Lecţia 6

CARPAȚII ORIENTALI

1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ
 în estul Depresiuni Transilvaniei
 cea mai extinsă ramură a Carpaților peste 50%
2. LIMITE
 Graniţa cu Ucraina – în Nord
 Podişul Sucevei, Subcarpaţii Moldovei - în Est
 Valea Prahovei și Subcarpații Curburii– în Sud
 Depr Transilvaniei , Dealurile de Vest, Câmpia de Vest- în Vest
3. CARACTERISTICI GENERALE
a. Geneză - s-au format în orogeneza alpină şi iar pe latura vestică au fost afectați de erupții
vulcanice
b. Substrat – dispus pe trei fâşii paralele
 roci dure (şisturi cristaline) – în centru.
 roci sedimentare cutate (fliş) – în est
 roci vulcanice – în vest
c. Orientare - paralelismul culmilor
 culmile sunt orientate pe directia NV-SE (în N și C) și curbate în S
d. Altitudinile
 altitudinea medie 1300-1400m;
 altitudinea maximă 2303 în munții Rodnei și 2100 în Călimani
 Înălţimile scad de la Nord la Sud şi de la Vest spre Est
e. Trăsături de relief
 Masivitate redusă datorită mulţimii depr și culoarelor de vale
 Întinderea mare a pădurilor (răşinoase)
 Tipuri de relief: glaciar la peste 2000m, fluvial, carstic, vulcanic, pe conglomerate(eolian),
pe roci dure, antropic etc.
 Lăţime de 130/140km în nord şi 80km în zona de curbură
f. Resurse
 foarte variate: minereuri, izvoare carbogazoase, mofete, borvizuri, cărbuni, sare, sulf,
roci de construcție, păduri etc.
4. SUBDIVIZIUNILE TRANSVERSALE
A. Carpații Maramureșului și Bucovinei (Gr. Nordică)
B. Carpații Moldo-Transilvani (Gr. Centrală)
C. Carpații Curburii (Gr. Sudică)
 A. CARPAȚII MARAMUREȘULUI ȘI BUCOVINEI
1. Poziţia geografică - în nordul Carpaților Orientali. Cea mai mică și
mai lată grupă
2. Limite: N – graniţa cu Ucraina (pe cca 60 km graniţă fluvială pe Tisa)
S - Culoarul depresionar al Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc, E –
Podişul Sucevei, V – Dealurile şi Câmpia de Vest, Depr. Transilvaniei.
3. Caracteristici de relief
 geneză: s-au format în orogeneza alpină
 substrat: dispus pe trei fâşii paralele(vulcanice-andezite, piroclastite,
dure-şisturi cristaline, fliş-conglomerate, calcare), mai puţin extinse ca şi
flişul
 orientare: Aspect de trei fășii paralele NV-SE
 altitudinea: altitudinea medie 1500-1900(alt. max. 2303 Pietrosul Rodnei;
2279 Vf. Inău). Cele mai mari altitudini din Carpaţii Orientali
 forme şi tipuri de relief:
 Depresiuni intramontane mari
 Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor
 Cea mai mare lăţime 130-140 km
 Relief glaciar(Rodnei), fluvial, vulcanic, fliș, pe roci dure etc.
 Extensiunea mare a pădurilor
4. Diviziuni
4a. Munţii vulcanici –în Vest: andezite, aglomerate vulcanice, bazalte.
- au altitudini mici şi culmi rotunjite, resturi ale unor conuri vulcanice, şi craterelor mai bine păstrate, deoarece sau format mai târziu .
formate mai timpuriu
- Oaş, Gutâi, Ţibleş – 1800m, Bârgăului ((la sud de Someş) 1600m
4b. Munţii din roci dure – în Centru: şisturi cristaline, granite.
Maramureşului (Vf. Farcău 1956m, Vf. Toroioaga 1930m, Vf. Pop Ivan Gimalău(1857m), Rarău, Bistriţei 1859m, Giurgeului şi Hăşmaşul M
1937), Rodnei (Vf. Pietrosul Rodnei 2303m, Vf. Ineu 2279m) – lacuri
glaciare(Lala, Buhăiescu), Suhardului 1932m
4c. Munţii din roci sedimentare cutate(fliş) – în Est: conglomerate,
marne, gresii, calcare etc.
