PROGRAMA DE INSTRUIRE PAG.

1/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUŢIA PUBLICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

COORDONAT APROBAT
Ministrul Sănătăţii al R.Moldova Rectorul IP USMF „Nicolae Testemiţanu”
___________________________ __________________________________

„____” ____________ 2016 „____” ____________ 2016

PROGRAMA
DE INSTRUIRE POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT
SPECIALITATEA CARDIOLOGIE

Codul specialităţii: 711.5

Durata studii: 4 ani
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 2/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

Programa a fost discutată şi aprobată la:

şedinţa Consiliului metodic central al IP USMF „Nicolae Testemiţanu”
din „_____” ____________, proces verbal nr. ___

Preşedintele Consiliului metodic central

Rector IP USMF „Nicolae Testemiţanu”,
_________________

şedinţa Comisiei metodice de profil „ Cardiologie şi reumatologie”

din 8 mai 2014, proces verbal nr. 10
Preşedintele Comisiei d. h.ş.m., prof.univ. Eleonora Vataman
_______________

Programa a fost elaborată de colectivul de autori:

Şef Disciplină Cardiologie, profesor universitar, d.h.ş.m. Revenco Valeriu

conferenţiar universitar, d.ş.m. Grăjdieru Romeo
conferenţiar universitar, d.ş.m. Ochişor Viorica
conferenţiar universitar, d.ş.m. Mihalache Georgeta
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 3/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

Conţinutul de bază a cursului

DEFINIŢIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea,

tratarea şi recuperarea bolnavilor cu patologie cardiovasculară prin mijloace nechirurgicale.

DURATA: 4 ani.
Programa prevede un număr de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe
anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi ore de
studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%,
fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de
pregătire/ciclu conex are loc o evaluare de etapă, făcută la catedra respectiva de către
responsabilul de stagiu/îndrumător cu aprecierea notei în matricolă. La finele fiecarui an de
studiu rezidentul susţine examenul de promovare de la un an de studii la următorul an.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care va fi trecută şi
confirmată toată activitatea rezidentului. Începând cu anul 2 de studii rezidentul efectuează
stajii practice în centrele medicale raionale cu o durată de 3 luni de zile.

STRUCTURA STAGIILOR: este prezentată în anexa 1 şi 2.

BAREMUL DEPRINDERILOR PRACTICE: este prezentat în anexa 3.

PROGRAMA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENŢIAT

LA SPECIALITATEA CARDIOLOGIE

Trunchiul comun Medicină Internă cu subspecialităţile sale

MEDICINA INTERNĂ GENERALĂ

Aspecte de semiologie medicală. Rolul anamnezei în stabilirea diagnosticului preventiv.

Examenul fizic. Principalele simptome şi sindroame clinice. Diagnosticul de laborator şi
instrumental. Durerea. Fiziopatologie şi abordare terapeutică. Discomfortul toracic şi
palpitaţiile. Durerea abdominală. Cefaleea. Durerile cervicale şi dorsolombare. Modificări
ale temperaturii corpului. Febra şi hipertermia. Febra şi rash-ul. Hipotermia. Afecţiuni ale
ochilor, urechilor, nasului şi gîtului. Afecţiuni ale ochilor. Tulburări ale mirosului, gustului
şi auzului. Infecţii ale tractului respirator superior. Manifestări bucale ale bolilor.
Afecţiunile tegumentelor. Abordarea pacientului cu afecţiuni ale tegumentelor. Eczema,
psoriazisul, infecţiile cutanate şi alte afecţiuni cutanate frecvente. Reacţii cutanate induse de
medicamente. Manifestări cutanate ale bolilor interne. Fotosensibilitatea şi alte reacţii la
lumină.
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 4/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

Afecţiuni reumatologice. Diagnosticul imagistic în bolile articulare. Evaluarea

reumatologică a vârstnicului. Abordarea pacientului cu acuze reumatologice regionale.
Artroza. Artrite reactive. Artrita reumatoidå. Febra reumatismală. Bolile autoimune şi ale
ţesutului conjunctiv dobândite. Lupusul eritematos sistemic. Scleroza sistemicå
(sclerodermia). Dermatomiozita şi polimiozita. Spondilita anchilozantå. Vasculitele. Bolile
ereditare ale ţesutului conjunctiv. Sindromul Marfan. Sindromul Ehlers-Danlos.
Osteoporoza.
Alterări hematologice. Anemia. Bolile plasmocitare. Biologia transfuzionalå şi tratamentul
transfuzional. Antigenele şi anticorpii de grupul sanguin. Afecţiuni ale plachetelor şi ale
peretelui vascular. Tulburåri ale coagulårii. Terapia anticoagulantå, fibrinoliticå şi
antiplachetarå. Adenopatiile şi splenomegalia. Modificări patologice ale şirului leucocitar.
Manifestările cancerului. Abordarea pacientului cu cancer. Forme de prezentare a
pacienţilor neoplazici. Evaluarea ganglionilor limfatici periferici. Invazia şi metastaza.
Principiile terapiei cancerului. Infecţiile la pacienţii cu afecţiuni neoplazice.
Genetica şi bolile. Aspecte citogenetice ale afecţiunilor umane. Tratamentul şi prevenirea
bolilor genetice.

PULMONOLOGIE

Pneumonia şi infecţiile pulmonare necrozante. Etiologie, manifestări clinice, diagnostic,

principii de tratament. Caracteristica grupurilor principale de antimicrobiene utilizate în
tratamentul pneumoniilor. Pneumonia comunitară. Abordarea bolnavului spitalizat.
Pneumonia nosocomială. Principiile antibioticoterapiei. Abcesul pulmonar. Tuberculoza
pulmonară. Bronşiectazia. Etiologie. Patogenie. Manifestări clinice. Elemente radiologice şi
de laborator. Tratament. Fibroza chistică. Manifestări clinice. Organe-ţintă afectate.
Principii de diagnostic şi tratament. Bronşita cronică. Emfizemul pulmonar. Obstrucţia
căilor respiratorii. Contribuţii la etiopatogeneză. Sindroame clinice. Insuficienţa
respiratorie acută la pacienţii cu bronşită, emfizem şi obstrucţie de căi aeriene. Bronşita
cronică simplă. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. Astmul bronşic. Etiopatogeneză.
Manifestări clinice. Astmul bronşic nealergic. Status asmaticus. Particularităţi de tratament.
Boli pulmonare interstiţiale. Fibroza pulmonară idiopatică. Boli pulmonare interstiţiale
asociate cu boli sistemice de colgen. Sindroame în boli pulmonare interstiţiale cu hemoragie
pulmonară. Proteinoza pulmonară alveolară. Boli infiltrative cu limfocite. Pneumonia
eozinofilică. Limfangioleiomiomatoza. Amiloidoza. Boala grefă-contra-gazdă. Boli cu
reacţie granulomatoasă în ţesutul pulmonar sau structurile vasculare. Principii de diagnostic
şi tratament ale bolilor pulmonare interstiţiale. Sarcoidoza. Manifestări clinice. Afectarea
pulmonară în sarcoidoză. Manifestări cardiace în sarcoidoză. Principii de diagnostic şi
tratament. Pneumonite de hipersensibilizare şi pneumonii eozinofilice. Boli pulmonare
provocate de factori de mediu. Expunerile profesionale şi boala profesională. Expuneri la
factori de mediu. Hipertensiunea pulmonară primitivă. Etiopatogenie. Manifestări clinice.
Evoluţie naturală. Tratament. Hipertensiunea pulmonară secundară. Trombembolismul
pulmonar. Fiziopatogenie. Embolizarea. Relaţia trombembolismului pulmonar cu tromboza
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 5/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

