin frecare cu o cîrpa
alba, dupa care se spala cu apa calda si se clateste cu apa rece. In prealabil, trebuie sa se faca o încercare pe o portiune ascunsa a mate -
rialului pentru a vedea daca nu se modifica culoarea tesaturii.

Petele de rugina vechi de pe tesaturile albe se pot îndeparta folosind acid oxalic sau acid citric sub forma de solutii de 5-10%. Solutiile se în -
calzesc pîna ia fierbere dupa care se introduce, pentru putin timp, portiunea patata ; uneori tra tamentul trebuie aplicat de doua sau de trei
ori, Dupa dizolvarea petelor de rugina, se spala bine tesatura cu apa calda, apoi se clateste cu apa rece. O spalare insuficienta ar putea
avea o influenta daunatoare asupra tesaturilor de in sau bumbac în sensul ca prin contactul prelungit cu acizii scade rezistenta fibrelor.

Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot trata cu o solutie de ditionit de sodiu 10-20 g/l si hidroxid de sodiu 5 g/l la temperatura de 75-
85°C, dupa care se spala cu apa rece. Tratamentul se repeta de cîteva ori, pîna la completa disparitie a petei.

De asemenea, se poate folosi o solutie de acid oxalic si alaun de potasiu obtinuta din : 50 g/l acid oxalic, 50 g/l alaun de potasiu si 10 ml/l
acid acetic 60%. Întîi se amesteca primele doua componente, dupa care se adauga acidul acetic. Petele de rugina de pe tesaturile de
bumbac se pot înlatura si cu acid clorhidric 2%. Portiunea patata se umezeste, dupa care se tampo neaza cu acid clorhidric, care dizolva
pata. Apoi se clateste cu multa apa calda in care se adauga hidroxid de amoniu sau soda calcinata pentru completa înlaturare a acizilor. In
final, se efectueaza o limpezire cu apa rece.

      R u j   d e   b u z e

Petele de ruj de buze contin grasimi, de aceea se trateaza întîi cu un dizolvant pentru grasimi : neofalina, cloroform sau tetraclorurâ de
carbon, dupa care se supun unei spalari cu apa si detergent. Daca pata nu dispare, se tamponeaza
locul   respectiv  cu   alcool  etilic  concentrat,   pentru a   dizolva   colorantul   ramas   pe   fibra.
Pe  tesaturile   albe   se   poate   efectua   o   albire   cu 10-30 ml  apa  oxigenata  si  5  g  hidroxid  de  sodiu la un litru de apa.

      Sapun

Petele de sapun se produc de obicei, atunci cind acesta nu este bine dizolvat înaintea procesului de spalare a rufelor. Se îndeparteaza
printr-o spalare a materialelor care prezinta aceste pete. De pe haine, pata se poate elimina frecînd locul respectiv cu, apa calda, dupa care
se clateste si se usuca.

La tesaturile vopsite, uneori se poate observa o schimbare de nuanta în locurile patate, de aceea, dupa completa îndepartare a sapunului,
tesâturile de lina se trateaza cu o solutie de acid formic 5%, iar cele de bumbac cu o solutie diluata de acid acetic 5%, dupa care se clatesc
cu apa calda si se usuca.

      Saruri   de crom (Cromat  de   potasiu, cromat de zinc, cromat   de   plumb   etc.)

Aceste pete se înlatura cu o solutie de tiosulfat de sodiu, 20 g tiosulfat de sodiu la un pahar de apa (200 ml apa), apoi se spala cu apa.

      S i n g e
In  cazul   petelor proaspete,  tesatura   se  va  înmuia în   apa   rece   si apoi   se   va   spala   cu   apa   si   sapun. Temperatura apei de
spalare nu trebuie sa depaseasca 35°C.

