FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA

COMPORTAMENTULUI PRO-SOCIAL AL PREŞCOLARILOR PRIN

ACTIVITĂŢI CU CARACTER ECOLOGIC

PROF. COORDONATOR:
LECT. UNIV. DR. MARIA CLAUDIA CUC
STUDENT: COSOVAN VALERICA
AN II, PIPP-ZI
MOTTO:
“Învăţaţi-i pe copiii voştri ceea ce i-am învăţat noi pe ai noştri: că
pământul este mama noastră. Tot ceea ce i se întampla pământului , va ajunge
să li se întâmple şi copiilor acestui pământ. Noi ştim cel puţin atât: nu
pământul aparţine omului , ci omul aparţine pământului.” Sieux Scaatle

Schimbarea continuă a mediului, care se petrece sub ochii noştri, este un element major al
unei crize de civilizaţie şi se datorează intervenţiei omului în natură. Înca din anul 1972, la
Conferinta Natiunilor Unite asupra mediului înconjurător, desfăşurată la Stockholm, s-a lansat un
apel adresat întregii omeniri, arătând ca “apărarea şi ameliorarea mediului înconjurator pentru
generaţiile prezente şi viitoare a devenit un obiectiv primordial, dată fiind deteriorarea continuă
a mediului natural, ca urmare a intervenţiilor neraţionale ale omului”. În consecinţă, în
ansamblul măsurilor ce se impun pentru stoparea acestui fenomen, o educaţie mai eficientă a
omului în sensul adoptării unei atitudini, a unui comportament caracterizat prin ocrotirea
mediului înconjurător, are un rol hotarâtor.
Un gând devine constant pentru orice fiinţă raţională ce traieşte pe acest pământ:
pregătirea în sprijinul ocrotirii naturii, începând de la vârsta copilariei. E bine ca omul de mâine
să ştie ce este bine şi ce este rău în raporturile cu “natura mama”, pentru că, mai tarziu, tânărul
iar apoi adultul să acţioneze în consecinţă.
Copiii sunt martori oculari ai transformărilor din viaţa socială, economică şi din mediul
înconjurător. Toate aspectele noi le stârnesc curiozitate, fapt ce se manifestă prin noianul de
întrebări ce ni le pun.
Copiii pot depăşi această etapă printr-o educaţie ecologică, desigur, în conformitate cu
particularităţile de vârstă. În felul acesta li se dă posibilitatea să înţeleagă unele aspecte care deja
în mintea lor ridica unele întrebări.
În vederea formării şi dezvoltării comportamentului pro-social al preşcolarilor, prin
activităţile ecologice eu, ca și cadru didactic de la Grădiniţa Coștiui, prin forme şi mijloace
specifice vârstei preşcolare, am încercat să le dau răspunsuri la aceste întrebări, să le formez
comportamente pro-sociale desfăşurând diferite tipuri de activităţi cu caracter ecologic.
Pentru realizarea acestui tip de educaţie (adica ecologică) există câteva obiective
prioritare, printre care amintim:
-să favorizeze însuşirea unor cunoştinţe din domeniul ecologiei prin activităţi cu caracter
experimental şi demonstrativ, să antreneze copiii în îndeplinirea acestora;
-să le cultivăm dragostea pentru TERRA, tot ce intră în componenţa acesteia: ape, plante,
copaci, animale;
-să-i antrenez pe copii în activităţi curente, să contribuie la îngrijirea unor spaţii verzi
(arbori, flori etc.).
-să viziteze rezervaţii naturale sau amenajări speciale, destinate cultivării unor plante şi
creşterii unor animale care sunt ocrotite de lege;
-să devină participanţi activi la acţiuni de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului
înconjurător;
-să colecteze materiale din natură, materiale refolosibile, deşeuri, şi să le utilizeze pentru
a realiza diferite obiecte cărora să le gasească o utilizare.
 Se poate observa cum problematica lumii înconjurătoare a generat în sfera educaţiei noi
obiective ce conferă capacitatea de a contribui cu resursele specifice la modelarea unui om
pentru o societate a valorilor, la crearea unei societăţi mai bune.