venelor membrelor inferioare. Manifestări clinice. Insuficienţa ventriculară dreaptă. Principii

de diagnostic precoce. Tratament. Heparinoterapia. Hipertensiunea pulmonară cronică
trombembolică. Afecţiuni ale pleurei, mediastinului şi diafragmului. Revărsatul pleural.
Revărsatul pleural de origine cardiacă. Hidrotoraxul de origine hepatică. Revărsatele
parapneumonice. Revărsatele secundare afecţiunilor maligne. Revărsatele pleurale secundare
trombembolismului pleural. Pleurita tuberculoasă. Revărsatele secundare infecţiilor virale.
Chilotoraxul. Hemotoraxul. Revărsatul pleural de cauză diversă. Pneumotoraxul. Tumorile
mediastinale. Mediastinita acută şi cronică. Pneumomediastinul. Paralizia diafragmului.
Perturbări ale ventilaţiei. Sindroame de hipoventilaţie. Hiperventilaţia şi sindroame
asociate. Insuficienţa respiratorie acută. Insuficienţa respiratorie cronică. Apneea în somn.
Apneea în somn obstructivă. Apneea în somn centrală. Sindromul de detresă respiratorie
acută. Etiopatogenie. Manifestări clinice. Complicaţii. Tratament. Transplantul pulmonar.
Indicaţii. Tipuri de transplant. Evoluţie posttransplant. Cordul pulmonar cronic. Alergiile.
Alergia medicamentoasă. Patogenie, manifestări clinice, teste de control, tratament,
profilaxie. Urticaria. Etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice, diagnostic,
diagnostic diferenţial, tratament, profilaxie. Şocul anafilactic. Etiologie, patogenie,
manifestări clinice, diagnostic, principii de tratament, profilaxie. Edemul Quinke. Etiologie,
patogenie, manifestări clinice, diagnostic, principii de tratament. Profilaxie. Boala serului.
Etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic, principii de tratament. Profilaxie.

GASTROLOGIE HEPATOLOGIE

Abordarea pacientului cu patologie gastrointestinală. Anamneza. Examenul fizic.

Simptome majore. Proceduri diagnostice în bolile tractului gastrointestinal. Explorări de
laborator. Radiografia simplă şi baritată. Manevre endoscopice. Tomografia computerizată.
Bolile esofagului. Boala de reflux esofagian. Esofagitele de diversă etiologie. Diverticulele
esofagiene. Acalazia. Esofagospasmul. Tumorile esofagiene. Hernia hiatală. Maladii
peptice. Boala ulceroasă. Maladia ulceroasă a stomacului şi duodenului. Boala stomacului
operat. Gastrita acută şi cronică. Boala Menetrier. Sindomul Zollinger-Ellison. Tulburări
de absorbţie. Mecanismul absorbţiei. Sindromul de malabsorbţie. Teste pentru diagnosticul
malabsorbţiei. Afecţiuni intestinale inflamatorii. Colita ulceroasă nespecifică. Boala
Crohn. Manifestări clinice. Evoluţie. Complicaţii. Manifestări extraintestinale ale bolilor
inflamatorii intestinale. Sindromul intestinului iritabil şi alte boli intestinale. Diverticuli
intestinali. Tumorile intestinale. Constipaţia cronică. Tulburări ale circulaţiei mezenterice.
Afecţiuni anorectale. Boli peritoneale de diversă etiologie.
Abordarea bolnavului cu hepatopatie. Evaluarea funcţiei hepatice. Teste sanguine ale
funcţiei hepatice. Tulburări ale metabolismului hepatic. Afecţiuni care produc tulburări
ale metabolismului bilirubinei. Afecţiuni care produc tulburări ale funcţiei de sinteză a
ficatului. Hepatitele cronice. Hepatitele virale. Hepatita autoimună. Hepatite toxice şi
induse de medicamente. Ciroza hepatică. Ciroza alcoolică. Ciroza postnecrotică. Ciroza
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 6/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

biliară. Ciroza cardiacă. Fibroza hepatică non-cirotică. Complicaţiile cirozei. Boli

infiltrative şi metabolice cu afectare hepatică. Steatoza hepatică. Boli de stocare a
lipidelor. Boala Wilson. Hemocromatoza. Afecţiuni reticuloendoteliale. Afecţiuni ale vezicii
şi căilor biliare. Litiaza biliară. Colecistita acută şi cronică. Sindromul postcolecistecomic.
Abordarea pacientului cu afecţiune pancreatică. Pancreatita acută şi cronică.

ENDOCRINOLOGIE

Abordarea pacientului cu afecţiuni endocrine şi metabolice. Investigaţia funcţiilor

endocrine. Determinarea nivelului plasmatic al hormonilor. Teste dinamice pentru
determinarea rezervelor şi reglării activităţii hormonale. Tehnici imagistice. Hormonii şi
acţiunea acestora asupra aparatului cardiovascular. Afecţiuni ale hipofizei anterioare şi ale
hipotalamusului. Acromegalia. Manifestări cardiovasculare. Cardiomiopatie acromegalică.
Diabetul insipid. Afecţiuni ale glandei tiroide. Hormonii tiroidieni şi acţiunea lor asupra
sistemului cardiovascular. Guşa simplă. Hipotiroidia. Tireotoxicoza. Boala Graves.
Complicaţii majore ale tireotoxicozei. Criza tireotoxică. Neoplasmele. Tiroiditele. Principii
de tratament ale afecţiunilor glandei tiroide. Afecţiuni ale corticosuprarenalei.
Hiperfuncţia corticosuprarenalei. Sindromul Cushing. Hipofuncţiacorticosuprarenalei. Boala
Addison. Utilizări clinice nespecifice ale steroizilor suprarenalieni. Utilizarea
glucocorticosteroizilor. Complicaţii ale tratamentului de durată cu glucocorticosteroizi.
Afecţiuni ale medulosuprarenalei. Feocromocitomul. Efectele catecolaminelor asupra
sistemului cardiovascular. Diabetul zaharat. Diabetul zaharat tip 1 şi 2. Manifestări clinice.
Particularităţile tratamentului. Insulinoterapia. Criterile compensării diabetului zaharat.
Complicaţiile metabolice acute. Cetoacidoza diabetică. Coma diabetică. Hipoglicemia.
Complicaţii tardive ale diabetului. Afecţiuni paratiroidiene. Manifestări cardiovasculare în
afecţiunile paratiroidiene. Cordul şi hormonii gonadali. Dereglări de metabolism.
Dereglarea metabolismului purinic, hemocromatoza, porfiriile, lipodistrofiile, tulburări în
metabolismul hidraţilor de carbon, galactozemiile, deficit de galactokinaze, tulburări ale
metabolismului acizilor aminaţi, boli cu depozitare de glicogen şi lisosomale. Obezitatea şi
malnutriţia. Consecinţele cardiovasculare ale obezităţii severe. Manifestări cardiovasculare
în deficitul de vitamine.

