CURS 1

Notiuni generale
- planurile
- regiuni superficiale = parietale
- regiuni profunde = viscerale

SPATII
1. CONJUNCTIVE
a) Interstitii conjunctive (ex. carotic, retrofaringian)
- formate din testu conjunctiv lax organizat in jurul viscerelor, a pachetelor
vasculonervoase si in spatiile de alunecare.
- pot fi impartite in: - lamine
- fascii
- interstitii
- denumirea deriva de la regiune sau continut
b) Loje conjunctive
- sunt spatii conjunctive mai mult sau mai putin delimitate de fascii ce se muleaza pe
continut
- tesutul conjunctiv se afla atat in interiorul lojei, cat si in afara sa, formand zone de
pasaj.

2. NEURALE
a) Spatiul conjunctiv periferic – reprezentat de spatiile epidural si subarahnoidian
b) Spatiul continutului neural – spatiul supratentorial, tentorial

3. SEROASE
- au dispozitie periviscerala, fiind delimitate de seroase parietale
- ex. spatiul peritoneal, spatiul pleural
! A nu se confunda peritoneul cu spatiul peritoneal!

ANATOMIA TOPOGRAFICA A CAPULUI

Limita dintre cap si gat: marginea inferioara a mandibulei, continuata cu o orizontala

dusa conventional pana la marginea laterala a muschiului sternocleidomastoidian, dupa care
urca de-a lungul marginii anterioare a acestuia, trece prin baza procesului mastoidian, urmeaza
linia nucala superioara si se termina pe protuberanta occipitala externa.

1
Organizarea anatomica a capului:
- Etaj neural
- Etaj visceral

1. ETAJUL NEURAL AL CAPULUI

NEUROCRANIU
a) Continator somatic (regiuni parietale):
- frontala
- parietala
- temporala
- occipitala
- auriculara
- mastoidiana
b) Spatiile capului:
- spatii neurale:
- supratentorial (cerebral)
- subtentorial (rombencefalic)
- loja pituitara
- cavum trigeminale
- spatiile sistemelor senzoriale:
- spatiul optic
- spatiul vestibulocohlear
c) Regiunea bazei craniului

2. ETAJUL VISCERAL AL CAPULUI

- in portiunea antero-inferioara a capului

- adaposteste organele de simt si portiunile incipiente ale aparatului respirator si digestiv
- scheletul este reprezentat de viscerocraniu
- cuprinde regiuni superficiale si profunde
- limitele viscerocraniului:
a) limita fata de neurocraniu – data de o linie care pleaca de la glabela, urmeaza
marginea supraorbitara, apoi arcada zigomatica, trece pe sub porul acustic extern si ajunge la
marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian.
b) limita fata de gat – corespunde partial cu limita de demarcare a capului fata de gat,
respectiv: marginea inferioara a mandibulei, pana la nivelul gonionului si orizontala dusa
conventional la marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian, care urca pe
marginea anterioara a acestuia pana la mastoida.

2
VISCEROCRANIU
a) Continator:
- regiunea nazala
- regiunea orala
- regiunea mentala
- regiunea bucala (geniana)
- regiunea orbitala
- regiunea infraorbitala
- regiunea zigomatica
b) Continut:
- interstitii conjunctive
- loje viscerale:
- cavitatea nazo-faringiana
- cavitatea oro-faringiana
- spatiul temporo-zigomato-pterigo-masticator:
- fosa infratemporala
- fosa pterigopalatina
- articulatia temporo-mandibulara
- spatii perinasofaringiene:
- pneumatizata anterioara
- paratubar
- carotic superior
- retronazofaringian
- spatii periorofaringiene:
- retroorofaringian
- carotic inferior
- paratonsilar
- spatiul pneumatizat perioral

CRANIOMETRIE
1. Inaltimea capului:
- se masoara intre 2 planuri orizontale: unul trasat prin vertex si altul prin marginea
inferioara a mandibulei
- valori normale: 20-22 cm (corespunde unei optimi din inaltimea corpului)
2. Diametrul antero-posterior:
- de la radacina nasului pana la protuberanta occipitala externa
- valori normale: 19-20 cm
3. Diametrul transversal:
- intre punctele cele mai proeminente ale regiunii temporale
- valori normale: 14-16 cm
4. Circumferinta capului:
- se masoare de-a lungul unui plan orizontal trasat prin arcurile supraciliare
- valori normale: 50-60 cm

