Prin cererea adresata Judecatoriei Suceava la data de 18.06.

2009 si înregistrata sub

nr. 4820/314/2009, reclamantul ……, prin Sucursala Suceava a chemat în judecata pe
pârâta Societatea … SA – Sucursala Suceava si pe intervenientul fortat C.V. solicitând
instantei ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea asiguratorului
la plata sumei de 6662,60 lei reprezentând: despagubiri pentru prejudiciul material
efectiv cauzat de intervenientul fortat în accidentul de circulatie produs din vina
exclusiva a acestuia în data de 07.07.2006; obligarea asiguratorului la plata
penalitatilor de întârziere legale calculate potrivit prevederilor art. 45 pct. 3 din
normele CSA nr. 3108 din 10.12.2004, aplicabile pentru anul 2006 cu obligarea
asiguratorului la plata cheltuielilor cu acest proces, actualizate în conformitate cu
dobânda legala, conform OG 9/00 de la data exigibilitatii pâna la achitarea integrala.

În motivarea cererii, reclamantul arata ca, la data de 07.07.2006, C.V. în timp ce

conducea pe str. Ana Ipatescu din mun. Suceava, autoutilitara Iveco înregistrata în
circulatie sub nr. …, nu a pastrat o distanta suficienta fata de autoturismul ce rula în
fata sa – Mercedes Benz Sprinter, înmatriculat cu nr. …, intrând în coliziune cu acesta
în momentul în care s-a oprit la un semafor, rezultând avarierea ambelor
autoturisme.

Vinovatia în producerea accidentului a fost stabilita de Politia Suceava, în culpa

exclusiva a intervenientului fortat, asa cum rezulta si din procesul verbal seria AY nr.
0309374, necontestat de cei implicati.

A mai precizat reclamanta ca autoturismul Mercedes Benz Sprinter, avariat în

accident, detinea asigurare facultativa pentru avarii si accidente, valabila de la data
producerii evenimentului iar pentru lichidarea daunelor prilejuite de accident, s-a
deschis la … SA dosarul de daune auto nr. 06/177/01034/HR/0043/AAF.

În conformitate cu prevederile contractului de asigurare, socitatea a achitat în total

pentru reparatiile efectuate, suma de 6662,60 lei la 18.01.2007, bani ce urmeaza ca
în temeiul art. 22 din legea 136/1995 sa fie recuperati de la persoana ce se face
vinovata de producerea accidentului, sau de la societatea la care aceasta persoana
detine o asigurare de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin
accidente de circulatie. Cum pârâtul a dovedit faptul ca avea încheiata asigurare RCA
valabila la SC … SA prin … SA, reclamanta s-a adresat acesteia pentru recuperarea
sumelor pretinse, pârâta neluând nici un fel de masura pentru a-si îndeplini obligatia
legala de plata.

În drept, si-a întemeiat cererea pe dispozitiile art. 998, 999 Cod civil, coroborate cu
cele ale art. 22 din Legea 136/1995; art. 274 C.p.c., art. 46 din normele Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor pentru anul 2004 – M.of. 858/03.12.2003.
În temeiul art. 7201 C.proc.civ. reclamanta a convocat pârâta la conciliere directa în
vederea rezolvarii pe cale amiabila a litigiului, demersuri care nu au avut rezultat,
asa cum reiese din înscrisurile de la f. 17.

Pârâta, legal citata, nu s-a prezentat în instanta dar a formulat întâmpinare prin care
a solicitat sa se constate faptul ca recunosc debitul în valoare de 6662,6 lei solicitat
de reclamanta dar nu datoreaza cheltuieli de judecata, solicitând sa se dispuna
respingerea celorlalte capete de cerere ca nelegale.

La solicitarea reclamantei, instanta a încuviintat si admnistrat proba cu înscrisuri în

cadrul careia au fost depuse la dosar: proces verbal de contraventie f.4, dosar dauna
f. 6-9, cerere de despagubire f.15, avizare daune f.5, comanda de reparatie f.13,
factura fiscala nr. 3054289/20.11.2006 f.14, polita de asigurare nr.
3547652/27.03.2006. f.10, OP nr. 127/18.01.2007 f.16,fisa calcul penalit.f.25.

La primul termen de judecata a fost introdus, în cauza, în calitate de intervenient

fortat, în conformitate cu dispozitiile art. 54 din Legea 136/1995, numitul C.V.

La termenul din data de 23.04.2010 reclamanta si-a precizat actiunea în sensul caa
solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor cu acest proces, fara a mai fi
actualizate în conformitate cu dobânda legala.