Obcinele Bucovinei (1200-1400m ):Mestecăniş, Feredeu, Mare
4d. Depresiuni: Oaşului, Maramureşului: drenată de râurile Vişeu şi
Iza, afluenţi ai Tisei; 800m altitudine, Dornelor, drenată râul de Bistriţa, drenată de Trotuş, închisă la est de Munţii Berzunţ.; Bilbor – Boresc,
Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului drenată de râul Moldova
4e. Trecători:Prislop 1416m – leagă depresiunea. Maramureş şi
Dornelor, Mestecăniş 1096m – leagă depresiunea Dornelor şi
Câmpulung Moldovenesc, Tihuţa 1201m – leagă depr. Dornelor şi
Transilvaniei, Şetref 818m – leagă depresiunea Maramureş şi
Transilvaniei, Huta – leagă depresiunile Oaşului şi Maramureşului.
B. CARPAŢI MOLDO -TRANSILVANI
1. Poziţia geografică: ocupă partea centrală a
Carpaţilor Orientali. Cea mai mare grupă
2. Limite: aliniamentul depresionar al Dornelor şi Câmpulung
Moldovenesc în Nord, Valea Oituzului în Sud, Subcarpaţii Moldovei în Est,
Depresiunea Colinară a Transilvaniei în Vest
3. Caracteristici de relief
 geneza: s-au format în orogeneneza alpină
 substrat: dispus pe trei fâşii paralele(vulcanice, dure, fliş), mai mult
extinse, fliş foarte extins.
 Orientare: Aspect de trei fășii paralele orientate N-S
 Altitudinea medie 1500-1700m (alt. maximă 2100m în vf. Pietrosul
Călimanilor); altitudinile sunt mai reduse decât în grupa nordică, dar mai
ridicate decât în grupa sudică; coboară de la N la S şi de la V la E;
 Forme şi tipuri de relief:
 Depresiuni intramontane mici
 Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor
 Cea mai mică lăţime
 Relief vulcanic, fliş, fluvial, carstic, pe conglomerate etc.
 Extensiunea mare a pădurilor
4. Diviziuni
4a. Munţii vulcanici în Vest: altitudini mai mari datorită conurilor
Munţii Călimani (2100m), Munţii Gurghiu (1776m în vf. Saca),
Munţii Harghita (1800m în vf. Harghita).
4b. Munţii din roci dure – în Centru: şisturi cristaline, granite.
4c. Munţii din roci sedimentare cutate(fliş) – în Est. Ceahlău 1907
m, Tarcău 1664m, Ciucului 1493m, Nemira 1649m, Stânişoarei 1530
m, Goşmanu 1442m, Berzunţ.
4d. depresiuni: Giurgeu (Gheorgheni), pe valea Mureşului, cu 800m;
Ciucului, pe valea Oltului, cu frecvente inversiuni termice, 800m;
Vărşag, drenată de Târnava Mare; Comăneşti(cărbuni, petrol şi gaze),
drenate de afluenţii Bistriţei
4e. trecători: Tulgheş şi Ghimeş – leagă Moldova de Transilvania;
Bicaz 1256m; Sicaş 1000m – leagă depresiunile Vărşag şi Giurgeu;
Tuşnad (pe Olt) – leagă depresiunile Ciuc şi Braşov; Izv Mureşului –
leagă depresiunile Giurgeu şi Ciuc, Oituz 866m – leagă Moldova de
depresiunea Braşovului, Vlăhiţa 985m , Uz 1085m, Stânişoarei,
 C. CARPAȚII CURBURII B.
B. CARPAŢI
CARPAŢI MOLDO -TRANSILVANI
C. CARPAȚII CURBURII MARAMUREŞULUI ŞI BUCOVINEI
1. Poziţia geografică - în sudul Carpaţilor Orientali 1. Poziţia geografică: ocupă partea centrală a Cea mai mică și
1. Poziţia geografică - în sudul Carpaţilor Orientali 2. Poziţia geografică: în nordul Carpaților Orientali.
Carpaţilor Orientali. Cea mai mare grupă
mai lată grupă
2. Limite:
Limite: Valea
Valea Oituzului şi pasul Oituz în N; Valea Prahovei în S 2. Limite:
2. Limite: N –aliniamentul depresionar al Dornelor şi Câmpulung
2. Oituzului şi pasul Oituz în N; Valea Prahovei în S graniţa cu Ucraina (pe cca 60 km graniţă fluvială pe Tisa)
Subcarpaţii Curburii în E; Depresiunea Transilvaniei în V Moldovenesc în Nord, Valea Oituzului în Sud, Subcarpaţii Moldovei în Est,
Subcarpaţii Curburii în E; Depresiunea Transilvaniei în V S - Culoarul depresionar al Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc, E –
Depresiunea Colinară a Transilvaniei în Vest
Podişul Sucevei, V – Dealurile şi Câmpia de Vest, Depr. Transilvaniei.