NEFROLOGIE

Abordarea pacientului cu boli ale rinichilor şi tractului urinar.

Alteråri ale funcţiei renale. Efectele reducerii masei nefronilor asupra mecanismelor
excretorii renale. Ultrafiltrare glomerulară. Consecinţele biologice ale reducerii susţinute a
RFG.
Insuficienţa renală acută. Etiologie şi fiziopatologie. Evaluare clinică. Examenul de urină.
Indici ai insuficienţei renale. Investigaţii de laborator. Constatări radiologice. Biopsie
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 7/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

renală. Complicaţii. Tratament. Rezultate şi prognostic pe termen lung. Insuficienţa renalå

cronicå. Fiziopatologia şi biochimia uremiei. Terapia conservatorie a insuficienţei renale
progresive.
Dializa şi transplantul în tratamentul insuficienţei renale. Contraindicaţii absolute şi
relative ale transplantului renal. Dializa. Hemodializa şi complicaţiileei. Opţiuni de tratament
şi situaţii de aplicare. Transplant renal. Principalele glomerulopatii. Sindromul nefritic acut
şi glomerulonefrită rapid progresivă. Caracteristici clinice şi corelaţii clinicopatologice.
Etiologie şi diagnostic diferenţial. Glomerulonefrite cu complexe imune. Glomerulonefrita
poststreptococică şi tratamentul ei. Boală anti-membrană bazală glomerulară şi tratamentul
ei. Glomerulonefrita pauci-imunå. Sindrom nefrotic. Caracteristici generale şi complicaţii.
Etiologie şi diagnostic diferenţial. Boala cu leziuni minime. Glomeruloscleroza focală şi
segmentară cu hialinoză. Glomerulonefrita membranoasă. Glomerulonefrita membrano-
proliferativă. Glomerulopatia fibrilară-imunotactoidă. Glomerulonefrita mezangială
proliferativă. Tratamentul sindromului nefrotic şi complicaţiilor. Anomalii asimptomatice ale
sedimentului urinar (nefropatie cu IgA (boala Berger) şi boală cu membranå bazalå subţire
(BMBS)). Glomerulonefrita cronică. Glomerulopatii asociate cu boli multisistemice.
Nefropatia diabetică. Boli multisistemice mediate imunologic. Boala glomerulară indusă
medicamentos. Boli ereditare cu implicare glomerulară. Leziuni glomerulare associate cu
boli infecţioase. Leziuni glomerulare associate cu neoplazia. Afecţiuni renale
tubulointerstiţiale. Principalele cauze ale bolilor renale tubulointerstiţiale. Vasculopatii
renale. Bolile tromboembolice ale arterelor renale. Boală ateroembolică a arterelor renale.
Tromboza venelor renale. Stenoza arterei renale/boala renală ischemică. Sindrom
hemolitico-uremic (SHU) şi purpură trombotică trombocitopenică (PTT). Nefroscleroza
arteriolară. Afectarea vaselor renale în sclerodermie. Nefropatia din siclemie. Toxemia
gravidică. Nefrolitiaza. Etiologie. Tipuri de calculi. Manifestările litiazei. Patogeneză.
Evaluarea şi tratamentul pacienţilor cu nefrolitiază.
Obstrucţia tractului urinar. Etiologie. Manifestări clinice. Diagnostic. Tratament.
Prognostic. Diureză postobstructivă.

NEUROLOGIE

Abordarea pacientului cu afecţiuni neurologice. Metoda neurologică de evaluare clinică.

Istoricul bolii neurologice. Examenul neurologic. Formularea problemei şi stabilirea unui
diagnostic etiologic. Teste de laborator. Puncţia lombară, indicaţiile ei. Migrena şi
sindromul cefaleei cluster. Migrena, subtipuri clinice, patogenie, manifestări clinice,
tratament în fază acută, profilaxie. Cefalea cluster. Trăsături clinice. Patogeneză. Tratament.
Crizele comiţiale şi epilepsia. Sindroame epileptice. Diagnostic diferenţial al crizelor
comiţiale. Tratament. Status epilepticus. Elemente particulare ale epilipsiei la femei. Boli
cerebrovasculare. Fiziopatologie generală a ischemiei şi infarctului cerebral.
Manifestările clinice ale accidentului vascular cerebral ischemic. Evaluarea imagistică şi de
laborator. Tratament. Embolismul cerebral. Fiziopatologia embolismului cerebral cardiogen.
Cauze de embolism cerebral cardiogen. Manifestări clinice. Examenul de laborator.
Tratament. Hemoragie intracerebrală. Cauzele hemoragiei intracerebrale. Hemoragie
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 8/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

intracerebrală hipertensivă. Fiziopatologie şi morfopatologie. Manifestări clinice. Evaluare

imagistică de laborator. Tratament. Hemoragie subarahnoidiană. Etiologie. Anevrism
sacular. Fiziopatologie, tabloul clinic, evaluare imagistică şi de laborator, tratament.
Malformaţiile arteriovenoase. Alte cauze de hemoragie intracraniană.
Boala Alzheimer şi alte demenţe primitive. Boala Alzheimer. Manifestări clinice.
Diagnosticul diferenţial. Patogeneză. Tratament. Demenţa vasculară. Boală Pick. Boala
Parkinson şi alte boli extrapiramidale. Boală Parkinson. Patogeneză. Manifestări clinice.
Diagnosticul diferenţial. Tratament. Afecţiuni ale sistemului nervos vegetativ. Manifestări
clinice. Explorare SNV: variaţia frecvenţei cardiace în timpul inspirului profund, răspuns
Valsalva, testele de explorare a funcţiei sudorifice, înregistrările tensiunii arteriale
ortostatice, testul presor la rece, teste farmacologice. Sindroame specifice de disfuncţie a
SNV. Tratament. Afecţiunile måduvei spinårii. Abordarea pacientului cu afecţiune a
măduvei spinării. Semne specifice de localizare. Afecţuni acute şi subacute ale măduvei
spinării. Mielopatii cronice. Reabilitare medicală în afecţiunile măduvei spinării. Tumorile
sistemului nervos. Abordarea pacientului cu tumoare cerebrală. Tumorile cerebrale
primitive. Meningitele bacteriene, abcesele cerebrale şi alte infecţii supurative
intracraniene. Meningitele cronice şi recurente. Meningitele aseptice, encefalitele virale
şi bolile date de prioni. Etiologie. Tabloul clinic. Diagnostic diferenţial. Diagnostic.
Tratament. Bolile metabolice şi nutriţionale ale sistemului nervos. Bolile metabolice
dobândite şi ereditare cu debut tardiv. Etiologie. Patogeneză. Tabloul clinic. Diagnostic.
Tratament. Boli nutriţionale ale sistemului nervos. Afecţiuni ale sistemului nervos
periferic. Descriere generală. Evaluarea şi diagnosticul neuropatiilor. Electrodiagnostic.
Polineuropatii. Etiologie. Neuropatie diabetică. Recuperarea neuropatiilor. Mononeuropatii.
Lipotimia, sincopa, ameţeala şi vertijul. Stări confuzionale acute şi coma. Tulburări de
somn şi de ritm circadian.

