Sunteți pe pagina 1din 12
QW Autocontrolul -Scop structura implementare ay Scop 4 Un program de autocontrol (PA) are drept scop asiguy ee mediu propice peatre fabricarea produselor alimentare sigure, prin implementarea \yutos Aghame de gestionare a factorilor care pot afecta conditiile de igien’, pot ae ‘Standardetor de sanitatie (Bunele Practici de Igiend) si a unor programe de contrél, Ale.perjcolelor, prin implementarea programului HACCP, Este important ca tot personalul implicat sf gt 2. unui astfel de program gi 84 participe activ Ja asigurarea functionalitafii lui. ‘Urmitoarele aspecte sunt esentiale pentra implojéentarea si functionarea eficienta a unui PA: + 88 fie ugor de infeles de oxea implicat in realizarea gi fatrefinerea lui; + si poaid fi implement hy inut cu costuri acceptabile; + programul si fie us t in procedurile deja existente. Dezvoltarea programuin as ‘autocontrol (PA) Initial, controaiele la aS de industrie alimentara erau efectuate vizual de catre operatori gi autoritati. Uite SS Alistii din industria alimentara au realizat necesitatea unor rmésuri suplimentan wy tigura condifii corespunzitoare de igiend. Dezvoltarea logic a impus introduceres’ ‘metri de testare a unar factori care reflecta influenja mediukui asupra ccalitafi gi sigu lor (cum ar fi contaminarea, ddundtorii gi variafiile de temperatura). in ultimele dot , s-a infiintat programul de autocontrol gi s-au elaborat o serie de esta este detaliat, Diversitatea si complexitatea activitatilor destagurate prezinti latitafi de la o unitate Ja alta, astfel, in unitatile mici, personalul trebuie si fie calific ee, { pentru o gama larga de activitati specifice procesuiui tehnologie, in timp ce in “unitifiléspatt Personatal este de regula specializat pentru anumite etape ale procesului tehnologic Shiptd facut ca si PA sd prezinte particularitéti dependente de specificul activitatii din unitatea & te implementat, in principin, PA include urmatoarele activitati: ay © claborarea si implementarea de programe gestionare a starii de igiena (igienizz Ay dezinfectia, combaterea diuniforilor, gestionarea degeurilor etc.) sia sigurantel alimentelor (HACCP) 3i verificarea rezultatelor acestor actiuni; os *sabilitea nor ,punete de contol” (care nu sunt identi eu punctleertioe ie & zm din planul HACCP) importante pentrs verificarea modului in care sui iden} exigentele impuse prin programele de gestionare a starii de igiend gi mnvnitl brigdivca acestor puncte prin procedee specifice cum ar fi: ~ &y © efeotuarea de teste impuse prin legislafie gi unmaritea r to, mdsurarea parametrilor importanfi pentru igiena ee umiditate filer etc.) si ihregistrarea rezultatelor acestor masurdt si pentru unitatile mari, Soniye acestei probleme au fost stificarea - ISO 9001) care, chiar fle. Pentru unititile mici nu este Initial, PA a avut dezavantajul de a nu fi ,organizat, sis organizarea acestui control a constituit o problema. P folosite abordari specifice standardelor de gestionare daci nu sunt specifice industriei alimentare, s-au necesara certificarea, Dezvoltarea unui plan, in conformitate'éu legislatia specifica, fiind suficienta pentru dezvoliarea unui PA eficient. in unitatile wae, chiar si in condifiife unei certificari, PA teebuie sf indeptineascd cerinfele impu: legislasie. Aceasti abordare organizata este utila in fazele initiate, der, dup cum indica .aufocontro!”, controlul trebuie realizat de catre operator. Sistemul trebuie sf funetign® Indepéndent, in functie de limitele sale, gi trebuie sit fie cate itunci cand acesta existi) sau, de céitre un responsabil verificat de citre departamentul, de calitate (sau alta persoana) d ‘operator. Cea mai buna situafie este atunci