3. Caracteristici de relief 3. Caracteristici de relief
3. Caracteristici de relief
 geneza: s-au format în orogeneneza alpină
3. Caracteristici de relief
 geneza: s-au format în orogeneneza alpină, afectaţi de erupţii vulcanice
 geneza: s-au format în orogeneneza alpină  substrat:
geneză: s-au format în orogeneza alpină
 substrat: nu este dispus pe trei fâşii paralele, sunt alcătuiţi numai din  dispus pe trei fâşii paralele(vulcanice, dure, fliş), mai mult
 substrat: nu este dispus pe trei fâşii paralele, sunt alcătuiţi numai din  substrat: dispus pe trei
extinse, fliş foarte extins. fâşii paralele(vulcanice-andezite, piroclastite,
fliş (roci sedimentare cutate): calcare, conglomerate, etc. dure-şisturi cristaline,
Aspectfliş-conglomerate,
fliş (roci sedimentare cutate): calcare, conglomerate, etc. calcare), maiN-S
puţin extinse ca şi
 Orientare: Aspect curbat al culmilor orientate NE-SV şi E – V  Orientare: de trei fășii paralele orientate
 Orientare: Aspect curbat al culmilor orientate NE-SV şi E – V flişul
 Altitudinea: altitudinea medie 1500-1700m (alt. maximă 2100m în
 Altitudinea: altitudinea medie 1500-600m (maximă este de 1954 în 
vf. orientare:
 Altitudinea: altitudinea medie 1500-600m (maximă este de 1954 în Aspect de treicele
fășii paralele NV-SE după grupa nordică
Pietrosul Călimanilor); mai mari altitudini
vf. Ciucaş din în Munţii Ciucaş). Cele mai mici alt.  altitudinea: altitudinea medie 1500-1900(alt. max. 2303 Pietrosul

vf. Ciucaş din în Munţii Ciucaş). Cele mai mici alt.
Forme şi tipuri de relief:
 Forme şi tipuri de relief:
Rodnei; 2279 Vf. Inău). Cele mai mari altitudini din Carpaţii Orientali
 Forme şi tipuri de relief:  Depresiuni intramontane mici
 Lipsa miunţilor din roci vulcanice şi roci dure  forme şi tipuri de relief:
 Lipsa miunţilor din roci vulcanice şi roci dure  Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor
 Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor  Depresiuni intramontane mari
 Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor  Cea mai mică lăţime
 A doua ca lăţime după grupa nordică  Mulţimea depresiunilor, defileelor şi trecătorilor
 A doua ca lăţime după grupa nordică  Relief vulcanic, fliş, fluvial, carstic etc.
 Relief, fliş, fluvial, carstic, pe conglomerate, eolian etc.  Cea mai mare lăţime 130-140 km
 Relief, fliş, fluvial, carstic, pe conglomerate, eolian etc.  Extensiunea mare a pădurilor
 Extensiunea mare a pădurilor  Relief glaciar(Rodnei), fluvial, vulcanic, fliș, pe roci dure etc.
 Extensiunea mare a pădurilor  Cele mai micimaredepresiuni intramontane
 Cea mai mare depresiune intramontană din ţară → Depr Braşovului Extensiunea a pădurilor
 Cea mai mare depresiune intramontană din ţară → Depr Braşovului
4. Diviziuni 4. Diviziuni
4. Diviziuni 4. Diviziuni
4a. Munţii din roci sedimentare cutate(fliş): conglomerate, marne, 4a. Munţii vulcanici în Vest: altitudini mai mari datorită conurilor
4a. Munţii din roci sedimentare cutate(fliş): conglomerate, marne, 4a. Munţii vulcanici –în Vest: andezite, aglomerate vulcanice,
gresii, calcare etc. şi craterelor mai bine păstrate, deoarece sau format mai târziu .
gresii, calcare etc. bazalte.