Trunchiul Cardiologie

Examinarea pacientului. Anamneza. Importanţa anamnezei. Antecedente eredocolaterale.

Simptome clinice cardinale ale bolii cardiace. Diagnostic. Istoricul în forme specifice de
boală cardiacă. Evaluarea deficitului funcţional şi incapacităţii cardiovasculare.
Electrocardiograma. Examenul fizic al aparatului cardiovascular. Noţiuni generale. Toracele
şi abdomenul. Pulsul venos jugular. Măsurarea sfigmomanometrică a presiunii arteriale.
Pulsul arterial. Examinarea cardiacă. Inspecţia. Palparea zonei precordiale. Auscultaţia
cordului: zgomotele cordului, suflurile cardiace.
Electrocardiografia. Principiile fundamentale. Înregistrarea derivaţiilor. Sistemul de
derivaţii electrocardiografice. Electrofiziologia şi anatomia cordului. Anatomia sistemului de
conducere. Vascularizarea şi inervarea inimii. Potenţialul de repaos şi acţiune. Funcţiile
principale ale inimii. Particularităţi de electrofiziologie a miocardului. Axele electrice ale
inimii. Electrocardiograma normală. Unde, segmente, intervaluri ale electrocardiogramei
normale. Analiza, particularităţi şi concluzia electrocardiogramei normale. Activarea atrială
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 9/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

şi unda P. Conducerea nodului atrioventricular şi segmentul PR. Activarea ventriculară şi

complexul QRS. Recuperarea ventriculară şi unda ST-T. ECG anormală. Anomaliile atriale.
Diagnosticul electrocardiografic al hipertrofiilor (atriului drept, atriului stîng, ventriculului
drept, ventriculului stîng, asociate). Electrocardiograma în blocurile sinoatriale şi
atrioventriculare. Disfuncţia sau boala nodului sinusal. Diagnosticul electrocardiografic al
blocurilor intraventriculare: bloc monofascicular, bloc bifascicular, bloc trifascicular.
Extrasistolia şi parasistolia. Clasificare. Mecanism de producere. Gradaţia extrasistoliilor
după B.Lown. Tactica tratamentului antiaritmic. Tahicardii paroxistice: sinoatriale, atriale,
atrioventriculare, ventriculare, tahiaritmii la sindromul WPW. Mecanisme de producere.
Particularităţi. Simptomatologie. Diagnostic ECG. Tratament. Fibrilaţia şi fluterul atrial.
Fibrilaţia şi fluterul ventricular. Etiopatogenie. Diagnostic ECG. Tratament. Diagnostic
electrocardiografic în cardiopatia ischemică. (angina stabilă, angina instabilă, infarctul
miocardic acut.). Electrocardiograma în alte patologii. Diselectrolitemii. Sindrom WPW.
Sindrom Q-T alungit. Displazia aritmogenă de ventricul stâng. Sindromul Brugada.
Influienţa unor medicamente.
Teste funcţionale în diagnosticul cardiopatiei ischemice: teste cu efort fizic şi
psihoemoţional, testul izometric şi la rece, teste farmacologice, electrostimularea
transesofagiană atrială, monitorizarea (Holter) ECG şi tensiunii arteriale, teste cu
radionuclizi. Testul electrocardiografic cu efort. Fiziologia efortului. Protocoale de efort.
Determinări electrocardiografice. Observaţii non electrocardiogfrafice. Diagnosticarea prin
proba de efort. Determinarea prognosticului prin proba de efort. Tulburări de ritm şi de
conducere. Aplicaţii clinice specifice. Siguranţa şi riscul probei de efort.
Ecocardiografia. Noţiuni generale. Principiile ecocardiografiei. Metodele ecocardiografice.
Ferestrele ecocardiografice. Valori normale a vitezei maximale la nivelul valvulelor. Valori
normale a cavităţilor şi pereţilor cordului. Particularităţile ecocardiografice în diverse
patologii cardiovasculare. Indicaţii pentru intervenţii chirurgicale prin metoda
ecocardiografică. Eco-Dopplerografia cordului şi vaselor.
Radiologie şi cardiologie nucleară. Aspectele tehnice ale achiziţiei imaginii, interpretarea.
Evaluarea fiziologiei şi fiziopatologiei circulaţiei sangvine miocardice, metabolismului
miocardic şi funcţiei ventriculare. Detectarea maladiilor, stratificarea riscului şi luarea
deciziei clinice. Rezonanţa magnetică cardiovasculară. Întroducere în rezonanţa magnetică
cardiovasculară. Aplicare clinică. Tomografia computerizată. Principiile tomografiei
computerizate. Aplicaţia clinică. Tomografia computerizată cu emisie de pozitroni.
Prevenţia bolilor cardiovasculare – evaluarea şi managementul riscului. Definiţia
factorilor de risc. Evaluarea riscului în prevenţia primară, interacţiunea multifactorială a
riscului: tabele de scor a riscului. Fumatul. Dislipidemia. Diabetul zaharat. Hipertensiunea
arterială. Activitatea fizică. Hipertrofia ventriculului stâng. Obezitatea. Alţi factori (mintea şi
inima, factorii psihosociali, nivelele homocisteinei). Metodele nemedicamentoase şi
medicamentoase de combatere a factorilor de risc.
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 10/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

Farmacocinetica şi farmacodinamica medicamentelor cardiovasculare.