end toti lucratorii sunt implicati acx{y ia etionare a PA. ia autocontrol 9 cle practici de igiend (GHP) si progrannul de gestionare a siguranfei Structura prograt Structural PA are la alimentelor (HACCP Y>-ediniinistrate de o manierA unitard, integraté, pentru a sigura atingerea rea calititii si siguranfei alimentelor, in special protectia for impotriva chimiee. Pentru by Jjionare a PA toate elementele esenfiale ale acestuia trebuie documentate, Prin aceste, je se poate demonstra efectuarea activitatilor specifice, eficacitatea lor si se s Sy ‘A este ugor do infoles, dar relatia dintre PA si HACCP poate fi uneori confiuzi, in special C ig ded privese defnirea punofelor de control. Este important si se injeleag apt c& ponciele Ge din cadrul PA si punctele critice de control din cadrul sistemului HACCP mu sunt identice, Punctele de control stabilife in cadrul PA se adaug punctelor critice de control stal in cadruf planului HACCP. Este posibil ca in cadrul PA sii se monitorizeze, si se verifis se inregisiceze pe linia de productie gi in zonele adiacente puncte care, in conformitate sistemului HACCP, nu sunt puncte critice de control. Prin urmare, este logic termemul ,grunet de contro!” in cadrul PA, pentra a se evita confuzia, Nivelul de dezvoltare al PA variaz8 considerabil de la 0 unitate la alta in onl ate jexitatea activitatii desfigurate. in general, unititile mari au un PA mai dezvoltat gi bin® organizat, in timp ce in-unitafile mijlocii si miei PA poate fi mai putin dezvoltat. oO ~ Pentru a garanta fiunofionarea a pA «certs legates + infrastruet hou, echipamente, ustensile ete.) : a jologic; Infrastructura ~ We fe aspeciele legate de proiectarea amplasarea gi dotarea spatiilor de lucru (clad, ipament tehnic, ustensile, instrumente etc.). Igiena. proces “ic se referd la manipularea gi prelucrarea produselor alimentare cuprinzind toate dpetafiunile incepind cu materiile prime si auxiliare, pind la depozitarea gi livrarea pyodusului finit si conditiile ce trebuie respectate pentru a preveni contaminarca gi a conttolagFéntyafele pericole identificate ca fiind importante pentrw produs (controls temperaturit in. spatiile “dé” producfie, igienizare si dezinfectare, controlul calitajii apei, gestionarea a for sia deseurilor ete.). sonalului se referd la: starea de sfndtate, igiena personala si comportamental in spatiite C Ga “ Controlul acestor aspecte se realizeaza sistematic afat inaintea inceperii procesului de ay ct st ulterior in timpul productici si dupa finalizarea activi © ctapii important in cadnul PA este controlul pre-operational. in aceasti etapa Aa vetificarea punctelor de control specifice. Un obiectiv important pentru eficaciatea BA bete definirea corecta a .punctelor de contro!” in cadrul procesutui tehnologic si de fograaiclos de control la nivelul acestor puncte de control, ne Astfel, pre-operational sunt verificate vizual zonele de productie din punctul ls I stiri de igiend si al fAmetionalitati lor (spafii de productie, spatii de depozit echt ie, ustensile, mijloace de transport, sfndtatea si igiena general a personalului etc. gi lele vizuale sunt insofite de teste cum este verificarea eficientei operatiumilor de Gil woe ifectie prin teste de laborator, intrucat, nu este relevantd dimensiunea unitifii de proce: a \itdtile find obligate si respecte aceleasi reglementari in ceva ce priveste conditiile de lista operatiunilor de control pre-operational este, fu linii mari similard la toate uni “YiduSirie alimentari, dar prezint® si particularitati generate de specificul activitatii, Lista activitititor de control pre-operational dintr-un abater este prezentati ca exemplu gi a fost limitata la uncle puncte de interes