POEZII DE IARNĂ SCURTE

Fulgul de zăpadă

Pe obraz, pe nas, pe umăr,

Tot cad fulgii fără număr
S-a oprit în palma unul,
Iute, iute, închid pumnul
Desfac pumnul,
Unde-i fulgul?
Am în mână-un strop de rouă,
Sau un bob de apă, plouă?
S-a topit în mâna mea

Gerul

Astă noapte gerul

A bătut la geam.
Cine să-l audă?
Dacă eu dormeam.
A căzut zăpadă
și s-a luminat…
Vai! Ce flori frumoase
Gerul a pictat.

Primii fulgi

Iarna scutură zăpadă

Peste pomi, câmpii și case.
Cad fulgi mari, cât porumbeii
Și fulgi mici, cât ghioceii.

Brăduleț, brăduț drăguț

Brăduleț, brăduț drăguț,

Ninge peste tine!
Haide, hai, în casa mea,
Unde-i cald și bine
Pom de Anul Nou te fac,
Cu beteala am să te-mbrac
Și steluțe, o mie!
Ninge, ninge – poezii de iarnă ușoare

Ninge, ninge, ninge-ncetișor

cade, cade câte-un fulgușor.
Hai copii la derdeluș
Hai copii la saniuș.
Ninge, ninge, ninge-ncetișor
Cade, cade-un fulg ușor
Câmpul, pomii-ntregul sat
Haina albă-au îmbrăcat.

Vine, vine iarăși iarna – de Elena Farago

Vine, vine iarăşi iarna,

Ninge-afară, ninge.
Mulţi copii afară sunt,
Laudă colinde.
Doar bunica stă în casă,
Spune o poveste.
Despre marele Iisus,
Spune o poveste.
Ger cumplit

Gol, în crivăț, stă-n ograda,

Omul nostru de zăpadă
Nici șoșoni n-are măcar
Nici mănuși și nici fular.
-Mama, ada-l la căldură,
Și să-i dăm că-i tare frig,
Ceai fierbinte și-un covrig!