3
 Se calculeaza indicele craniometric (IC) dupa formula:
IC = (diametrul transversal x 100)/diametrul antero-posterior
In functie de IC, craniul uman se clasifica in 2 grupe:
- Cranii DOLICO-CEFALICE: IC < 75
- Cranii BRAHIO-CEFALICE: IC > 75

PUNCTE TOPOGRAFICE CRANIOMETRICE

La nivelul boltii craniene (calvariei) avem urmatoarele puncte:

- pe linia medio-sagitala, de-a lungul suturii metopice, se gasesc:
- glabela
- ophryonul (regiunea supraglabelara)
- bregma (la nivelul suturii coronare)
- pe sutura sagitala se gasesc:
- obeliscul (5 cm inaintea lambdei)
- lambda (la nivelul intersectiei oaselor parietale cu occipitalul)
- inionul (mai posterior)

In functie de aceste puncte, calvaria se delimiteaza printr-un plan transversal orientat

antero-posterior, ce trece prin glabela si inion.
Lateral se gaseste punctul STEPHANION: dispus la intalnirea suturii coronare cu linia
temporala superioara; aici se gasesc si bosele (proeminentele) frontala, parietala si temporala.
Partile laterale ale craniului mai prezinta creasta temporala a frontalului, plecand de la
apofiza orbitala externa, continua cu linia temporala superioara si ajunge posteior la locul unirii
dintre parietal, occipital si temporal, unde se formeaza din fontanela asterica punctul
craniometric ASTERION.
Sub linia superioara de pe parietal se gaseste o linie curba inferior ce merge posterior cu
radacina longitudinala a zigomei.
Sub extremitatea anterioara a acestei linii se gaseste punctul craniometric numit
PTERION, unde se intalnesc cele 4 oase: frontal, parietal, temporal si marea aripa a sfenoidului.

Punctele craniometrice ale fetei:

- NASION: articulatia osului nazal cu frontalul
- SPINAL (subnazal): unirea maxilarelor superioare sub orificiul narinelor
- ALVEOLAR: pe marginea alveolara a maxilarului superior
- MENTONIER: pe linia mediana, la nivelul intersectiei cu marginea inferioara a mandibulei
- GONION: varful unghiului posterior al mandibulei, format intre corpul si ramura verticala a
mandibulei
- GLENOIDIAN: in centrul cavitatii articulare temporale
- MALAR: pe fata externa a malarului

4
 Axul craniului fetal poate fi impartit in 2 brate inegale de catre coloana vertebrala, la
nivelul articulatiei occipito-alantoidiene:
- Brat lung: orientat anterior, catre frunte
- Brat scurt: orientat posteior, catre occiput
Conform principiului parghiei cu brate inegale, flectarea craniului se face pe o directie
medio-sternala pentru a micsora diametrul de angajare a craniului (BALAMAUA BUDIN).

ARHITECTURA SCHELETULUI CAPULUI

Forma capului uman rezulta din interactiunea mai multor factori:

1. Dezvoltarea encefalului si cresterea consecutiva a neurocraniului.
2. Pozitia bipeda, viteza relativ mica de deplasare si transmiterea functiei de
prehensiune la membrele superioare determina disparitia botului si aparitia viscerocraniului.
3. Concentrarea organelor de simt la limita dintre neurocraniu si viscerocraniu – ceea ce
determina alungirea viscerocraniului.
4. Actiunea muschilor cefei, a muschilor masticatori si a gravitatiei, care rotunjesc
craniul.

Adaptarile de forma sunt insotite de o arhitectura corespunzatoare, care asigura

rezistenta si elasticitatea capului.
Diferentele de grosime si de arhitectura a aoaselor craniului sunt cele care determina
arcurile de rezistenta (stalpii de rezistenta), precum si zonele slabe predispuse fracturilor.

