Proiect managementul clasei (30%)

Date de identificare / scurtă istorie personală

Climat familial, climat social, climat şcolar
Profilul cazului (nivelul funcţionării cognitive, funcţionare emoţională, abilităţi sociale,
determinanţi motivaţionali, performanţa şcolară etc.) (opțional)
Identificarea unui comportament dezadaptativ (negativ) specific al elev (în școală)
Descrierea succintă a comportamentului
Menționarea dimensiunilor comportamentului (durată, intensitate, formă, latență etc.)
Analiza elementelor care inițiază (antecedentele) comportamentul (locaţii unde se produce /
nu se produce comportamentul vizat, timpul în care survine, .), întocmirea unei grile de
observaţie a comportamentului (forma sub care se manifesta, în timpul orei, pauza, etc.)
Specificare circumstanțe, prerechizite (deprinderi, priceperi…))
Identificarea elementelor care susţin / precipită producerea comportamentului, consecințe
(întăriri, pedepse, extincții…)
Identificarea funcției / funcţiilor pe care le are comportamentul (formularea unor ipoteze
privind motivele care susţin problema comportamentală)
Identificarea altor comportamente care pot îndeplini aceeaşi funcţie pentru elev
(comportamente alternative), dar care sunt adaptative
Sugestii de intervenții comportamentele
Evaluarea succesului intervențiilor. Schimbarea sau ameliorarea acestora după caz.
Surse ale stresului la profesori
Bernard (2016) - principalele cauze ale stresului cadrelor didactice :
comportamentul DEZADAPTATIV al elevilor, lipsa de motivație, lipsa de respect și violența,
conflicte cu colegii;
implementarea noului curriculum;
părinții agresivi;
percepțiile negative false ale mass-mediei și publicului
SITUAŢII PB ÎN ŞCOALĂ
comp ostile, agresive
izolare
sfidarea autorităţii adultului
contrazicere
limbaj obscen
noncomplianţă
autocontrol deficitar
încălcarea sfidătoare a regulilor
abilităţi sociale, și / sau competențe deficitare (Rhode et al, 1992; Walker, et al. 1995)
Ce explică o asemenea mutaţie în conduita elevilor din ultima jumătate de secol?
Exemple şi studii
Relaţia intre convingeri, intenţii, comportamente
Caracteristici ale convingerilor
se formează de timpuriu
dificil de modificat.
rol decisiv în organizarea clasei, în decizii, comportament
Biasarea negativă (Cacioppo, Gardner & Bernston, 1999)
vedem, mai degrabă răul care trebuie redus decât binele care trebuie învăţat
formulare: o pb comp în termeni de insuficiente care trebuie reduse, în loc de carenţe care
trebuie remediate
Trăsături – comportament
Ambiguitatea
Explicaţia circulară
Utilitatea
operaţionalizarea unei categorii
evaluarea conduitei / factorilor care controlează / influenţează comportamentul
ținta unei intervenţii comp este un comportament, nu o categorie
Conceptualizare
Managementul clasei: set complex de comportamente de organizare a clasei, iniţiate de către
profesor, cu scopul de a crea + menţine un climat care să-i permită atingerea obiectivelor
instrucţionale
Indicatori ai eficienţei managementului clasei
timpul efectiv pe care elevii îl alocă activităţii de învăţare în clasă
gradul de angajare / implicare a elevilor în activităţile clasei
climatul socio-emoţional din clasă
performanţele elevilor
calitatea relaţiilor sociale din clasă
comportamentele elevilor în diferite situaţii
COMPORTAMENTUL
se manifestă într-un anumit context
Antecedente – Comportament - Consecinţe
este dobândit prin învăţare
asociativă
observaţională
orientat spre satisfacerea anumitor nevoi (funcţie)
CONTINGENȚE
Un comp/ cogniţie se află în relaţie funcţională cu 2 categ contingenţe:
întăririle / pedepsele și antecedentele
Prin întăriri şi pedepse învaţăm că:
a) “dacă faci a obţii b” (întărire pozitivă);
b) “dacă faci a eviţi, scapi de situaţia aversivă b” (întărire negativă);
c) “dacă faci a, te costă b” (pedeapsă)
când nu mai există nici o contingentă (= relaţie funcţională) între ce face şi ce i se întâmplă
(extincţie operantă)
Analiza funcţională a comportamentului
colectare + testare de informaţii

motivele şi funcţiile comportamentelor disruptive

Comportamentul agresiv: funcţii
(a) rezolvarea conflictelor interpersonale
b) captarea atenţiei
c) supracompensare a unor nereuşite şcolare
d) prestigiu
e) eludarea solicitărilor
Funcţia e contextuală: în contexte diferite, acelaşi comportament poate avea funcţii diferite
CONDIŢII PT. CA O STIMULARE SĂ DEVINĂ ÎNTĂRIRE
rel de contingenţă (rel sistematică)
efect (impact) asupra comp.
satisface o anumită nevoie, dep de context (vizează funcţia pe care o poate dobândi un stimul
nu calitatea intrinsecă a ac)
distincţie întăriri / recompense
Delimitare întăriri / recompense
recompense - acordate pt obţ unor perf sup - nu det necesar recurenţa comp (premiu)
recompense - subclasă a întăriri (întăririle subîntind şi stimuli cu valenţă (-)) (fuga de la ore)
ABORDĂRI POZITIVE
„surprinde-i când sunt buni”
diversitate de recompense
respecta genul şi cultura elevilor
promovare egalitatea / corectitudinea
reguli în manieră pozitivă
disciplinarea pozitivă
„ignorarea tactică”
o bună relaţie cu părinţii
Apelaţi la sprijin
Întăriri
crearea de situaţii în care elevul să aibă succes
timp pentru a se exprima verbal
atitudine pozitivă
a păstra contactul vizual
a aprecia străduinţa
recunoştinţă în faţa celorlalţi
PEDEPSE
remarci critice;
manifestarea îndolielii;
întrebări cu subînţeles de învinovăţire;
neaprecierea străduinţelor;
contrazicere
a pune întrebări la care răspunsul trebuie să fie negativ;
a sublinia defectele copilului (în public); a critica cu aluzii;
atitudine dominantă; aroganţa de tutore
CONSECINŢE ALE COMPORTAMENTELOR DE PEDEAPSĂ
nelinişte, nerăbdare
Închidere
lipsa chefului de a vorbi, a învăţa, a se juca;
suspin, oftat, respiraţie dificilă;
evitarea privirii directe;
vorbire discontinuă, repetiţii, bâlbâială; scăderea performanţelor;
ticuri verbale
voce scăzută, cap aplecat, privire în jos, mimică închisă;
CE SĂ EVITĂM ÎN RELAŢIONAREA CU ELEVII?
limbajul sarcastic
etichetarea persoanei
ameninţări / promisiuni nefinalizate
limbajul critic
COSTURILE PENALIZĂRII
agresivitate, reacţii emoţionale negative şi pb comportam.
comp de tip evazionist / evitativ
pasivitate, lipsă de idei, ticuri verbale („păi...”; „deci”), vorbire nesigură („s-ar putea”;
„poate”; „în principiu”)
dificultăţi concentrare
îndepărtare nu doar de prof. ci şi de materia sa
îl poate face pe un elev să înveţe (temporar) mai mult, dar nu-i va dezvolta pasiunea