Hipertensiunea arterială. Definiţie şi clasificare. Gradaţia HTA. Grupuri de risc. Factori de
risc. Boli asociate. Hipertensiunea arterială esenţială. Epidemiologie. Factorii etiologici.
Patogenia HTA. Factorii hemodinamici. Factorii neurogeni. Anomalii ale transportului
transmembranar de ioni. Reactivitatea vasculară. Sistemul renin-angiotensin-aldosteron în
HTA. Sistemele vasodepresoare şi HTA. Hiperinsulinemia şi HTA. Rolul rinichiului în
HTA. Modificări vasculare în HTA. Evaluarea bolnavului hipertensiv. Evaluarea clinică.
Evaluarea de laborator. Evoluţia şi complicaţiile HTA. Complicaţiile vasculare.
Complicaţiile cardiace. Complicaţiile renale. Complicaţiile cerebrovasculare. HTA
secundară. Clasificare. HTA de cauză renală. HTA renovasculară. Hipertensiunea de cauză
endocrină. Feocromocitomul. Hiperaldosteronismul primar. Sindromul Cushing. Alte cauze
endocrine de HTA. HTA de cauză cardiovasculară. Coarctaţia de aortă. HTA de origine
medicamentoasă. Forme speciale de HTA. HTA la copii şi adolescenţi. HTA la vârstnici.
HTA şi sarcina. HTA la diabetici. Tratamentul HTA. Probleme generale. Tratamentul
nefarmacologic. Tratamentul farmacologic: Diuretice. Inhibitorii simpatici. Inhibitorii
adrenergici cu acţiune periferică. Inhibitorii adrenergici cu acţiune centrală şi periferică.
Alfablocantele adrenergice. Betablocantele. Alfa-betablocante. Inhibitorii adrenergici cu
acţiune mixtă. Vasodilatatoarele directe musculotrope. Inhibitorii sistemului renină-
angiotensină. Inhibitorii Angiotenzinei II. Antagoniştii de calciu. Inhibitorii receptorilor
serotoninici S2. Activatorii canalelor de potasiu. Tactica tratamentului antihipertensiv.
Tratamentul formelor speciale de HTA. Urgenţele hipertensive. Encefalopatia hipertensivă.
Accidentele cerebrovasculare. Disecţia acută de aortă. Insuficienţa ventriculară stângă.
Accidentele coronariene acute. HTA cu evoluţie accelerată şi malignă. Criza de
feocromocitom. Preeclampsia şi eclampsia. Saltul tensional sever simptomatic. Tratamentul
urgenţelor hipertensive. Tulburările dismetabolice şi bolile cardiovasculare. Boala
cardiacă diabetică. Diabetul zaharat. Boala cardiacă coronariană şi diabetul zaharat.
Epidemiologie. Patofiziologia complicaţiilor cardiovasculare. Rolul intervenţiei asupra
factorilor de risc. Screening-ul bolii coronariene la diabetici. Probleme terapeutice la
diabeticii cu boală coronariană. Cardiomiopatia diabetică. Neuropatia cardiovasculară
autonomă. Sindromul metabolic. Patogenie. Diagnostic. Tratament.
Sindromul coronarian acut. Patofiziologie. Diagnostic. Evaluarea pacienţilor. Tratament.
Prognostic.
Angina instabilă. Patologie şi fiziopatologie. Ateroscleroză coronară stenozantă şi fisura
plăcii de aterom. Factorii dinamici ai obstrucţiei. Clasificare. Tablou clinic. Explorări.
Diagnostic diferenţial. Tratament. Prognostic. Angina Prinzmetal (fiziopatologie, diagnostic,
tratament). Angina instabilă şi infarctul miocardic acut fără supradenivelare de segment ST.
Definiţie şi clasificare. Fiziopatologie. Prezentare clinică. Stratificarea riscului. Tratament
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 11/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

medicamentos. Strategiile conservative vs. invazive. Angina Prinzmetal (variantă). Ghid:

Angina instabilă.
Infarctul miocardic acut. Epidemiologie. Facorii de risc. Morfofiziopatologie.
Morfopatologia coronară în IMA. Modificările morfopatologice miocardice. Funcţia sistolică
şi funcţia diastolică a cordului. Mecanismele manifestărilor electrice în IMA. Fiziopatologia
altor organe şi sisteme în IMA. Tabloul clinic. Forme tipice şi atipice. Factori precipitanţi.
Manifestări clinice la debut. Examenul fizic. Metode de diagnostic. Dinamica enzimelor
serice. Date de laborator. Diagnostic electrocardiografic. Alte metode de diagnostic (EcoCG,
tehnici imagistice etc). Complicaţiile infarctului miocardic acut. Tulburări de ritm şi de
conducere. Tulburările hemodinamice. Complicaţiile mecanice. Complicaţiile
tromboembolice. Ischemia miocardică postinfarct. Alte complicaţii ale IMA. Diagnosticul
diferenţial al IMA. Diagnosticul diferenţial cu angina pectorală stabilă şi sindroamele
coronariene acute. Diagnosticul diferenţial al IMA cu prezentare atipică. Diagnosticul
diferenţial cu alte boli. Tratamentul infarctului miocardic acut. Faza prespital. Tratamentul în
spital. Măsuri generale. Controlul durerii. Nitraţii. Tromboliticele. Anticoagulantele şi
antiplaketarele. Beta blocantele. Standard actual al tratamentului infarctului acut de miocard.
Alte preparate în infarctul miocardic necomplicat. Coronaroangiografia. Indicaţii,
complicaţii. Cardiologia intervenţională şi bypassul aortocoronarian în IMA. Tratamentul
complicaţiilor. Convalescenţa. Programul de reabilitare. Prognistic. Tratamentul la externare
(prevenţia secundară postinfarct).
Infarctul miocardic cu supradenivelarea segmentului ST: fiziopatologie, patologie şi
manifestările clinice. Definiţie. Schimbarea standardelor în îngrijirea clinică. Îmbunătăţirea
rezultatelor. Patologia. Placa. Muşchiul cardiac. Modelul necrozei miocardice. Microscopia
electronică. Schimbarea modificărilor patologice după reperfuzie.
Anatomia coronarelor şi localizarea infarctului. Circulaţia colaterală în infarctul miocardic
acut. Cauzele non-aterosclerotice ale infarctului miocardic acut. Infarctul miocardic cu vase
coronariene normale angiografic. Fiziopatologie. Funcţia ventricului stîng. Remodelarea
ventriculară. Fiziopatologia altor sisteme de organe. Manifestările clinice. Factorii
predispozanţi. Istoric. Datele fizicale. Datele de laborator. Management-ul. Management-ul
la etapa de spital. Dereglările hemodinamice. Aritmiile. Intervenţiile percutane primare
coronariene în management-ul infarctului miocardic acut. Studii randomizate, care compară
angioplastia primară vs. tromboliza. Tehnici moderne de reperfuzie bazate pe cateterism.
Reabilitarea pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare. Reabilitarea cardiacă
contemporană. Baza dovezilor pentru reabilitarea cardiacă. Componentele programului de
reabilitare cardiacă. Reabilitarea pentru restul populaţiei. Relaţia cost-eficacitate a reabilitării
cardiace. Managementul bolii.
Cardiopatia ischemică. Noţiuni generale. Definiţie. Clasificare. Epidemiologie. Etiologie.
Fiziopatologie. Raportul necesar de oxigen (aportul de oxigen). Consecinţele ischemiei
miocardice. Fluxul sangvin coronarian şi ischemia miocadică. Relaţia dintre aprovizionarea
cu oxigen a miocardului şi necesităţile acestuia. Influenţa stenozei asupra fluxului sangvin
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 12/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

coronarian. Circulaţia coronariană colaterală. Ischemia miocardică. Modul de abordare a