Prin sentinta civila nr. nr.2002 din 23.04.2010, Judecatoria Suceava a admis cererea
formulata de reclamanta SC … SA Bucuresti - Sucursala Suceava, prin reprezentantii
sai legali, în contradictoriu cu pârâta … SA (fosta … SA)- prin sucursala Suceava, a
obligat pârâta sa plateasca reclamantei suma de 6662,60 lei cu titlu de despagubiri si
suma de 6180,48 lei reprezentând penalitati de întârziere precum si la plata catre
reclamanta a sumei de 887 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a hotarî în acest fel, prima instanta a retinut urmatoarele:

Între SC … SA Bucuresti - Sucursala Suceava, în calitate de asigurator si SC …SRL, în

calitate de asigurat, s-a încheiat un contract de asigurare în baza caruia a fost emisa
polita de asigurare nr. 3547652/27.03.2006. f.10 valabila pentru perioada 29.03.2006
- 23.03.2007 f.10.

Evenimentul asigurat s-a produs la data de 07.07.2006, când autoutilitara Iveco cu

nr. de înmatriculare …, condusa de catre intervenientul C. V. în timp ce rula pe str.
Ana Ipatescu din mun. Suceava, a intrat în coliziune cu autoturismul Mercedes Benz
Sprinter, înmatriculat cu nr. … în momentul în care acesta din urma s-a oprit la un
semafor, rezultând avarierea ambelor autovehicule.
Potrivit procesului verbal de contraventie seria AY nr. 0309374 întocmit de catre IPJ
Suceava f. 4, vinovat de producerea accidentului este intervenientul C. V., care nu a
nu a pastrat o distanta suficienta fata de autoturismul ce se afla în fata sa –
Mercedes Benz Sprinter, înmatriculat cu nr.

Pe cale de consecinta, s-a procedat la notificarea daunei produse catre asiguratorul

SC … SA Bucuresti - Sucursala Suceava (f.5), întocmindu-se dosarul de daune auto nr.
06/177/01034/HR/0043/AAF.

Prevalându-se de asigurarea încheiata, asiguratul, SC … SRL a obtinut despagubiri de

la asiguratorul sau, SC … SA Bucuresti - Sucursala Suceava, în data de 18.01.2007,
asa cum se evidentiaza prin OP nr. 127/18.01.2007 f.16. Suma acordata cu titlu de
despagubire reise din coroborarea înscrisurilor de la dosar: , dosar dauna f. 6-9,
cerere de despagubire f.15, avizare daune f.5, comanda de reparatie f.13, factura
fiscala nr. 3054289/20.11.2006 f.14, polita de asigurare nr. 3547652/27.03.2006. f.10,
OP nr. 127/18.01.2007 f.16.

Examinând fondul cauzei, instanta a retinut ca potrivit disp. art.998-999 C.civ. orice
fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui
greseala s-a ocazionat, a-l repara, fiind responsabil nu numai de prejudiciul cauzat
cu intentie, dar si pentru cel produs din culpa sa.

De asemenea, conform art.22 alin.1 din Legea nr.136/1995 în limitele indemnizatiei

platite în asigurarile de bunuri si de raspundere civila, asiguratorul este subrogat în
toate drepturile asiguratului contra celor raspunzatori de producerea pagubei

Art. 54 din Legea nr.136/1995 stipuleaza ca despagubirea se stabileste si se

efectueaza conform art. 43 si 49, iar în cazul stabilirii despagubirii prin hotarâre
judecatoreasca, drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de vehicule
aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercita împotriva
asiguratorului de raspundere civila, în limitele obligatiei acestuia, stabilita în
prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor raspunzatoare de
producerea accidentului în calitate de intervenienti fortati.

Pentru a se da relevanta textelor normative sus-enuntate, trebuie sa fie întrunite

conditiile acordarii de despagubiri. Astfel, reclamanta a reusit sa faca dovada
existentei prejudiciului încercat ca urmare a savârsirii faptei ilicite de catre
intervenient, prejudiciu constând în despagubirile platite în baza politei de asigurare
nr. 3547652/27.03.2006. f.10, în cuantum de 6662,60 lei. În ce priveste stabilirea
vinovatiei intervenientului, aceasta a fost dovedita prin probele administrate în
cauza.