principal - pang ou probleme”. “ Probleme INz,| Aspect (punct de control) “justificare Tinorelmajor solvate] 1. [Transportol animalelor — bundstaré 7 2. [Rampa de descarcare animale —Sbadstare y 3. [Sala de sacrificare: organizare ~ stare de cufatenie 4 5 [Asomare — bunastare Sangerare (colectare singe/titwp déSaygerare) — igiend, bunastare 6. Echipamentelor si a spatiiigien’-" I7._ Personal — igiend 8 9. Instalatiile de climatizaré\. fugictionare/igiend )._Lavoare si sierilizdigar®— fyngtionare/igiend 110, init aeriene — fiinéjonare ~ 11. Elevatoate — funttignate, 112. Bazine de oprive,suine# igiena 13. Inpnirea gion’ 114, Instalatiile déjupyire — functionare/igiena 115. Temperatura din ilcdperi — igiena 116. [Despicarea carcaselar - 7. Extrghefea/tyanipularea intestinelor — 18. linsakchiaveljtial’ a organelor gi a careasei — igiend/siguranta 19. Gileciatoa’gi manipularea stbpreduselor — igen¥/siguran{’ (20,(Dispoxitivele de spalat pe maini — functionare/igiend 2b Perefts’pardoseala, ferestre — igiend (22slibstalatia de iluminat — functionare/igiend Eféctuarea de teste — igien’ in plus, fata de verificdsile la nivelul punctelor de control, sunt verificate si: a © calitatea apei folosita in unitate , © modu! in care se efectueazd controlul daunatorilor, ‘© modul in care se efectueaz4 igienizarea si dezinfectia; © modu! in care se contsoleaza temperatura din spatiile de produeties © mocul in care se verified starea de sanatate a personatului ay © mogul in care se efectueaza instruirea personalului. PA garanteaza siguranta produselor daca toate activitatile ~~ fectuate in mod sistematic, organizat. Planul PA Lv PA trebuie s@ respecte cerinfele stabilite de legislatia j si fie organizat in tei faze diferite, interconectate: + conceperea planului PA + implementarea planului PA + documentarea PA go Se concepe planul PA, dupa care secu i al plenului tebuie implementet, ambele etape necesitdind documentare. ‘Operator! abatomhui trebuie sa pl Ore specifice PA gi si famizeze informatii cel putin despre ceea ce este planifi Ta fn ce fel trebuie ficult, cdnd si/sau edt de des trebuie facut si cine este responsabil ee .a faep-Acest Incru, ‘Un plan PA poate confine wee Seopal PA PA trebuie sd sufegy -prowfamului de autocontrol, Distribuivea respon! Ress riviithsplanificarea, punerea in aplicare si pastrarea evidentelor PA. Acestea. trebuie stabilite ee posibil pentru a nu permite interpretiri, Dingrame si plan ie funetionare (se sé inclnda planurile de bazi ale wail i, actualizate, De asemenea, sunt incluse vind floxul materiilor prime si auxiliare, fluxul produselor finite, alimentarea cu stabilite pentru personal, rutele stabilite pentru subproduse si deseuri, instruirea angajatilor -A trebnie si asigure cé sfinatatea personalului mu reprezinté un rise pentru siguranta Sm Personalul trebuie, sf fie instruit in mod reguiat cu privire fa problemele specifice locului de munca si, in mod particular, in probleme de igien’. Vp Igiena procesului G Wy ‘Trebuie sf existe un plan care sf garanteze of toate activitafile de la abator sunt efectuate. bn de igiend. Controtel temperaturit Operatorul trebuie sa se asigure ca temperatura camerelor frigorifice, a ae sia oricator alte echipamente a ciizor funcfionare corecta este dependent de tempeiat ideplineste cerinfele stabilite de orice legistatie. Planul PA trebuie sa deserie cel, os in Limifele di temperatura care trebuie respectate si modalitatile care trebuie wilizate pentra a lye neste acestor limite. Calitatea apel le. Planul PA trebuie s& Operatorul trebuie si se asigure od apa folosit’ respect’, SN descrie modul fa care se monitorizeaza calitatea apei furnizgte!