Petele de sânge proaspete de pe tesaturile de lina se lasa sa se usuce, apoi se încearca înlaturarea lor prin periere sau se poate utiliza si
amoniac 2% daca nu decoloreaza stofa. Petele vechi de sînge se îndeparteaza prin frecare cu o solutie care contine 100 ml amoniac 25% si
50 g borax la un litru de apa, dupa care se spala cu apa curata.

Ţesaturile albe patate se cufunda într-o solutie calda (35°C) de 20% tiosulfat de sodiu, mate rialul se lasa pîna la disparitia petelor, dupa care
se clateste cu apa.

De asemenea, pentru îndepartarea petelor vechi de pe tesaturile albe de bumbac se foloseste urmatorul procedeu : tesaturile se înmoaie
într-o solutie de soda calcinata 5% sau amoniac 10% si se lasa circa 12 ore, apoi pata se îmbiba cu o solutie de clorura de var de 2%, dupa
care se spala bine cu apa. În caz ca dupa spalare mai ramîne o aureola galbena sau maro se va trece la o albire cu apa oxigenata sau cu
hipoclorit de sodiu, urmata de spalare si o clatire cu apa rece,

De pe tesaturile colorate vopsite cu coloranti rezistenti, petele pot fi scoase cu o solutie alcalina de 5 g hidroxid de sodiu si 20 g ditionit de
sodiu |a un litru de apa în care materialul patat se tine timp de 1/2-1 ora la 60°C. Se spala apoi cu apa calduta, în care se adauga o mica
cantitate de borax (20 g borax la un litru de apa) si sapun.

Pentru tesaturile din matase colorata si fina se prepara o pasta din amidon si apa, care se aplica pe pata si se lasa pîna se usuca. Dupa
uscare se perie bine locul, se spala cu apa si sapun, apoi cu apa curata si la sfîrsit cu apa ce contine otet (o lingurita de otet la un litru apa).

      Smântâna,   frisca
Petele   proaspete   de   smîntîna   se   tamponeaza   cu glicerina,   apoi   se   spala   cu   apa   multa.
Petele   mai   vechi   se   pot   elimina   prin   tamponare cu  benzina,   benzen   sau   tetraclorura   de   carbon,
dupa   care   se   trateaza   cu   o   solutie   de   10   ml/l amoniac, apoi se spala cu apa multa, cu sau fara adaos de detergent,

      S u p e, c i o r b e, s o s u r i  si   alte   mân c a r u r i
Petele proaspete de pe tesaturile albe de in si bumbac se pot elimina printr-o spalare obisnuita cu sapun si apa calda, urmata de o clatire cu
apa rece.

Petele proaspete de pe tesaturile de lâna si matase se îndeparteaza printr-o spalare cu detergentul adecvat tesaturii. In cazul cînd petele
provin de la mîncaruri cu grasimi, albumine coagulate etc. se trateaza initial cu neofalina, apoi cu solutie slaba amoniacalâ (25-50 ml/l
amoniac 25%) prin frecare cu o perie sau cu o pânza curata (în cazul lânei) sau cu un burete (in cazul matasii).

      sampanie
Se încearca cu apa calda si daca pata nu iese, se trateaza cu un amestec de alcool 96% si acid acetic 3% în parti egale în greutate (de
exemplu, un amestec obtinut din 60 ml alcool etilic 96%, si 50 ml acid acetic 3%), apoi se clateste bine cu apa. La tesaturile colorate se face
întâi o verificare pe o mica portiune ascunsa, în scopul evitarii decolorarii tesaturilor.

      Transpiratie
Petele de pe captuselile albe de matase se pot elimina cu ajutorul unei solutii de 30 ml/l apa oxigenata, încalzita usor. Cu ajutorul unui
tampon sau al unei cîrpe curate îmbibate în aceasta solutie se freaca cît mai uniform si cît mai repede portiunea patata, dupa care se spala
cu apa calda.

De pe captuselile de matase colorate, petele se îndeparteaza folosind un amestec format din parti egale de amoniac 10% si alcool. Dupa
aceasta se spala cu apa.