La nivelul viscerocraniului se intalnesc 4 stalpi de rezistenta datorati masticatiei:

1. Stalpul frontonazal – porneste de la nivelul caninilor si incisivilor superiori, urca de-a
lungul procesului frontal al maxilei si se rasfrange pe marginea supraorbitala a frontalului.
2. Stalpul zigomatic – porneste de la nivelul primului molar superior, urca de-a lungul
corpului maxilei si ajunge la osul zigomatic unde se imparte intr-un ram orbital si un ram
zigomatic.
3. Stalpul pterigopalatin – porneste de la nivelul ultimului molar superior, urca de-a lungul
tuberozitatii maxilare, apoi a lamei perpendiculare a palatinului si a procesului pterigoidian si se
termina pe corpul sfenoidului.
4. Linia mandibulara – aduna fortele dentitiei inferioare si se termina la nivelul mastoidei.

5
 La nivelul calvariei se intalnesc 3 arcuri de rezistenta cu orientare sagitala, unite prin 2
arcuri transversale:
1. Arcul mediosagital – trece prin creasta frontala, sutura sagitala, protuberanta occipitala
interna si creasta occipitala interna.
2. Arcurile laterosagitale – strabat dinainte inapoi: linia temporala a frontalului, linia
temporala inferioara a parietalului, procesul mastoidian si baza craniului, de unde se indreapta
dinapoi inainte, trecand prin radacina longitudinala a procesului zigomatic, arcada zigomatica,
osul zigomatic si revin pe linia temporala a frontalului.

3. Arcurile transversale – sunt reprezentate de:

- creasta transversala a frontalului: dispusa anterior
- liniile nucale: dispuse posterior
* Arcurile de rezistenta ale calvariei sunt intarite de suturile calvariei.

La nivelul bazei neurocraniului se intalnesc căpriorii de rezistenta pe care se sprijina

stalpii de rezistenta de la nivelul viscerocraniului, transmitand o parte din fortele de masticatie
catre structura calvariei; cea mai mare parte a presiunilor ajung la nivelul portiunii bazilare a
occipitalului.
Căpriorii de rezistenta sunt in numar de 6:
1. Cele 2 stanci ale temporalului – posterior
2. Cele 2 aripi mici ale sfenoidului – anterior
3. Căpriorul frontal – reprezentat de crista gali si corpul sfenoidului
4. Căpriorul occipital – corespunde crestei occipitale interne
Cei 6 căpriori converg catre portiunea bazilara a occipitalului, care reprezinta piesa de
rezistenta maxima a bazei neurocraniului si care se fractureaza foarte rar.
La nivelul calvariei, liniile de fractura sunt dispuse deobicei intre arcurile de rezistenta si
intereseaza in primul rand lamina interna a diploei.

6
CURS 2
Spatiile neurale ale capului

Spatiile neurale: spatiul conjunctival periferic + continut.

Spatiul conjunctival periferic este reprezentat de spatiul peri- sau epidural, duramater,
spatiul subdural, arahnoida, spatiul subarahnoidian si LCR.
Subdiviziunea topografica a spatiului neural este determinata de stratul conjunctival al
durei mater:
- Falx cerebri
- Tentorium cerebelli
- Falx cerebelli
- Diaphragm sellae
Rezulta urmatoarele spatii:
1. Spatiul supratentorial (cerebral) – subimpartit in drept si stang
2. Spatiul subtentorial (rombencefalic)
3. Fosa pituitara
4. Cavum trigeminale

1. SPATIUL SUPRATENTORIAL
a) Limite:
- Anterior, superior, posterior, lateral – meningele cerebral
- Medial – falx cerebri si orificiul pe care il limiteaza marginea sa inferioara si baza
craniului, cu diencefalul; formatiuni interemisferice
- Inferior – in partea anterioara se afla meningele cerebral care tapeteaza fosele
cerebrale anterioare si mijlocii; in partea posterioara se afla fata superioara a cerebelului

b) Peretii
- Anterior, superior, posterior si lateral – adera la periostul intern prin lama conjunctiva
externa reprezentata de dura mater craniana, care prezinta aderente stranse la nivelul suturilor
si santurilor sinusale.
La nivelul fetei mediale a boltii cranienee si de-a lungul principalelor artere se gasesc
zone usor decolabile, cu aderenta foarte slaba.
Cea mai intinsa zona decolabila este Zona Gerard Marchant care corespunde arterelor
meningeale mijlocii si santurilor determinate de ramurile acestora. Dura mater este strabatuta
de granulatiile arahnoidiene si venelor emisare.