Această problematică se poate rezolva încă din prima etapă a învaţământului - adică
gradiniţa, prin diverse forme de activitate, ca:
-activităţi comune ( în cadrul educaţiei pentru societate şi cunoaştere a mediului);
-activităţi opţionale;
-activităţi extrracurriculare;
-activităţi educative.
Încă de la vârsta preşcolarităţii se pot realiza multe aspecte ale educaţiei ecologice, iar
nouă, cadrelor didactice, ne revine sarcina de a dezvolta şi forma în rândul copiilor
comportamente pro-sociale indiferent de grupă, dar trebuie să respectăm particularităţile de
vârstă şi individuale ale copiilor.
Astfel ca teme de educaţie ecologică au fost planificate şi desfăşurate şi la gradiniţa la
care lucrez.
În continuare voi prezenta unele activităti cu caracter ecologic în care s-a avut în vedere
realizarea unui ansamblu cuprinzator şi variat de obiective cognitive, aplicativ-atitudinale şi
practic-aplicative.
I. Activităţi practice desfăşurate cu preşcolarii în colaborare cu parintii, bunicii,
şcolarii şi reprezentanţi ai comunităţii locale:
- plantare de pomi ;
- semănarea şi răsădirea florilor în gradină, jardiniere şi ghivece;
- îngrijirea pomilor şi florilor (plantelor ornamentale):
- îngrijirea spaţiilor verzi.
Exemple de teme:
-“Plantăm un pomişor”
-“Grădiniţa hărniciei”
-“Grădiniţa ca o floare”
-“Să iubim florile”
- “Îngrijim spaţiul de joacă”
-“Salvăm copacii”
-“Pădurea – izvor de sanatate” (Pădurea Ronișoara, rezervația de larice Pădurea Coștiui)
-afişarea de mesaje ecologice.
Exemple de comportamente pro-sociale
-să ocrotească plantele;
-să efectueze acţiuni simple de îngrijire a plantelor (să le stropească, să le cureţe de frunze şi
de crengi uscate, transportarea acestora lor la locul de depozitare a gunoaielor, afânarea
pamantului, plivit, prăşit, văruit copăceii).
- să participe la înfrumuseţarea mediului în care trăiesc prin activităţile vieţii de zi cu zi;
-să manifeste dezaprobarea faţă de murdarie, dezordine;
-sa efectueze acţiuni simple de curăţenie în curtea gradinitei, în parc, în padure (revigorarea
Padurii Ronișoara și Padurii Coștiui);
-să strângă obiecte aruncate, în saci ecologici şi să le transporte în locuri special amenajate;
-să pregătească straturi pentru a se pune seminţele de flori;
-să şteargă frunzele plantelor, ghivecele şi farfurioarele de praf;
-să recunoască unele mesaje ecologice şi să ia atitudine faţă de cei ce distrug natura;
-să contribuie la amenajarea colţului ecologic şi de ştiintă;
-să se obişnuiască să îmbine utilul cu frumosul;
Prin participarea la aceste activităţi, alături de copii şi a celorlalţi factori educationali, s-a
stimulat în rândul preşcolarilor dorinţa de a participa împreună cu cei mari la activităţile
amintite.
 II. Confecţionarea de jucării, aranjamente florale –tablouri, ecocostumaţii din materiale
refolosibile din natură
În activităţile comune, dar şi cele extracurriculare am realizat urmatoarele :
a)Jucării – ,,Pălăria păpuşii” ,,Coşul” ,,Omul de zăpadă” ,,Trenulețul”
,,Omida” ,,Iepurașul” ,,Șoricelul” ,,Ariciul” ,,Corabia piraților” ,,Fluturi”
b) Aranjamente şi tablouri din flori uscate şi materiale refolosibile :
,,Varza cu flori” ,,Coşul cu fructe” ,,Papucul cu flori”
c) Confecţionare de eco-costumaţii folosite în activităţi artistice (serbari,
carnaval) pentru personaje din poveşti, ca: Vrăjitorul din Oz, Clown, Zâna cea Bună, Scufiţa
Roşie, Făt-Frumos, Împăratul, Soldăţelul, Anotimpurile, Zâna Florilor, Ileana Cosânzeana.