unui pacient cu durere toracică. Cauzele durerii acute toracice. Stratificarea iniţială a
riscului. Management-ul imediat. Profilaxia primară şi secundară a cardiopatiei ischemice.
Factorii de risc. Sumarul recomandărilor. Provocările viitorului. Cardiopatia ischemică
nedureroasă. Formele clinice specifice ale cardiopatiei ischemice nedureroase. Insuficienţa
cardiacă ischemică. Tulburările de ritm şi de conducere de origine ischemică. Moartea subită
coronariană. Ischemia miocardică silenţioasă. Ischemia miocardică cronică
electrocardiografică.
Angina pectorală cronică stabilă. Examen fizic şi de laborator. ECG. Testul de efort.
Holter ECG. Teste cu radionuclizi. Coronaroangiografia. Prognostic. Tratament: reducerea
factorilor de risc, adaptarea activităţii. Tratament medicamentos: nitraţi, beta-blocante,
antagonişti de calciu, preparate metabolice etc. Tratamentul anginei pectorale şi bolilor
asociate (insuficienţa cardiacă, hipertensiunii arteriale, etc). Revascularizarea mecanică.
Angioplastia transluminală percutanată (indicaţii, riscuri, eficacitate). Pontaj (by-pass)
aortocoronarian (indicaţii, riscuri, eficacitate).
Cardiologia intervenţională şi chirurgicală. Coronaroangiografia. Noţiuni generale.
Intervenţiile valvulare şi coronariene percutanate. Angioplastia coronariană percutanată
transluminală cu balon. Aterectomia coronariană. Trombectomia mecanică şi tromboliza prin
cateter. Metodele protecţiei distale embolice. Stenturile coronariene. Rezultatele clinice şi
complicaţiile intervenţiilor percutanate. Metodele obturării vasculare. Anticoagularea în
intervenţiile percutanate. Metodele farmacologice în restenoză. Indicaţiile pentru
intervenţiile percutanate coronariene. Opţiunile pentru un tratament medicamentos sau
revascularizare coronariană. Valvuloplastia percutanată. Standardele de instruire, competenţă
în cardiologie intervenţională. Ghid: Intervenţiile valvulare şi coronariene percutanate.
Pontaj (by-pass) aortocoronarian. Indicaţii. Contraindicaţii. Metode de efectuare. Eficacitate.
Riscuri.
Angiografia coronariană şi ultrasonografia intravasculară. Indicaţiile arteriografiei
coronariene. Complicaţiile coronaroangiografiei. Tehnica arteriografiei coronariene.
Anatomia şi variaţiile arterelor coronare. Anomaliile congenitale ale circulaţiei coronariene.
Spasmul arterei coronariene. Morfologia angiografică a leziunilor aterosclerotice. Greşelile
coronaroangiografiei. Ultrasonografia intravasculară. Cateterismul cardiac. Indicaţii de
cateterism cardiac. Aspectele tehnice ale catetersmului cardiac. Date hemodinamice.
Tehnicile de diagnostic auxiliare (mapping electromecanic al VS, ecocardiogarfia
intracardiacă, determinarea presiunii intracoronare). Complicaţiile asociate cateterismului
cardiac. Nefropatia contrast-indusă.
Cardiomiopatiile. Definiţie. Clasificare. Cardiomiopatiile dilatative. Etiopatogenie.
Morfopatologie. Fiziopatologie. Tablou clinic. Explorări. Diagnostic. Evoluţie, complicaţii
prognostic. Tratament. Cardiomiopatia dilatativă idiopatică. Cardiomiopatia alcoolică.
Cardiomiopatia peripartum. Cardiomiopatia aritmogenică de ventricul drept. Cardiomiopatia
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 13/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

hipertrofică: Etiologie. Morfopatologie. Fiziopatologie. Tablou clinic. Explorări. Diagnostic.

Evoluţie, complicaţii prognostic. Tratament. Cardiomiopatia restrictivă şi infiltrativă.
Hemodinamica. Tablou clinic. Explorare. Diagnostic. Evoluţie şi prognostic. Forme speciale
de cardiomiopatii restrictive şi infiltrative. Endocardita Leffler. Endomiocardiofibroza.
Sarcoidoza. Amiloidoza. Hemocromatoza. Boli infiltrative ereditare care produc
cardiomiopatii restrictive. Boli endomiocardiale.
Miocarditele. Etiologie. Clasificare. Morfopatologie. Fiziopatologie. Tablou clinic.
Explorări paraclinice. Diagnostic. Complicaţii. Tratament. Miocardite primare. Manifestări
clinice. Criterii histologice în miocardite. Forme speciale de miocardite. Agenţii specifici ce
cauzează miocarditele. Infecţia fungică a cordului. Afectarea toxică, chimică, imună şi fizică
a cordului. Miocardita din SIDA. Miocardita difterică. Miocardite prin hipersensibilizare.
Miocardita cu celule gigante. Rejecţia de allogrefă cardiacă.
Patologia pericardică. Anatomia şi fiziologia pericardului. Forme clinice de boli ale
pericardului. Pericardita acută. Etiologie. Morfopatologie. Fiziopatologie. Tablou clinic.
Explorări. Evoluţie. Diagnostic. Tratament. Pericardita recidivantă sau recurentă.
Tamponada pericardică: Fiziopatologie. Tablou clinic. Explorări. Tratament. Formele
etiologice de pericardită acută. Pericardita acută idiopatică şi virală. Pericardita tuberculoasă.
Pericardita infecţioasă sau purulentă. Pericardita fungică. Pericardita neoplazică. Pericardita
uremică. Pericarditele în infarctul miocardic. Sindromul postpericardiotomic. Pericardita în
boli ale ţesutului conjunctiv. Pericardita indusă prin iradiere. Pericardita produsă de
medicamente şi prin procedee terapeutice. Pericardita cronică. Revărsatul pericardic cronic.
Pericardita cu revărsat constrictivă. Pericardita calcară fără constricţie. Pericardita
constrictivă. Etiologie. Fiziopatologie. Tablou clinic. Explorări. Diagnostic. Tratament. Alte
boli ale pericardului.
Tumorile primare ale cordului. Tumorile cardiace primitive benigne. Mixoamele.
Morfopatologie. Tablou clinic. Metode de explorare. Alte tumori benigne. Tumorile
primitive maligne. Tumorile cardiace secundare. Prezentare clinică. Tehnicile de diagnostic.
Opţiunile terapeutice şi prognosticul.
Cardiopatii congenitale. Anatomia şi embriologia. Circulaţia fetală. Etiologie. Consecinţele
patologice, hemodinamice şi complicaţii în CC. Examenul bolnavului cu CC. Clasificarea
CCConsecinţele patologice a leziunilor cardiace congenitale. Defectele cardiace specifice.
Boli cardiace congenitale cu şunt stânga-dreapta. Defectul septal atrial (DSA).
Morfopatologie. Fiziopatologie. Tablou clinic. Explorări. Forme clinice de DSA. Diagnostic.
Evoluţia, prognosticul şi complicaţiile în DSA. Tratament. Defecte ale canalului
atrioventricular comun. Defectul septal ventricular: Morfopatologie. Fiziopatologie. Tablou
clinic. Explorări. Diagnostic. Evoluţii şi complicaţii. Tratament. Fereastra aorto-pulmonară.
Trunchiul arterial comun. Anevrismul sinusului Valsalva rupt. Anomaliile coronariene:
Originea arterei coronarei stângi din artera pulmonară. Fistula arteriovenoasă coronară. BCC
necianogene, fără şunt. Coarctaţia aortică. Boala Ebstein (BE). BCC cianogene. Tetralogia
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 14/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

Fallot (TF): fiziopatologie. Tablou clinic. Explorări. Diagnostic. Evoluţie. Complicaţii.