7
 - Medial – reprezentat de falx cerebri si orificiul pe care acesta il delimiteaza la baza
craniului.
Falx cerebri prezinta:
- 2 fete laterale
- Un varf fixat pe crista galli
- O margine superioara, convexa si aderenta pe creasta frontala interna, dupa
care se dedubleaza formand sinusul venos longitudinal (sagital) superior,
dupa care se fixeaza pe protuberanta occipitala interna
- O margine inferioara, concava, libera, ce contine intr-o dedublare a sa sinusul
longitudinal inferior; impreuna cu fata superioara a Corpului Calos
delimiteaza spatiul subfalciform
- O margine posterioara, denumita si baza, se insera pe fata superioara a
tentorium cerebelli si contine sinusul venos drept.
- Inferior – reprezentat de:
- Dura mater si arahnoida, care tapeteaza fosele cerebrale anterioare si
mijlocii
- Fata superioara a diafragmei selare
- Prelungirea durala care acopera fosa trigeminala formand Cavum Meckel
- Fata superioara a tentorium cerebelli care il delimiteaza de spatiul
subtentorial

Cortul cerebelului
- dispus transversal, avand o forma de semiluna si orientat cu concavitatea anterior
- prezinta:
- fata anterioara – unde se insera falx cerebri
- fata inferioara – da insertie coasei cerebelului si acopera fata superioara a emisferelor
cerebrale
- marginea aderenta – prezinta 2 portiuni:
- portiunea occipitala care se fixeaza pe protuberanta occipitala interna si pe
marginea santului sinusului transvers
- portiunea pietroasa ce se fixeaza pe marginea superioara a portiunii pietroase a
temporalului, de-a lungul ei gasindu-se sinusul venos pietros superior, care trece
peste incizura trigeminala si se termina pe procesele clinoidiene posterioare.
- marginea libera – concava anterior, corespunde fantei Bichat; extremitatea sa se
termina antero-lateral pe procesele clinoidiene anterioare. Impreuna cu clivusul sfeno-
occipital delimiteaza incizura tentoriala
- prezinta pe linia mediana posterior vena cerebrala mare (afluent al
sinusului venos drept)
- pe partile laterale prezinta: istmul mezencefalic impreuna cu nervul
trohlear si arterele cerebeloase superioare si cerebrale posterioare
- la nivelul peretelui inferior, in jurul lojei hipofizare se gasesc sinusurile cavernoase si santurile
intercavernoase (anterior si posterior).

8
 Etajul anterior este limitat posterior, pe linia mediana de santul optic, apofizele clinoide
anterioare si marginile posterioare ale micilor aripi ale sfenoidului. Acesta corespunde:
- Fetelor superioare ale lamelor orbitale frontale
- Lamina cribrosa si crista galli
- Fetelor superioare ale aripilor mici sfenoidale
Prezinta urmatoarele raporturi:
- Inferior: cavitatea nazala si orbitala
- Antero-lateral: regiunea frontala impreuna cu sinusurile frontale si regiunea
temporala
- Pe linia mediana: se gaseste creasta frontala, gaura oarba, crista galli si santul
optic transversal
- Pe lateratul liniei mediane: santuri olfactive, orificii olfactive, gaura etmoidala
- Lateral: conductul orbital intern
- Postero-lateral: bosele orbitale

ORIFICIILE EXTRADURALE
1. Fisura orbitala superioara – este inchisa de prelungirea durala a peretelui lateral a
sinusului cavernos. Este strabatuta de:
- Nervul nazociliar
- Nervul oculomotor – ramul superior si inferior
- Nervul abducens
- Nervul lacrimal si frontal
- Nervul trohlear
- Vena oftalmica superioara si inferioara
Prin partea laterala a fisurii trece ramura orbitala a arterei meningeale medii si
ramul recurent al arterei lacrimale.
2. Foramen spinos
- Artera meningee
- Ramul meningeal al nervului mandibular
3. Foramen emisar sfenoidal (Vesalius) – situat antero-medial de gaura ovala, fiind
traversat de vena emisara (de legatura) dintre sinusul cavernos si plexul pterigoid.
4. Foramen Lacerum – delimitat de:
- Lateral: marginea mediala a aripii mari a sfenoidului
- Medial: lingula sfenoidala (care il separa de canalul carotidian)
- Postero-medial: marginea laterala a portiunii pietroase a temporalului
Este traversat de:
- Nervul pietros mare (din facial)
- Nervul pietros mic (din plexul carotidian intern, acestia doi unindu-se
formand nervul pterigoidian)
- Vena emisara dintre sinusul cavernos si plexul pterigoid
5. Hiatusul canalului lui Fallope (canalul facial) si santul nervului pietros mare care se
indreapta catre gaura rupta.
6. Hiatusul tegmentului timpanic si santul nervului pietros mic (ram din
glosofaringian) care se indreapta catre gaura ovala.