> / Controtut dauniitorilor Activitifile prin care se previne introducerea salvpr daundtorilor in unitate trebuie planificate Igienizarea si dezinfectia oO PA trebuie si garanteze c8 unitatea este igisitigata si dezinfectata corect. Antretinerea spatiilor si echipamente Planul PA tebuie si arate moduli fectueaza operatiunile de intretinere regulata a spafiilor unitafii, a maginilor i i aijelor. Operatiunile rebuie planificate. Managementul deseurilor Plamul PA trebnie si asiy gestiongrea si indepartarea adeovat a deseuritor alimentare si a subproduselor care nu fas obiectuyconsumului uman. Planurite de contingents ¢ Planul PA trebuie sd'teser trebui si inclu ais infectioase grav la inarea crizelor) jodul in cate sunt gestionate situatiile de eriza. Un plan de urgenja care sunt controlate riscurilor majore (cum ar fi, de exempla, bolile fmialele introduse in abator). Trebuie descrise actiunile preventive si cele corective prin care Spit controlate efectele negative gi sunt limitate consecinfele unor situatii de criza. “ 2 Phatal P gene 84 detalieze modul in care se realizeaza trasabilitatea produselor obtinute. oa si manipularea animalelor | abatorului trebuie sf asigure identificarea adecvaté si manipularea animalelor cu or condifiilor de bundstare animal’, Fianul HACCP. Vp ‘Un element important al PA este planul HACCP. Aceste trebuie si desorie moduf in care: Ww sunt controlate pericotete. Planui de egantionare PA trebuie validat si fimetionalitatea acestuia trebuie verificaté conform unui ay plu, dovezile privind eficacitatea igienizicii si dezingeotiei la abator pot £ obtinuy warea de probe si analizarea rezultatelar. * Actiuni corective cs o ‘Trebuie stabilite actiuni corective cel putin pentru acele abateri de lajplan cave sunt considerate posibile, Abatorul ar trebui sé fle pregatit si se confrunte eu rebuli, cul ar fi esecul unor operatiuni (cum ar fi despicarea carcaselor in jumatii de ¢: svoaet intreruperea deschiderea unui abces prezent la coloana vertebrala si core (iului de hucru). a Implementarea si documentarea prograffiulurde autocontrol Punerea in aplicare a planului PA cuprinde punerea in apligafe cu exactitate a fiecdrei proceduti stabitite in plan si asigurarea tuturor conditiitor necgtye pentru atingerea obiectivelor PA. ‘Tarile UE au instrucfiuni sau reglementir) diferité’referitoare la elementele obligatorii pentru conceper st implemensten PA, Exist sght mumeroase Ine de specnitas di domeniul velerinar sau de management al cali “fac referire la PA. in plus, exist ghiduri specifice ‘emise de asociatiite de profil din ‘membre ale Uninnii Europene. Unete dintro ele, acceptaie de cdire Uniunea Eurdpe: Nemulgumirea aperstoritoretononnig fog en fatal cH implementarea PA este dif gi costisitoare este discutabild SP devar , unele aspecte ale PA necesiti, pentru o bund gestionare verificarea prin sistenpé aut he mn ar fi inregistrarea automaté a temperaturilor in spatiile de epocitare sou tensidachyentuli electric folost pentru asomareaelecticl a animslelorfapt care implicd o serie deiny iplimentare. © alta latura a RANYste,obligativitatea prelevarii probelor de alimente, in principal prin metode distructive, dar $i phin tamponare sau spalare/clatire, pentru a demonstra functionalitatea wees de secoltace, limitele sau valorite orientative necesare pentru intexpretace id legislaie sau in literatura de specialitale. Uncori aceast@ avtivitate poate fi sunt pr consi i dodlisitoare de catre operatori, P, parte a sistemului de management al calitatii (din cadrul unui standard), dar poate fi ‘si ca un sistem independent”, bocumentaea si verifiarea PA ay Documentare ay Iroplementarea si evaluarea planului PA trebuie sd fie documentate. Documenta nu includa informatii