Balada bunei învăţături pentru cei cu viaţa păcătoasă

Ori vinzi înscrisuri de iertare,

Ori eşti la cărţi şi zar trişor
Sau călpuzan, tot la frigare
Ori în ulei se fierb şi mor
Sperjuri, procleţi de teapa lor,
Hoţi, japnici şi orice mişel:
Ce crezi, unde-s prăzile lor?
Toate-s la crâşme şi bordel.
Cânţi din tambale şi glumeşti,
Să-nşeli nu ţi-e păcat deloc,
Râzi, zici din flaut şi vrăjeşti,
Prin sate, târguri, iarmaroc,
Farse, măscări. Câştigi la joc
De zar, popice, cărţi? La fel
N-ai parte de al tău noroc,
Toate-s la crâşme şi bordel.
De-aşa mocirlă te fereşte,
Coseşte, ară şi ţesală,
De cai şi de catâri grijeşte;
De nu te-ai purtat pe la şcoală,
Ţi-ajunge ce îţi cade-n poală.
Dar, dărăcind fuior cu zel,
Nu duci ce-ai strâns agoniseală,
Toate la crâşme şi bordel?
Nădragi, abá cu şnur, mantii,
Rochii şi haine de-orice fel,
Duceţi, până mai rău n-a fi,
Toate la crâşme şi bordel.
(François Villon)