9
 7. Orificiul superior al canalului carotidian – delimitat de:
- Lateral: lingula sfenoidala
- Posterior: apexul portiunii pietroase a temporalului
Acest orificiu est strabatut de artera carotidiana interna si plexul carotidian, fiind
acoperit de lama laterla a sinusului cavernos.

ORIFICIILE INTRADURALE
1. Canalul optic – strabatut de artera oftalmica si nervul optic
2. Gaura rotunda – strabatuta de nervul maxilar
3. Gaura oarba – strabatuta de:
- Nervul mandibular
- Nervul pietros mare
- Artera meningee accesorie, ram al arterei maxilare
- Vena emisara dintre sinusul cavernos si plexul pterigoid

2. SPATIUL SUBTENTORIAL (ROMBENCEFALIC)

- adaposteste trunchiul cerebral si cerebelul
- limite:
- superior: fata inferioara a cortului cerebelului
- inferior: meningele cerebral care tapeteaza fosa craniana posterioara

Etajul posterior al bazei craniului

- delimitare:
- anterior: marginea superioara a lamei patrulatere a sfenoidului impreuna cu marginea
superioara a stancii temporalului
- lateral si posterior: limitat de santul sinusului lateral si protuberanta occipitala interna
- cuprinde:
- lama posterioara a sfenoidului
- fata posterioara a stancii temporalului
- lama bazilara
- fosele cerebeloase ale occipitalului
- pe linia mediana se afla santul bazilar, iar posterior se gaseste gaura occipitala, prin care trec
bulbul rahidian, arterele vertebrale, arterele spinale, nervul hipoglos si ramurile nervului spinal.
- posterior de gaura occipitala se afla creasta occipitala interna a protuberantei occipitale
interne, locul in care se intalnesc cele 3 prelungiri ale durei mater, formand un sinus venos mai
mare denumit Teascul lui Herophile.

10
ORIFICIILE INTRADURALE
1. Foramen magnum
2. Foramen jugular – delimitat intre:
- Incizura jugulara a marginii antero-laterale a occipitalului
- Incizura jugulara a marginii inferioare a portiunii pietroase a temporalului
Este impartit de ligamentul jugular in:
- Compartimentul venos: situat postero-lateral, strabatut de sinusul venos
sigmoid
- Compartimentul neuroarterial situat anteromedial si subimpartit in:
o Orificiul posterior – ies nervii X si XI
o Orificiul anterior – iese nervul IX si intra artera meningeala
posterioara (din artera occipitala)
3. Foseta pietroasa – cu orificiul extern al canalului acustic
4. Canalul hipoglosului – strabatut de:
- Nervul hipoglos
- Ramura meningeala a arterei faringiene ascendente
- Vena emisara prin care plexul bazilar comunica cu vena jugulara interna
5. Porul acustic intern – strabatut de:
- Nervul VII (facial superior)
- Nervul VII bis
- Nervul VIII
- Nervul labirintic
Fundul meatului acustic intern, cu forma patrulatera, prezinta 2 creste, rezultand
4 cadrane:
a) Cadranul antero-superior (aria faciala) care comunica cu canalul facialului
b) Cadranul antero-inferior (fosa cohleara) prin care ies fibrele nervului cohlear
sau acustic
c) Cadranul postero-superior (aria vestibulara superioara sau fosa utriculara)
contine partea superioara a ganglionului Scarpa
d) Cadranul postero-inferior care prezinta:
- aria vestibulara inferioara – in care se gaseste partea inferioara a
ganglionului Scarpa
- foramen singulare – prin care trece nervul ampular posterior