Petele de pe tesaturile albe de lina, motase si bumbac se pot îndeparta cu o solutie de tiosulfat de sodiu (5 parti în greutate tiosulfat la 100
parti în greutate apa), dupa care se spala cu apo. La tesaturile colorate din matase naturala sau viscoza, locurile patate se înmoaie într-o
solutie concentrata de clorura de sodiu (sare de bucatarie),   apoi   se   freaca   cu   un   tampon   sau   cu   o
pânza   curata,   dupa   care   se   spala   cu   apa. Pentru  tesaturile  de   matase  colorate  cu  coloranti
rezistenti   se   poate  folosi   un   amestec   format   din parti egale în greutate de alcool etilic si amoniac
10%.   De  exemplu,   un   amestec  obtinut  din   60 ml alcool etilic 70% si 50 ml amoniac 10%. Petele de  pe tesaturile  de  lîna  se  scot
cu  neofalina   prin   stergere   cu   o   cîrpa   curata,   moale.

      Tus
Petele de tus se înlatura destul de greu. Pentru îndepartarea lor de pe tesaturile albe se poate încerca o spalare cu detergentul adecvat
naturii tesaturii dupa care se clateste bine cu apa. Apoi se trateaza cu o solutie de 10% amoniac, se spala din nou cu apa calda si se poate
trece la un tratament cu alcool cald. Daca mai ramîn urme se face o albire locala cu apa oxigenata 1%.

      Ulei   comestibil
Petele de ulei de floarea-soarelui, soia, masline etc., se tamponeaza dinspre margini spre interior
cu  o  cîrpâ  curata  înmuiata  în  neofalina,  apoi  se freaca bine.

De asemenea, se pot folosi si alti solventi organici (benzen, tetraclorura de carbon, acetona etc.), sau un amestec 2:2:6 de benzen, acetona
si tetraclorura de carbon (parti în greutate). De exemplu, un amestec obtinut din : 45 ml benzen, 50 ml acetona si 75 ml tetraclorura de
carbon. In final se trateaza cu o solutie ce contine 10 ml/l amoniac 25% cu sau fara adaos de detergenti. Pentru tesaturi colorate de matase
se întrebuinteaza o solutie de 10% borax. Matasea acetat nu se trateaza cu acetona.

      Urina

Cînd sînt proaspete se pot elimina printr-o spalare obisnuita cu detergentul adecvat fibrei. Pe tesaturile albe de bumbac, petele mai vechi
lasa o aureola galbena dupa spalare si de aceea se supun unei albiri cu hipoclorit de sodiu, dupa care se spala cu apa.

De asemenea, pentru tesaturile albe se poate folosi o solutie de acid citric în apa (o parte in greutate acid la 10 parti în greutate apa) cu care
se tamponeaza locul respectiv, iar dupa o ora se spala cu apa.

Petele de pe tesaturile colorate se pot elimina cu o solutie de otet (10 ml otet la 50 ml apa), tamponînd locul respectiv si lâsînd în contact cu
materialul 15-30 minute, dupa care se spala cu apa multa.

Petele de pe tesaturile de matase artificiala se recomanda a fi eliminate printr-o spalare obisnuita cu detergentul adecvat.

Petele de pe tesaturile de lâna se elimina anevoios. Se trateaza mai întii cu o solutie de amoniac 5%, apoi se spala bine, se clatesc si se
picura pe pata o solutie de 10% acid acetic. La petele noi exista pericolul ca acestea sa reapara. Pentru a evita acest lucru se va repeta
tratamentul la soare.
Petele vechi de urina lasa cîteodata urme greu de eliminat.

      Varsaturi   (vomari)

Petele de varsaturi se sterg cu neofalina apoi cu o solutie de amoniac 5%, dupa care se spala cu multa   apa.

De asemenea, se poate folosi urmatorul tratament: se umezesc petele cu o solutie de amoniac -1.0%, apoi se freaca locul respectiv cu un
tampon curat înmuiat într-o solutie alcoolica de sapun (10 g sapun de ras dizolvat în 100 ml apa fierbinte în care se adauga 10 m! alcool), iar
la sfîrsit se spala cu apa.