despre tipul de verificare, timpul de verificare, rezultatul verificas < le si acfiuni corective in cazul devietiei si responsabilitatea pentru verificare. wf aA Exempla de cuprins pentru wa manual al PA aplicat in intreprindéitle moist mijloci jei ar putea fi un semn al unor deficienfelor in punerea in aplicare a pianulni PA. 1. Baza legali/Norme LPs 2. Prozentare genorali a documentaici necesar gi a referinfelopichycigate 3. PA — verificari: Oy 3.1 Planul de constructie/procesare/service Mv 3.2 Trasabilitatea produselor aN 3.3 Instruirea personalului Sy ) 3.4 Planul HACCP oo Sal 3.5 Testarea produselor 3.6 Controlul temperaturii in spatiile de prod 3.7 Controlu! calititii apei potabile 3.8 igiena personalului 3.9 Gestionarea subproduseler si deseurilor 3.10 Igienizare si dezinfectic o 3.11 Controlul daunatorilor 3.12 Igiena procesarii Inspectia vicualé- puncteld dé Vedticare (control) a liniei de sacrifice: Bovine: asomareisi juimsire/detasare a capului/eviseerare Idespicare oa Pore: asomare! a Pretevarea epee = rire/partire/finisareleviseerare /despicare en microbiologic PA trebuie sa fic doounesae fra operator, dar mai ales pentru autoritatile de control. PA trebuie sf fie detaliat jute dogumnent de bazi— manualul PA. Acesta poate fi un document care cuprinde toate doc fxdig’PA fin manuel in adevaratal sens af cuvéntuln) sau poate fi doar o list care tes a ig Nocumentete programului, acestea fiind gestionate fiecare ca an document de sii Sal Un .znanial” poate, fi'mai mult sau mai pujin voluminos, ia fimetie de complexitates procesului de producing Actiuni cuprinse in manualul PA (tip, documentare, freeventa) b\) Capitolul di Document specific Frecvenja de realizare lin manual, 34 | Diagrame privind erganizarea/desfagurarea | activittit Trasabilitatea — Gistem de urmarire extemal ~ 3.2 |i inte 9 materiifor prime, avxiliare| Permanent ( V produselor intermediare si produselor finite) Tnstruizea personaluluis a Tgiend; Periodic in functigde mAs ” HACCP: fortei de munca emestrial) Buundstare anima (et) Pp 3.4 — |Planel HACCP (documentatie specific) | Permanent, 35 _| Testarea produsuluit Periodic Sabie iplegistatic gi sau) " Buletine de analiza documenta tntes Controlul femperaturitor: fo ‘arid {rin finch de proces ‘Vesificarea temperaturit itn, 26 + Tnsogistrarea evolutiei temperatura dare priodica (anual Veriticarea aparatuii de mAsurare/inregistrare a temperaturi (| Spee Win finde? de suse de apt (eimestial surshpfoprie sau semestial sursé publics) 3,7 |Couttolul apei potabile "7 | Verificatea calitatii (buletine de analiza) 3g _ | elena personaiult * }La angajate gi periodic (de regula “8 | Staxea de sanatate (certificate medicale) ““ anual) Frecvenfa __igienizirilidezinfectie Igienizare gi dezinfectie o iferith ta functie de specifica Plan de igienizare; procesului —tehnologic (zinc, 3.10 Plan de recoitare A padbujor entra) sdptimanal, funaz etc.) verificarea eficientsts, Verificares eficienfei__(Freevent gn ieee stabilita pe beza analizei de| Controlal anitpaigg Plan de gisciuarWoperatiunilor, [Periodic (frecvena stabilita in funefie BLL Plame d ks iomelitor; de obiectv si modul de efectuare Verificares'eficienjei procesului de |operafiunii) cegthbater®: Tes oct Pemanet 3.2 Fige Deseo 8 ponctelor de controll pe oie Dosieting te.geatiza Rezultatele sunt Ovalugte periodic (zilnic, sAptiménal etc.), pentru a depista problemete si elimina eventualele, neconfotfnitafi. Problemele minore depistate prin inspectie vizuala pot fi rezolvate modiat (88/4, hecosass intocmizea de documente serise, ins in eazul neconformittitor major, ‘Wr-tlocumenta si vor constitui parte a daielor pe baza cBrora se evalueaz’ periodic mngdtpie sistemului (PA + sistemul de management al calitatii), aga 7A organizai ca parte a sistenmdui de management al calitafii, gestionarea activitatilor ( pecifite (documentarea, verificarea si testarea) se va face tindndu-se cont de exigentele siandardului ce std la baza sistemului de management af calitajii. De regula, aceasta situatie'este |} intdlnita in companiiie mijfocii sau mari, De asemenea, ta acest nivel, mins anf managementul de varf (care conduce afacerea) este responsabil pentru stabilirea pusrbldy He, control, Structural PA este similar, dar poate prezenta mai multe niveluri de cont in activitatea de rutind, ar fi de preferat ca ori de cate ori este posibil s se deseri inti activitijile PA pentru a nu permite interpretari, Cu toate acestea, docum activititilor este o mune faborioasé iar pentru pistrarea eficienta a documéntitidi de recurge adesea fa crearea unor coduri cu litere si cifre prin care se identifica dagumefjale Ypecifice PA, coduti Ia cave se face trimitere atunci eénd este nocesar. Formarea ni kg personalulu este una dinire cele mai importante modalitifi de a pune in practic gasidi ae clita siaPA. Q in cada PA modut de desfaigurare a activitatilor nt =) jiterizeazé prin intermediul ci = nuletine de analiza, certificate de punctelor de control, Principala problentd este c& doar unel je control pot fi monitorizate prin masurdtori permanente, cum ar fi temperatura dljn, 5} depozitare frigorifica, Alte sectoare de activitate se bazeaza pe inregistrari seris« sanatate, planuri de esantionare. Majoritatea punctelor de\eéntrol sunt verificate prin controale vizuale, de catre persoane special instruite, dar Ey iu pot efectua 9 monitorizare continua cu aceensi atentie, Operatorii care hncreaz8imiferite zone irebuie 4 fie constienti de propriile performanfe. in acest scop, acestia st {i temeinic pentre anumite puncte de control (de exemplu ,igiena procesului de pro nie deosebit’ trebuie acordat anumitor puncte de lucru in cadnul procesului tehagtei éXemplu, in procesul de sacrificare, asomarea, ciind necesar sd se monitorizeze si Sse jenteze unele aspecte particulare ale procesului, de 2g exemple concentraia de ga asomarii on dioxid de carbon (la pore) san pozitionares dispozitivului de asomare mlggavic fe definite i mod ipa Pentru fiecare punéide"caiitrol monitorizat trebuie s@ existe un formular Ginregistrare} care vs act jar unii parametri (de exempla timpul seurs intre asomare si bolf captiv (la bovine). Aceste puncte de control trebuie si documenta aces sdingerare) sev Sue” Be ling aveste v privind modal in care se efectueazs anumnite activititi, exista intotdeauna {aminarii microbiene in timpul procesitii, prin instrumente, prin manipularea wigionic gi prin lipsa de igien’ a personalutui, Igiena personata si practicile dé“Operare sunt foarte importante. In operatiunea de sacrificare, animalele aduc © caftitate & oa frigorificd a demonstrat cA nu este realist s@ ge stabileascd toleranf’ zero la prezenta ilor sau absenfa agenfilor patogeni. Este imposibil sa se asigure in abatoare un mediu fra de microorganisme in abator. Eyantionaree carceselor pe linie si in spatiile de G patogeni, in pofida tuturor eforturilor de-a Iungul intregului lant, de la fermi, 1a abator, of6\ y probelor recottate de 1a suprafaja carcaselor sunt utile pentru evaluarea starii igienice 4 te, momenie ale procesului de saerificare. Erorile in procesul de igienizare si dezinfectie ne sat de identificat prin inspectie. Prin urmare, evaluarea eficacitilii igienizarii si dezintlgetien trebule efectuti prin teste mierobilogice efectuate in puncte sensibile ale procesuhs de contact cu produsul). ( my Toate aceste sctivititi se vor coneretiza prin documente (plan de egantionare “buldtingtle analizi ste.) care vor constitui documente in eacrul PA gi vor fi folosite ca dgvada a ij activitati sipentra verificarea eficientei programutui. ip ON Verificarea PA ‘Operatorul abatorului trebuie 8A evalueze in mod regulat efic a PA este necesard ori de cite ori au loc modificari ale p infrastructura sau echipamentul, introduceree de noi gis care au fost inate in considerare la momentn! elabar in conformitate cu reglementarile Uniunii Europene, c: ul PA este obligatoriu gi irebuie efectuat de cdtre autorititile responsabile de controiy) oficial (,controtul controlutui”) Rezultatele acestei evaluari trebuie s8 find cont “le” anumite limitele controlului vizuel si ale echipamentelor de masurare. Masurareg’si lituitele masurarii in cadrul PA impune intotdeauna verificarea tumuror etapelor, ed sctuald eu specificatiile, TOM .g Dupa cum sa ardtat anterior, esi¢‘itegesats@jse pastreze documentatia obiigatorie. Este extrem de Verificarea se face prin raportare l mit, important nu numai documentates, oricdrei deviatii, ci gi a modului in care abaterea a fost corectati. in munca de rutiha ioriu controlul repetat, in unitati mici formulapele.de'yoctimentare sunt mai simple, in cele mari sunt mai defaliate. Este util ca PA si fip'véfifigat deSpecialisti externi pentru a sesiza gi a corecta gregelile, deoarece © persoani devine obliga “u greselile prin munca zilnicd de rutind, Pe langa aceste evaludri vimuale ale abdlerilor §Tefapelor de corectic, alte masurdtori sunt utile, de exemply rezultatele testelor microbidlygieg ale carcaselor. Documentatia trebuteVerificata in mod regulat. Principiul PA este c& ,ceea ce nu este documenta, an este {Rgye"" Bote posibil ea uni Iuerétori sian realizeze importanta documentafiet gi, prin urmargSistééfiud va fi neglijat. g SSOP si SPS in contextul PA {, in unele (ari se utilizeazi o clasificare specified a componentelor PA. impartind-le in Rrdleadieyt operajionaie standarde de sanitaie SSOP) si in Standarde de performanfa pentru spraialie Obiectivul este de a efectua in mod corespunzator att operatiunife specifice (SSO Pheddi stabili conditii care si impiedice contaminarea produsului (SPS). Dupi ce © SP au fost dezvoliate, se va elabora si implementa planul HACCP. SSOP-urile in conformitate cu principiile SSOP, unitatea trebuie si dezvolte, s& pt v si s3 menting proceduti serise pentru activititile zilnice desfagurate, inainte 51 Cy series pentru a preveni o contaminate directa sau o falsificare a produsului. Aceste proceduri serise trebuie: SS + sh detalieze activitatile pe care unitatea ‘efectueze zilnic, inainte (in preoperator) si in timpul operatiunilor ( + 58 identifice procedurile pre-operationafe PP denier col putin curéfarea suprafefelor de contact ale produselor alimentaté, a echipamentelor si a ustensilelor; +s specifice frecvenfa cu care trebuiediéctuat fiecare activitate pre-operationala si operationala, si “& atea pentru implementarea, documentarea gi intretinerea procedurii, SPS-urile SPS se concentreaza asupra medal se desfiiyoara procesul tehnologic, Scopul SPS este dea favoriza crearea unui eiiuadov pentru productia de alimente sigure Standardle de pesformanfiisiifese,sévultetele care trebuie obtinute, dar nu descriu procedarite as ew pas penta a sg adestéstandarde, Pur gi simphs, rezultatul agteptat este definit, dar metodele prin care 28 Terultatul nu sunt specificate, Standardele de performan{k permit unitatit wage wolta si de a folosi proceduri inovatoare si unice de obtinere a rezultatelor dc NPSL itatile pot utiliza diferite mijloace pentru a atinge standardele de performanfi, rezaaide trebuie si fie aceleasi SPS includ:

S-ar putea să vă placă și