11
 Canalul Fallope
- se intinde de la fosa craniana posterioara pana la gaura stilomastoidiana
- prezinta 3 portiuni:
a) Portiunea labirintica – perpendiculara pe axul portiunii pietroase si contine: cisterna
nervului facial, nervii facial si intermediar (VII si VII bis), ramul arterei labirintice care
insoteste nervul facial.
b) Portiunea intermediara (timpanica) – tine pana la portiunea labirintica, nivel la care
canalul este superficial si prezinta fosa geniculata, care comunica cu fosa craniana
mijlocie prin hiatusul facialului prin care trece nervul pietros mare si prezinta:
- Genunchiul nervului facial
- Ganglionul geniculat
- Ramuri din artera meningeala mijlocie pentru nervul VII
c) Portiunea mastoidiana – verticala, descendenta, paralela cu peretele posterior al
cavitatii timpanice; prezinta:
- Al doilea genunchi al nervului facial
- Artera stilomastoidiana
- Venele comitante
6. Orificiul apeductului vestibular – posterior de meatul acustic intern si contine sacul
endolimfatic.
7. Orificiul trigeminal – prin care ies radacinile nervului trigemen.
8. Orificiul nervilor III, IV, VI.

ORIFICIILE EXTRADURALE ale fosei cerebrale posterioare

1. Orificiul fosei subarcuata – contine vena sigmoida antrala
2. Canalul condilian – traversat de vena emisara prin care sinusul sigmoidian comunica
cu venele occipitale si de ramura meningeala a arterei occipitale.
3. Alte orificii emisare: occipital si mastoidian.

UNGHIUL CEREBELO-PONTIN
Reprezinta zona anatomo-clinica de maxim interes care cuprinde prelungirea laterala a
ventriculului IV impreuna cu plexurile coroide, orificiul Luschka, orificiul superficial al nervilor VII
si VIII.
Manifestarile clinice ale patologiei de unghi cerebelos cuprind:
- Sindromul vertiginos
- Surditate
- Hidrocefalia
- Neurinomul de nerv acustic
Limite:
- Posterior: fata anterioara a cerebelului
- Anterior: dura mater care acopera versantul anterior, petroclival al fosei
posterioare
- Superior: puntea si pedunculul cerebelos mijlociu
- Inferior si lateral: lobul digastric
- Medial: santurile bulbare adiacente

12
 Continut:
- Cisterna cerebelo-pontina
- Cisterna cerebelo-medulara
- Originile superficiale si traiectul intracranian al nervilor: V, VI, VII, VII bis, VIII,
IX, X, XI, XII
- Artera vertebrala dispusa anterior de nervul XI
- Ramurile lungi ale arterei bazilare: arterele cerebeloase antero-inferioara si
antero-superioara, artera labirintica, artera trigeminala.

FOSA PITUITARA
- limite si pereti:
- superior: diafragma selara
- inferior: dura mater care tapeteaza fosa pituitara
- lateral: dura mater care separa loja pituitara de loja cavernoasa
- continut: hipofiza, artera hipofizara supero-inferioara si vena omonima

DIAFRAGMA SELARA
- dispusa in plan orizontal, de forma patrulatera, cu:
- Fata superioara: in care se gaseste orificiul central prin care trece infundibulul
hipofizar si vine in raport cu spatiul optopeduncular. Sunt prezente si 2 orificii
caroticoclinoide prin care trec arterele carotide interne la iesirea acestora din sinusul
cavernos
- Fata inferioara: vine in raport cu hipofiza si prezinta cisterna hipofizara
- Marginea anterioara: se fixeaza pe marginea posterioara a santului chiastmatic si pe
tuberculul selar si contine sinusul venos intercavernos anterior
- Marginea posterioara: se fixeaza pe marginea superioara a seii turcesti si pe
procesul clinoidian posterior, continand sinusul intercavernos posterior
- Marginea laterala: se insera pe procesul clinoidian anterior si posterior, iar in partea
centrala se continua cu peretele extern al lojei cavernoase

LOJA CAVERNOASA
- reprezinta spatiul ingust aflat pe fata laterala a corpului sfenoidal si al lojei pituitare, care se
formeaza prin dedublarea durei mater.
- adaposteste plexul cavernos cu rol de amortizare a pulsatiilor carotidei interne, fiind traversat
de trabecule.
- prezinta 2 pereti (lateral si medial) si are o directie oblica, medial, posterior de la fisura
orbitala posterioara la orificiul superior al canalului carotic.
- continut:
- Sinus cavernos
- Nervii oculomotor, trohlear, oftalmic si maxilar care trec prin peretele lateral al
sinusului
- Artera carotida interna
- Plexul simpatic carotidian intern
- Nervul abducens care trece prin sinusul cavernos