Tratament. Atrezia tricuspidiană. Fistula areriovenoasă pulmonară. Boli cardiace congenitale
cianogene cu flux pulmonar crescut. Transpoziţia necorectată a marilor vase. Transpoziţia
corectată a marilor vase. Ventriculul drept cu dublă ieşire. Ventriculul stâng cu dublă ieşire.
Întoarcerea venoasă pulmonară anormală, parţială sau totală. Sindromul cordului stâng
hipoplazic. Sindromul Eisenmenger. Date generale privind prevenirea şi controlul pacienţilor
cu boli cardiace congenitale.
Valvulopatiile. Stenoza mitrală. Etiologie. Morfopatologie. Fiziopatologie. Tablou clinic.
Explorări. Diagnostic diferenţial. Istoria naturală. Complicaţii. Tratament. Insuficienţa
mitrală. Etiologie. Morfopatologie. Fiziopatologie. Tablou clinic. Explorări. Diagnostic
diferenţial. Istoria naturală. Complicaţii. Tratament. Prolapsul valvei mitrale. Etiologie.
Morfopatologie. Fiziopatologie. Tablou clinic. Explorări. Diagnostic diferenţial. Istoria
naturală. Complicaţii. Tratament. Stenoza aortică. Etiologie. Morfopatologie. Fiziopatologie.
Tablou clinic. Explorări. Stenoza aortică supravalvulară şi subvalvulară. Diagnostic
diferenţial. Istoria naturală. Tratament. Insuficienţa aortică. Etiologie. Morfopatologie.
Fiziopatologie. Tablou clinic. Explorări. Insuficienţa aortică acută. Diagnostic diferenţial.
Istoria naturală. Complicaţii. Tratament. Valvulopatiile tricuspidiene. Stenoza tricuspidiană.
Insuficienţa tricuspidiană. Valvulopatiile pulmonare. Stenozele pulmonare dobândite.
Insuficienţa pulmonară. Proteze cardiace valvulare.
Endocardita infecţioasă. Epidemiologie. Etiologie. Patogenie. Morfopatologie.
Fiziopatologia. Tablou clinic. Date de laborator. Diagnostic. Forme clinice. Complicaţii.
Evoluţie. Prognostic. Tratament. Profilaxie.
Insuficienţa cardiacă. Noţiuni generale. Clasificare. Etiologie. Forme de insuficienţa
cardiacă. Fiziopatogenia IC. Tabloul clinic al insuficienţei cardiace. Examenul paraclinic în
insuficienţa cardiacă. Diagnosticul pozitiv şi diferenţiat. Complicaţii, evoluţie, prognostic.
Tratamentul insuficienţei cardiace. Mecansimele contracţiei şi relaxării cardiace.
Performanţa contractilă a cordului intact. Efectele ischemiei şi reperfuziei asupra contracţiei
şi relaxării. Evaluarea funcţiei cardiace normale şi anormale. Funcţia sistolică a ventriculului
stâng. Funcţia ventriculului drept. Fiziopatologia insuficienţei cardiace. Mecanismele
adaptive de scurtă durată. Remodelarea miocardică cronică. Mecanismul molecular al
remodelării şi insuficienţei miocardice. Reducerea activităţii miozinadenozintrifosfatazei.
Fiziopatologia insuficienţei cardiace diastolice. Reglări neurohormonale, autocrine şi
paracrine. Aspecte clinice ale insuficienţei cardiace acute: edemul pulmonar, insuficienţa
cardiacă cu debit crescut. Formele şi cauzele de insuficienţă cardiacă. Manifestările clinice.
Prognostic. Edemul pulmonar. Insuficienţa cardiacă cu debit crescut. Medicamentele
utilizate în tratamentul insuficienţei cardiace. Diureticele. Vasodilatatoare. Agenţii inotrop
pozitivi. Inhibitorii neurohormonali. Managementul insuficienţei cardiace. Fiziopatologia
insuficienţei cardiace cauzată de cardiomiopatia dilatativă primară sau secundară.
Diagnosticul insuficienţei cardiace: determinarea etiologiei şi prognosticul. Managementul
insuficienţei cardiace acute. Managementul insuficienţei cardiace cronice. Circulaţia asistată
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 15/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

în tratamentul insuficienţei cardiace. Contrapulsaţia cu balon intraaortic. Dispozitive de

asistenţă ventriculară. Transplantul de cord. Selecţia primitorilor. Selecţia donatorilor.
Imunosupresia. Fiziologia cordului transplantat. Complicaţiile postoperatorii. Transplantul
de cord-pulmon. Edemul pulmonar acut. Fiziopatologie. Etiologie. Tablou clinic. Diagnostic.
Tratament.
Hipertensiunea pulmonară. Noţiuni generale. Particularităţi morfofuncţionale ale
circulaţiei pulmonare normale. Morfopatologie. Etiologie şi patogenie. Evaluarea clinică a
pacienţilor cu hipertensiune pulmonară suspectată. Hipertensiunea pulmonară primară.
Etiopatogenie. Morfopatologie. Fiziopatologie. Tablou clinic. Explorări. Istoria naturală şi
prognostic. Tratament Hipertensiunea arterială pulmonară asociată cu cardiopatia
congenitală. Hipertensiunea arterială pulmonară asociată cu patologia ţesutului conjunctiv.
Hipertensiunea arterială pulmonară asociată cu hipertensiunea portală. Hipertensiunea
arterială pulmonară asociată cu infecţia cu virus imunodeficitar uman. Hipertensiunea
arterială pulmonară legată de anorexigene. Hipertensiunea arterială pulmonară a nou-
născutului. Boala pulmonară venoocluzivă. Hemangiomatoza capilară pulmonară.
Hipertensiunea pulmonară venoasă. Hipertensiunea arterială pulmonară asociată cu patologia
sistemului respirator. Hipertensiunea pulmonară cauzată de tromoza cronică sau obstrucţia
embolică a arterelor pulmonare. Investigaţii.
Cordul pulmonar cronic. Definiţie. Etiologie. Clasificare. Morfopatologie. Fiziopatologie.
Tablou clinic. Explorări. Diagnostic. Evoluţie. Complicaţii. Prognostic. Tratament. Erori în
tratament.
Aritmiile cardiace. Geneza aritmiilor cardiace: consideraţii electrofiziologice. Anatomia
sistemului de conducere a inimii. Principii electrofiziologice de bază. Mecanismele
aritmogenezei. Aritmiile cardiace ereditare. Sindromul QT prelungit. Sindromul Brugada.
Tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică. Tulburări la nivelul nodului sinusal.
Tulburări de ritm atrial. Tulburări de ritm joncţional. Tahicardia ce implică joncţiunea AV.
Tulburări de ritm ventricular. Blocurile cardiace. Disociaţia AV. Terapia aritmiilor cardiace.
Aspecte generale. Terapia farmacologică. Clasificarea agenţilor antiaritmici (Vangham
Williams, modificata de Harrison). Particularităţile acţiunii preparatelor antiaritmice din
diverse clase. Agenţii antiaritmici clasa IA. Agenţii antiaritmici clasa IB. Agenţii antiaritmici
clasa IC. Agenţii antiaritmici clasa II. Agenţii antiaritmici clasa III. Agenţii antiaritmici clasa
IV. Alţi agenţi antiaritmici. Terapia electrică (pacemaker, cardioversia şi defibrilarea,
ablaţia) şi chirurghicală. Electrostimularea cardiacă. Electrostimularea endocavitară şi
esofagiană. Electrostimularea temporară şi permanentă. Indicaţii, contraindicaţii.
Electrocardiostimulatoarele. Particularităţi şi clasificare. Managementul unui pacient cu
pacemaker. Cardiostimulatoare şi cardioverter-defibrilatoare. Nomenclatura pacemaker-ilor.
Indicaţiile pacing-ului cardiac. Selecţia modului adecvat de pacing cardiac. Modul şi
sincronizarea ciclurilor. Indicaţiile stimulării cu frecvenţă adaptată. Stimularea pentru
ameliorarea hemodinamicii. Implantarea generatorului de impuls. Programarea
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 16/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