Materiale folosite:
-materiale refolosibile, cum ar fi: sticle din plastic, pahare şi farfurioare de unică folosinţă,
deşeuri textile, (lână, dantelă, fire de aţă), deşeuri din hârtie, flori uscate şi presate, seminte,
scoici, cutii de carton, din plastic, spice de grâu, nasturi, plastilină, pene, hârtie creponată, conuri
de brad, cablu de plastic, sârmă, materiale publicitare, şerveţele, paste făinoase, boabe de cereale,
crenguţe uscate, poliester, coji de nucă, de ceapă, sacoşe din plastic, hârtie, rafie, pietricele.
Exemple de comportamente urmărite şi formate:
Prin aceste activităţi, i-am antrenat pe copii şi părinţi în acţiuni de colectare a unor materiale
refolosibile cărora le-am dat o utilitate prin ceea ce am realizat (ornarea săli de grupă).
Astfel că, am urmărit;
-să culeagă flori şi frunze, să le preseze, să confecţioneze coroniţe, lănţişoare, brăţări, etc.
-să iubească frumosul din natură şi să o respecte;
-să înţeleagă mesajul că “Nimic nu se pierde, ci totul se transforma”
III.Alte activităţi prin care s-au realizat obiective ale educaţiei ecologice:
- învătarea de cântece - “Imnul ecologiştilor”, ”Glasul florilor”, ”Frumoasă-i strada noastră”,
”Infloresc gradinile”;
- memorizări - “Chipul ţării”, ”Ţara mea“ de Andrei Ciurunga,” “Ce te legeni ? ‘‘;
- lecturi ale educatoarei: ”Am sadit un pomişor”,,Povestea bobului de grâu”
- convorbiri cu tema -“O fapta bună”,”Pamantul –planeta albastra”, ”Calatorie prin ţara mea”.
- programe artistice cu mesaj ecologic - “Carnavalul florilor’;
-întâlniri ale copiilor cu reprezentanţi ai comunităţii locale și reprezentanți ai proiectului :
,,Managementul paricipativ al siturilor Natura 2000 Pricop-Huta-Certeze,Tisa Superioară și al
ariei naturale protejate Pădurea Ronișoara”, preșcolarii au participat la activitați de conștientizare
a necesității protejării și înbunătațirii srării de conservare a biodiversitații și patrimoniului
natural;
-excursii şi vizite - “apa –izvorul vieţii ”la Gura Herii;
-“Pădurea-izvor de sănătate”(excursie la Pădurea de larice de la Coștiui)
Comportamente pro-sociale formate:
- să manifeste grijă şi ocrotire pentru tot ceea ce-i înconjoară (plante, arbori, animale);
- să dezaprobe dezordinea şi murdăria;
-să fie harnici şi să le placă curaţenia;
-să înţeleagă şi să iubească natura;
-să aplice reguli de curăţenie;
-să ia atitudine faţă de cei care distrug natura;
-să exprime trăiri emoţionale prin cântece, poezii.
Se poate spune că, în urma desfăşurării acestor activităţi cu caracter ecologic, copiii au
înţeles că ocrotirea mediului implică din partea omului desfăşurarea unor acţiuni practice care să
contribuie la îngrijirea plantelor, copacilor şi a animalelor, iar protejarea mediului presupune
apărarea lui de acţiunile dăunatoare care pun în pericol viaţa plantelor, a animalelor şi a omului.
Prin participarea la aceste activităţi, copilul înţelege rolul pe care îl are în mediu, ce acţiuni este
capabil să efectueze şi care sunt urmările unor atitudini necorespunzatoare faţă de mediul
înconjurător.
Bibliografie: *** Programa activităţilor instructiv-educative în gradiniţa de copii,
Ed. V&I Integral Bucuresti, 2000