      Vin alb
Petele de vin alb se pot înlatura cu ajutorul unui amestec format din 5 g sapun de ras introdus în 100 rnl apa fierbinte, în care, dupa racire,
se adauga 10 ml amoniac 25%. Dupa tratament se spala cu apa.

De   asemenea,   se   poate  încerca   un   amestec   format din 10 parti în greutate sapun de ras, 2 parti

în   greutate   terebentina   si    o   parte   în    greutate amoniac 10%. Se freaca   bine  pata  dupa  care se spala cu apa calda si sapun, apoi
cu apa rece. Se  pot scoate si  prin tamponare cu o solutie formata    din    parti    egale  în    greutate   alcool    etilic
70%  si  glicerina.  Dupa  tratament, tesatura   se  clateste   cu   apa.   De   exemplu,   un   amestec obtinut
din   60   ml   alcool   etilic   70%  si   40   ml   glicerina.

      Vin   r os u
Petele proaspete se presara cu sare de bucâlârie, apoi se spala cu apa si sapun, iar la sfîrsit se clatesc din abundenta cu apa curata. De
asemenea, petele proaspete se pot îndeparta tinînd materialul patat deasupra chiuvetei si turnînd apa fierbinte pîna dispare pata. Pentru
tesaturile albe de in si bumbac se foloseste un amestec 1:10 de acid citric (sau sare de lamîie) si alcool etilic (parti în greutate). De exemplu
10 g sare de lamîie si 125 ml alcool etilic. Dupa tratament locul respectiv se spala bine cu apa multa.

Petele mai vechi de pe tesaturile albe se trateaza cu apa oxigenata diluata 5%, apoi se tamponeaza cu amoniac 10% si se usuca cu o cîrpa.
De asemenea, pentru eliminarea acestor pele este foarte indicat si urmatorul tratament ; se înmoaie pata într-un amestec obtinut din 10 g
acid citric (în absenta acidului citric se poate utiliza sare de lamîie - citrat de sodiu) dizolvat în 20 ml apa +
100   ml   alcool   etific  70%,   se   freaca   usor,   iar la sfîrsit se spala intens cu apa.

      Vopsea   de   par
Scoaterea acestor pete de pe tesaturile colorate este dificila. Se poate încerca o solutie de acid tartric 10%, dar fara nici o garantie. Petele
de pe tesaturile albe se pot înlatura prin aplicarea pe ele a unui amestec: 1:5:5 de amo niac 10%, apa oxigenata 3% si apa (parti în greutate).
De exemplu, un amestec obtinut din 10 ml amoniac 10%, 50 ml apa oxigenata 3% si 50 ml apa. Se lasa materialul umezit timp de 15 minute,
dupa care se spala intens cu apa calda de 35°C.

      Vopsea   de   uIei   pe   baza de firnisuri si ulei de in

Petele proaspete, observate la timp, înainte de a se usca se pot elimina usor prin umezire sau frecare cu un tampon înmuiat în terebentina.
Dupa tratament este necesara spalarea materialului în benzina sau neofalina. In cazul materialelor albe dupa curatirea cu solvent pot fi
spalate în apa.

Daca pata s-a uscat, atunci locul patat se freaca cu o periuta aspra pentru a desprinde vopseaua aderenta nepatrunsa în tesatura, fara. a
slabi, sau rupe tesatura. Apoi se trateaza cu un amestec 1:1 de sulfura de carbon si cloroform (parti egale în greutate) pîna la dizolvarea
petei. De exemplu, un amestec obtinut din 80 ml sulfura de carbon si 70 ml cloroform. Se poate folosi si un amestec 1 :1 :1 de alcool etilic
70%, neofalina si terebentina (parti egale în greutate). De exemplu, un amestec obtinut din : 30 ml alcool etilic 70%, 35 ml neofalina si 30 ml
terebentina.