13
- portiunile arterei carotide interne: ascendenta – genunchiul carotic posterior – portiunea
sagitala – genunchiul carotic anterior
- comunicarile lojei:
- Cu orbita prin fisura orbitala superioara (de-a lungul nervilor III, IV, oftalmic si
maxilar)
- Cu spatiul parafaringian prin plexul venos care separa carotida interna cu plexul
carotic simpatic din canalul carotic osos
- Cu fosa infratemporala prin venele emisare ale fosei cerebrale mijlocii

SINUSUL CAVERNOS
- afluenti:
- Vena oftalmica superioara si cea inferioara
- Vena cerebrala mijlocie superioara si cea inferioara
- Sinusul sfenoparietal
- Vena centrala a retinei
- Vena meningiana mijlocie
- dreneaza in:
- Sinusul venos transvers, prin intermediul sinusului venos pietros superior
- Vena jugulara interna, prin intermediul sinusului venos pietros inferior
- Vena faciala, prin intermediul venei oftalmice superioare
- Plexul pterigoid prin vena emisara

CAVUMUL MECKEL
- este un spatiu neural situat in fosa cerebrala mijlocie
- este format din:
- Continator: arahnoida, dura mater, spatiul subarahnoidian, cisterna trigeminala, pia
mater
- Continut: Ganglionul Gasser, artere trigeminale, vene trigeminale (se varsa in sinusul
pietros superior)
- pereti:
- Superior: format din fascicule conjunctivale derivate din tentorium cerebelli
- Inferior: dura mater care acopera fosa trigeminala
- Posterior: se afla porus trigemini, delimitat de incizura trigeminala a marginii
superioare a portiunii pietroase a temporalului cu marginea aderenta a tentorium
cerebelli; este strabatut de radacina trigemenului
- Anterior: trimite trei prelungiri numite tunele; cel oftalmic si cel maxilar sunt incluse
in partea inferioara a peretelui lateral al sinusului cavernos

14
CURS 3
Spatiile periviscerale ale capului si gatului

Circumscriu antero-posteior fetele laterale si posterioare ale cavitatilor nazofaringiana si

orofaringiana. Aceste spatii prezinta mai multe zone:
1. Zona anterioara – care formeaza peretele pneumatizat internazoorbital si care se
intinde in sens vertical de la jonctiunea pneumatizata cranio-faciala pana la planul apexurilor
dentare superioare.
2. Zona mijlocie – este reprezentata de un spatiu unic, cu un segment superior
paratubar si un segment inferior paratonsilar. Aceasta zona se intinde de la baza craniului pana
la un plan orizontal dus prin unghiul mandibulei (gonion).
3. Zona posterioara – este reprezentata de spatiul carotic superior. Se intinde de la baza
craniului pana la planul orizontal dus prin unghiul mandibulei.
4. Zona mediana retroviscerala – se intinde de la baza craniului pana la T4.

Organizarea topografica:
- Zona anterioara: formeaza peretele pneumatizat internazoorbital (cu sinusuri).
- Zona mijlocie: formeaza spatiul paratubar.
- Zona posterioara: formeaza spatiul carotic superior.
- Zona mediana retroviscerala: formeaza portiunea nazala a spatiului retrofaringian.
Spatiile conjunctive situate posterior de zona pneumatizata anterioara sunt structuri
verticale care se continua inferior, fara o linie de demarcatie precisa, cu spatiile conjunctive ale
gatului (ex. spatiul paratubar se continua cu spatiul paratonsilar).