Munţii Vrancei (vf. Goru 1785m),Buzăului, Penteleu 1772m,Podul Munţii Călimani (2100m), Munţii Gurghiu (1776m în vf. Saca),
 Munţii Vrancei (vf. Goru 1785m), Munţii Buzăului , Munţii - au altitudini
Calului1439m, Siriului 1657m, Ciucaş (vf. Ciucaş 1954m), Baiului Munţii Harghitamici şi culmi
(1800m rotunjite,
în vf. resturi ale unor conuri
Harghita).
Penteleu 1772m , Munţii Podul Calului1439m , Munţii Siriului vulcanice,
1895m, Breţcu 1503m, Intorsurii1000 m, Bârsei(Masivul Postăvarul 4b. Munţiiformate
din rocimaiduretimpuriu
– în Centru: şisturi cristaline, granite.
1657m -Gimalău(1857m),
Oaş, Gutâi, ŢibleşRarău,
– 1800m, Bârgăului
1799m și Masivul Piatra Mare 1843m, Perşani 1104m, Baraolt 1017m Bistriţei 1859m,((la sud de Someş)
Giurgeului 1600m
şi Hăşmaşul
 Munţii Ciucaş (vf. Ciucaş 1954m) , Munţii Baiului 1895m , 4b. Munţii din roci dure – în Centru: şisturi cristaline, granite.
(între Olt şi Râul Negru) şi Bodoc 1193m,. Mare .
Munţii Breţcu 1503m , Munţii Intorsurii1000m , Munţii Maramureşului
4b. Depresiuni: Întorsura Buzăului – drenată de Buzău, Comandău – 4c. Munţii din (Vf. Farcău 1956m,
roci sedimentare Vf. Toroioaga
cutate(fliş) 1930m,
– în Est. Vf. Pop
Ceahlău 1907
Bârsei(Masivul Postăvarul 1799m și Masivul Piatra Mare Ivan 1937),1664m,
RodneiCiucului
(Vf. Pietrosul
drenată de Bâsca Mare, Baraolt, Depresiunea Braşov, m, Tarcău 1493m,Rodnei
Nemira2303m,
1649m,Vf. Ineu 2279m)
Stânişoarei 1530–
1843m . lacuri glaciare(Lala, Buhăiescu), Suhardului 1932m
• s-a format prin scufundare şi sedimentare m, Goşmanu 1442m, Berzunţ.
 Munţii Perşani 1104m, Baraolt 1017m (între Olt şi Râul 4c.
• este netedă ca o câmpie, cultivată agricol 4d. Munţii din roci
depresiuni: sedimentare
Giurgeu cutate(fliş)
(Gheorgheni), 800m;– în Est: conglomerate,
Ciucului, 800m;
Negru) şi Bodoc 1193m,. marne,
• altitudini de 500 – 600 m Vărşag;gresii, calcare
Comăneşti etc. la est de Munţii Berzunţ.; Bilbor – Boresc,
închisă
4b. Depresiuni Obcinele
4c. trecători: Oituz 866m, Buzău, Bratocea 1267m şi Predeluş 1295m, drenate deBucovinei (1200-1400m ):Mestecăniş, Feredeu, Mare
afluenţii Bistriţei
- Depresiunea Întorsura Buzăului – drenată de Buzău, Depresiunea 4d.
Predeal 1033m , Racoş şi Vlădeni 608m , Tuşnad şi Tabla Buţii 4e. Depresiuni: Oaşului,
trecători: Tulgheş Maramureşului:;
şi Ghimeş 800m –altitudine,
; Bicaz 1256m Dornelor,
legătura cu Piatra
Comandău – drenată de Bâsca Mare , Depresiunea Baraolt , Câmpulung Moldovenesc
Neamţ; Sicaş 1000m – leagă depresiunile Vărşag şi Giurgeu; Tuşnad
- Depresiunea Braşov: s-a format prin scufundare şi sedimentare , 4e.
(pe Trecători:Prislop 1416m––leagă
Olt); Izvorul Mureşului leagădepresiunile
depresiunea.Giurgeu
Maramureş şi
şi Ciuc,
este netedă ca o câmpie, cultivată agricol, altitudini de 500 – 600 m Dornelor, Mestecăniş 1096m –- Tihuţa 1201m –, Şetref 818m –, Huta
Oituz 866m, Vlăhiţa 985m , Uz 1085m, Stânişoarei,
4c. trecători: Oituz 866m, Buzău, Bratocea 1267m şi Predeluş 1295m, – leagă depresiunile Oaşului şi Maramureşului.
Predeal 1033m , Racoş şi Vlădeni 608m , Tuşnad şi Tabla Buţii