Petele mai vechi se pot unge cu margarina sau cu unt, dupa care se sterg cu terebentina sau neofalina ; se spala apoi cu amoniac 10% pen -
tru îndepartarea completa a petei. Solutia de amoniac poate sa modifice culoarea unor tesaturi si de aceea trebuie verificata în prealabil.
Petele de pe tesaturile de lina si matase naturala se pot îndeparta cu un amestec : 1:1 de eter etilic si tetraclorura de carbon (parti egale în
greutate).   De   exemplu   un   amestec   obtinut   din   70 ml eter. etilic si   30  ml tetraclorura, de carbon.  Pentru evitarea formarii unor
contururi inestetice, (halouri), petele se umezesc la început, cu apa sau cu amestecul indicat.

Petele   de   pe   tesaturile   albe   de   in   sau   bumbac se   pot   îndeparta   cu   clorura   de   var   sau   cu   un amestec de clorura de var

si soda de rufe. Se recomanda  ca   aceasta   operatie  sa   aiba  loc în  aer liber sau în încaperi aerisite.

Matasea artificiala se poate trata cu terebentina sau cu sulfura de carbon, iar la sfîrsit cu benzina. De asemenea, se poete folosi un amestec
3:8 de tetraclorura de carbon si alcool etilic 95% (parti în greutate). De exemplu, un amestec obtinut din 20 ml tetraclorura de carbon si 100
ml alcool etilic.

Pentru a evita formarea unor margini mai mult sau mai putin decolorate în jurul petei înainte de a trece la înlaturarea celor provocate de
vopseaua de ulei, se tamponeaza cu apa  (de jur împrejurul petei).
      Zahar

Petele de zahar se pot îndeparta printr-o simpla spalare a tesaturii, deoarece zaharul se dizolva în apa, eliminîndu-se astfel din tesatura.
Daca materialul nu permite spalarea cu apa, se freaca locul respectiv cu o pînza curata înmuiata în neofalinâ, se lasa sa se usuce si apoi se
trateaza cu amoniac, 1-5%.

Cu sfaturile bunicii veti fi fara pete

Adio pete daca urmati sfaturile bunicii. Chiar daca este vorba de pete dificile, de ulei, de guma de mestecat, de
rugina, de pete recente sau mai vechi pe care credeati ca nu o sa le scoateti niciodata, urmati sfaturile bunicii
si veti fi satisfacuti de rezultate.

Pentru guma de mestecat

Se pune partea cu guma in apa rece, se rade cat se poate cu cutitul, apoi se curata urma petei si ceea ce a
ramas din guma cu un solvent, alcool medicinal de exemplu, pana ultimele urme ies. 

Petele de fructe 
Se scot cu solutie de sare de lamaie cu care se freaca locul patat, apoi se clateste repede cu apa rece. 

Petele de sange 
Se scot cu solutie de sare de lamaie sau apa oxigenata, apoi se clatesc cu apa rece, dupa curatarea petei se
spala cu apa calda si mult detergent.
Nu se foloseste niciodata pe o pata de sange apa calda, ea fixand pata pe material petele de rugina se
inmoaie in lapte crud 30 minute si apoi se intind la soare inca 1 ora, apoi se baga la masina de spalat.

Petele de vin rosu 

Petele de vin de pe fata de masa se scot cu orice alcool alb: tuica, vodca, alcool pur petele de rasina se scot
cu un tampon imbibat cu benzina usoara. 

Petele de alcool, ceai, ceai de pe piele se curata cu solutie de parti egale apa + alcool.

Petele de iod se presara proaspete cu faina sau amidon, se lasa 1-2 ore, se spala apoi cu detergent si apa. 

Petele de cafea se scot cu apa sarata, in care se tine materialul 1 ora, apoi se clateste.

Petele de transpiratie se scot cu o solutie de apa si otet.