Prin urmare, în masura în care s-a facut probat vinovatia persoanei responsabile de
producerea accidentului, persoana care, în speta, este asigurata RCA la pârâta- prin
intermediul SC … SA-, sunt incidente prevederile Legii nr.136/1995 care stabileste un
caz de subrogare legala si permite celui a platit daunele produse sa fie despagubit
de catre asigurator.

Potrivit art. 46 din Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3113/2003

pentru punerea în aplicare a Normelor privind aplicarea legii în domeniul
asigurarilor obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin
accidente de autovehicule si autorizarea asiguratorilor care vor practica aceasta
asigurare în anul 2004, asiguratorul va efectua plata despagubirilor în termen de cel
mult 20 de zile calendaristice de la data depunerii de catre persoana pagubita a
ultimului document necesar finalizarii dosarului de daune. Prevederile alin. (1) se
aplica si în cazul în care în drepturile persoanei pagubite s-a subrogat asiguratorul
acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile
ulterioare. Fata de termenele prevazute mai sus asiguratorul de raspundere civila
pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule va reactualiza
cuantumul despagubirii cu o cota procentuala de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere
în efectuarea platilor.

Asadar în concordanta cu art. 46 din normele Comisiei de Supraveghere a

Asigurarilor pentru anul 2004 – publicate în M.Of. 858/03.12.2003, reclamanta a
stabilit cuantumul penalitatilor de întârziere ce trebuie achitate de catre pârâta,
respectiv suma de 6180,48 lei, asa cum rezulta din fisa calcul penalitati aflata la f.25
din dosar.

S-a remarcat faptul ca pârâta si-a îndeplinit obligatia de a o convoca la conciliere

directa în temeiul disp. art. 7201 C.pr. civ.(potrivit înscrisurilor de la f. 17), careia
pârâta nu i-a dat curs.

În ceea ce priveste sustinerile pârâtei referitor la faptul ca în speta sunt aplicabile

dispozitiile art. 275 C.proc.civ., acestea nu au putut fi retinute. Astfel desi este
adevarat ca pârâta a recunoscut debitul principal- nu si penalitatile- aceasta
achiesare partiala a intervenit la al patrulea termen de judecata, nicidecum la prima
zi de înfatisare. Împrejurarea ca pârâta si-a schimbat denumirea, în cursul judecatii,
iar recunoasterea s-a produs la al doilea termen la care pârâta, a fost legal citata, cu
noua denumire nu a fost de natura a conduce la o alta concluzie.

Pentru considerentele aratate, instanta a admis cererea reclamantei si a obligat

pârâta la plata sumei de 6662,60 lei cu titlu de despagubiri si a sumei de 6180,48 lei
reprezentând penalitati de întârziere.
Având în vedere si disp. art. 274 C.proc.civ., instanta a obligat pârâta la plata catre
reclamanta a sumei de 887 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, constând în taxa
judiciara de timbru si timbru judiciar.

Împotriva sentintei de mai sus a declarat recurs pârâta SC … SA BUCURESTI-

SUCURSALA SUCEAVA , criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate

Recursul este nefondat.

La termenul din 27.11.2009 a fost introdusa în cauza în calitate de pârâta SC … –

Sucursala Suceava, succesoarea SC … SA, care a fost citata la sediul din Suceava, …cu
duplicat de pe cererea introductiva (f.27,29). La termenul din 29.01.2010 s-a dispus
emiterea unei adrese catre SC … – Sucursala Suceava prin care a fost invitata sa îsi
expuna punctul de vedere fata de actiunea reclamantei (f.30-32).

Prin urmare, contrar sustinerilor recurentei, instanta de fond nu a încalcat formele

de procedura, iar dreptul la aparare a fost asigurat.

Este adevarat ca cererea de chemare în judecata nu a fost timbrata anterior sesizarii

instantei, dar la prima zi de înfatisare instanta a stabilit timbrajul si a pus în vedere
achitarea lui, sub sanctiunea corespunzatoare, fiind astfel respectate dispozitiile
Legii nr. 146/1997.

În consecinta, achitarea ulterioara a taxelor de procedura s-a circumscris

prevederilor legale.

Deoarece pârâta este de drept în întârziere si în considerarea faptului ca achiesarea

la pretentiile reclamantei s-a facut de abia la termenul din 05.03.2010, se observa ca
în mod just aceasta a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta.

Fata de cele expuse, constatând ca nu sunt motive de nelegalitate care pot fi

invocate din oficiu, în temeiul art. 312 alin. 1 C.p.c., tribunalul va respinge ca
nefondat recursul astfel formulat.