stimulatorului. Complicaţiile pacemaker-ilor. ECG în timpul cardiostimulării. Terapia cu

cardioverter-defibrilator implantabil. Interferenţe electromagnetice. Interferenţe
medicamentoase.
Hipotensiunea şi sincopa. Definiţie. Clasificare. Cauze vasculare ale sincopei. Cauze
cardiace ale sincopei. Cauze neurologice ale sincopei. Cauze metabolice ale sincopei.
Particularităţile tabloului clinic în funcţie de cauza sincopei. Teste diagnostice. Algoritmul
de evaluare a pacienţilor cu sincopă. Managementul pacienţilor. Sincopa mediată neural.
Explorări. Diagnostic. Tratament.
Moartea subită cardiacă. Definiţie. Epidemiologie. Cauzele morţii subite. Factorii de risc
ai morţii subite cardiace. Grupuri populaţionale cu risc crescut de moarte subită.
Identificarea riscului morţii subite cardiace. Istoria naturală. Patogenia şi fiziopatogenia
morţii subite cardiace. Substratul morfopatologic al morţii subite. Caracteristici clinice a
pacientului cu oprire cardiacă. Managementul opririi cardiace. Prevenirea opririi cardiace şi
morţii subite. Moartea subită şi sănătatea publică. Profilaxia morţii subite. Stategia aplicării
programului profilactic. Tratamentul antiaritmic. Alegerea tratamentului antiaritmic
profilactic. Profilaxia primară a morţii subite. Sisteme antitahicardice - defibrilatorii
implantate.
Şocul cardiogen. Etiologie. Morfopatologia cardiacă. Fiziopatologia şocului cardiogen din
IMA. Tablou clinic. Date de laborator şi hemodinamice. Diagnostic.Tratament.
Boala arterială periferică. Clasificare. Epidemiologie şi patogenie. Diagnostic şi evaluare.
Management terapeutic. Management chirurgical. Prognostic.
Bolile venelor. Tromboza venoasă profundă (TVP). Etiopatogenie. Factorii de risc.
Morfopatologie. Trombogeneză. Fiziopatologie. Tablou clinic. TVP ale membrelor
inferioare. TVP ale membrelor superioare. Tromboza venei cave inferioare. Tromboza venei
cave superioare. Mijloacele de explorare paraclinică. Diagnostic. Evoluţie şi prognostic.
Profilaxie. Tratament. Tromboflebitele superficiale. Etiopatogenie şi fiziopatologie. Tablou
clinic. Evoluţie. Prognostic. Tratament. Sindromul posttrombotic. Patogenie şi
fiziopatologie. Tablou clinic. Diagnostic. Evoluţie. Prognostic. Profilaxie şi tratament.
Tratamentul endovascular al bolii vasculare obstructive noncoronariene. Intervenţiile în
boala aterosclerotică obstructivă. Intervenţiile în boala venoasă obstructivă.
Embolia pulmonară. Etiologie. Morfopatologie. Fiziopatologie. Diagnostic. Management.
Prevenire. Tablou clinic. Embolia pulmonară masivă. Infarctul pulmonar. Manifestări clinice
atipice. Hipertensiunea pulmonară ctonică tromboembolică. Explorări paraclinice.
Diagnostic. Evoluţie, complicaţii, prognostic. Profilaxie. Tratamentul medicamentos.
Tratamentul general. Tratamentul chirurgical. Probleme terapeutice speciale.
Managementul medical al pacienţilor cu intervenţii chirurgicale pe cord. Evaluarea
preoperatorie. Managementul intraoperator. Managementul postoperator.
Anestezia şi chirurgia noncardiacă la bolnavii cardiaci. Evaluarea riscului preoperator în
chirurgia noncardiacă la bolnavii cardiovasculari. Anestezia utilizată la bolnavii cardiaci cu
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 17/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

intervenţii chirurgicale noncardiace. Managementul postoperator la pacienţii cu boli cardiace

după chirurgia noncardiacă. Strategia de reducere a rsicului cardiac perioperator în
intervenţiile noncardiace.
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 18/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

Bibliografia recomandată

A. Literatura obligatorie pentru rezidenţi specialitatea Cardiologie

1. Zipes, D. P., Libby P., Bonow, R. O., Braunwald, E. Braunwald's heart disease a textbook
of cardiovascular medicine : [in 1 vol.] 10th ed. Elsevier Saunders, 2014.
2. Ghidurile Societăţii Europene de Cardiologie: www.escardio.org
3. European Heart Journal. Revistele – la biblioteca catedrei sau www.escardio.org
4. Protocoale clinice naționale. Patologia cardiovasculară. www.ms.md
5. Орлов, В. Н. Руководство по электрокардиографии. Москва 2014.

B. Literatura suplimentară pentru rezidenți specialitatea Cardiologie

1. Carp, Costin. Tratat de cardiologie Vol. 1. Editura Național, București 2002.

2. Carp, Costin. Tratat de cardiologie Vol. 2. Editura Național, București 2002.

3. Charniot, C. Cardiology edition 2001-2002. 2002.

4. Dorobanţu, M. Compendiu de boli cardiovasculare (ediția III). Editura Universitară
Carol Davila, Bucureşti 2010.

5. Dubin, Dale. Interpretarea rapida a EKG-urilor. Editia a sasea. Editura Medicală,

București 2013

6. Dudea, Corneliu. Atlas de electrocardiografie clinică, vol. I și II (ediția IV). Editura

medicală, Bucureşti 2006.

7. Dudea, Corneliu. Electrocardiografie teoretică şi practică. Editura Medicală,

Bucureşti1981.

8. Georgescu, D. Boli interne Vol 1. Boli Cardiologice. Editura Naţional, București 2005.

9. Gherasim, L. Medicină internă. Boli cardiovasculare şi metabolice vol. I-II. Editura

Medicală, Bucureşti 2005.

10. Gherasim, L. Progrese în cardiologie Editura Infomedica, București 2002.

11. Ginghina, C. Mic tratat de cardiologie. Editura Academiei Romane, București 2010.
12. Циммерман, Франклин. Клиническая электрокардиография. Editura Бином,
Москва 2008.
 PROGRAMA DE INSTRUIRE
PAG. 19/19
POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

Metode de predare şi învăţare utilizate

Prelegeri, seminare, prezentări de cazuri clinice.

Metode de evaluare
Teste, examene de promovare, deprinderi practice, examen de licenţă.

Modalitatea de rotunjire a notelor

Suma ponderată a notelor de la evaluările

Nota finală
curente şi examinarea finală
5 5
5,1-5,5 5,5
5,6-6,0 6
6,1-6,5 6,5
6,6-7,0 7
7,1-7,5 7,5
7,6-8,0 8
8,1-8,5 8,5
8,6-9,0 9
9,1-9,5 9,5
9,6-10 10

Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” şi se

echivalează cu calificativul 0 (zero). Rezidentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale
examenului nepromovat.

Limba de predare

Română