Petele de ceara se scot cu o hirtie pusa peste ele si apoi se calca cu un fier incins, se repeta cu alta foaie de
hirtie pina toata ceara s-a transferat prin caldura pe aceasta si locul este curat. 

Petele de mucegai se inmoaie in otet 1 ora daca pata e proaspata, apoi se clateste cu apa si sapun.

Petele de fond de ten se scot cu miez de paine, prin frecare usoara. 

Petele de iarba proaspete se scot cu o solutie de lamiie si apa, sau spirt fierbinte. Atentie cind incalzesti
spirtul!!! 

Petele de grasime proaspete se scot prin punerea de pasta de dinti pe pata, se lasa sa se usuce, apoi se
freaca cu o perie sau se pune pe pata faina sau amidon pina se absoarbe grasimea, se freaca pata bine lasa 1
ora, apoi se spala cu detergent si apa. 

Petele de cerneala si pix se curata cu lapte daca sunt proaspete. Daca locul a fost curatat si cu altceva pixul
va iesi foarte greu sau de loc. 

Un alt sfat al bunicii ar fi cu privire la scoaterea petelor de mina de pix de pe haine, cu ajutorul spirtului, imediat
ce pixul a atins o tesatura se adauga putin spirt, se freaca putin locul respectiv si in cateva momente am
scapat de pata.

Petele de cacao se inmoaie in apa rece, apoi se freaca cu glicerina pina se curata, se clateste cu apa si sapun
locul. 

Petele lasate de curatatul cartofilor sau a vinetelor de pe miini se curata prin frecarea mainilor cu ramasite
de lamaie sau apa cu sare de lamaie sau otet. 
Petele de parfum se scot cu glicerina calda apoi se clatesc normal.

Petele galbene de pe tesaturi se scot cu o solutie de bicarbonat cu apa, se lasa la inmuiat o ora apoi se
clatesc normal.

Scoaterea petelor de alcool

Petele provocate de bauturile alcoolice trebuie imediat tamponate.Pentru aceasta e bine sa aveti mereu in
casa o solutie compusa din o parte otet alb si doua parti alcool.

Petele de ulei(de floarea soarelui sau de masline) de pe haine se pot scoate mult mai usor daca se toarna
niste detergent de vase pe pata, se lasa la inmuiat cateva zeci de minute si apoi se spala la masina. Daca nu
avut succes total din prima operatie, repetati procedeul si a doua oara garantat nu veti mai avea urma de pata.

Petele de cafea se curata imediat cu o carpa curata si apa minerala gazata, apoi se spala normal in masina de
spalat.
Petele proaspete de pe rufele din tesatura alba de bumbac dispar daca se tine rufa deasupra unui vas cu aburi
dintr-o solutie formata dintr-o lingura de amoniac si un litru de apa. 
Petele de cafea, ceai, sange, iarba se pot scoate usor de pe tesaturile de in, bumbac, canepa, daca le frecam
cu apa oxigenata. Sau prin spalarea cu apa calda, la care se adauga 20 ml amoniac si doua linguri de orice
detergent. 

Petele de ciocolata de pe haine se scot prin frecare cu apa foarte sarata. 

Petele de ceara se scot de pe tesaturi prin punerea petei intre doua sugative (sau o bucata de material care
absoarbe), apoi se calca cu un fier de calcat putin incalzit. Sugativele se schimba mereu, pana cand dispar
complet petele. Apoi locul se va sterge cu alcool. 

Petele de cerneala rosie de pe tesaturi dispar in 24 de ore daca intindem putin mustar deasupra lor, iar a
doua zi spalam locul respectiv cu detergenti obisnuiti. 

Petele de cerneala de pe tesaturi se curata daca se tine portiunea patata in lapte fierbinte sau daca se toarna
peste petele respective cateva picaturi de lapte fierbinte. Sau prin inmuiere in zeama calda de lamaie ori prin
inmuiere intr-o solutie formata dintr-o lingurita de sare de lamaie si 200 ml apa calduta.