SPATIUL PARATUBAR
- este un interstitiu conjunctiv organizat in jurul tubelor auditive, avand forma de prisma
triunghiulara cu 3 pereti si 2 orificii.
- peretii spatiului paratubar:
- Peretele medial - reprezentat de peretele lateral al faringelui, de la jonctiunea cu
marginea posterioara a lamei pterigoidiene mediale, pana la unghiul lateral al faringelui.
- Peretele lateral - este format de:
- lama profunda a fasciei parotidiene, derivata a fasciei cervicale superficiale,
dispusa intre procesul stiloid si ligamentul sfenomandibular
- portiunea superioara a fetei mediale a muschiului pterigoidian medial
- Peretele posterior – alcatuit din segmentul stilofaringian al fasciei stiliene
- orificiile spatiului paratubar:
- Orificiul superior – inchis de tuba auditiva (trompa lui Eustachio)
- Orificiul inferior – situat in planul conventional al palatului dur, care face comunicarea
cu spatiul paratonsilar

15
- continutul spatiului paratubar:
- Complexul tubar fibro-cartilaginos
- Originea muschilor tensori si ridicatori si valului palatin
- Muschiul stilofaringian
- Elementele vasculo-nervoase reprezentate de:
- nervul glosofaringian
- ramura linguala a facialului
- artera faringiana ascendenta: urca pe peretele postero-lateral al faringelui,
unde participa la formarea plexului arterial perifaringian
- artera palatina ascendenta: ram din artera faciala, care urca intre muschii
constrictori superiori ai faringelui si pterigoidian medial. In acest spatiu emite artera
tonsilara, dupa care se termina in plexul arterial perifaringian
- plexul venos perifaringian
- limfoganglioni cervicali profunzi

SPATIUL PARATONSILAR
- se afla sub spatiul paratubar si are forma de prisma triunghiulara cu 3 pereti si 2 orificii
- peretii spatiului paratonsilar:
- Peretele medial: reprezentat de peretele lateral al faringelui, format din muschiul
constrictor superior al faringelui acoperit de fascia bucofaringiana
- Peretele lateral: este format din:
- lama profunda a fasciei parotidiene care ajunge pana la peretele lateral al
faringelui
- fata mediala a muschiului pterigoidian medial
- Peretele posterior: format din portiunea stilofaringiana a fasciei stiliene
- orificiile spatiului paratonsilar:
- Orificiul superior: in planul conventional al palatului dur si face comunicarea cu spatiul
paratubar
- Orificiul inferior: comunica cu spatiul laterovisceral cervical
- continutul spatiului paratonsilar:
- Fasciculele inferioare ale muschiului stilofaringian
- Elemente vasculo-nervoase reprezentate de:
- nervul glosofaringian
- artera faringiana ascendenta
- artera palatina ascendenta
- plexul venos perifaringian
- limfoganglionii cervicali profunzi

16
 SPATIUL CAROTIC SUPERIOR
- este un interstitiu conjunctiv organizat in jurul pachetului vasculo-nervos al gatului si ocupa
segmentul superior al lojii carotidiene
- are forma unui trunchi de piramida patrulatera cu varful trunchiat orientat superior
- peretii spatiului carotic superior:
- Lateral: reprezentat de muschiul sternocleidomastoidian si de fascia sa
- Medial: reprezentat de unghiul lateral al faringelui care se continua posterior cu septul
sagital retrovisceral
- Anterior: reprezentat de diafragma stiliana
- Posterior: reprezentat de fascia prevertebrala
- Varful trunchiat: reprezentat de baza craniului cu foramenele jugular si carotic
- Baza: este deschisa larg spre trigonul carotic inferior, fiind limitata astfel:
- medial: de muschiul constrictor superior al faringelui
- lateral: de pantecul posterior al muschiului digastric, acoperit de m. SCM
- posterior: de fascia prevertebrala

Diafragma stiliana
- formata din urmatoarele structuri anatomice:
- Procesul stiloid
- Muschiul stilohioidian
- Ligamentul stilohioidian
- Ligamentul stilomandibular
- Muschiul stiloglos
- Muschiul stilofaringian
- Ligamentul stilofaringian
- conectata functional cu:
- Postero-lateral: cu pantecul posterior al muschiului digastric
- Antero-medial: cu ligamentul sfenomandibular

Fascia stiliana
- este o dependinta a fasciei cervicale superficiale si reprezinta lamina profunda parotidiana
care tapeteaza diafragma stiliana
- ia nastere la marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian si prezinta 2 portiuni:
1. Segmentul lateral al fasciei stiliene
- se orienteaza medial, intecuind succesiv pantecul posterior al digastricului, muschiul
stilohioidian si muschiul stilomandibular
- formeaza peretele posterior al lojii parotidiene si prezinta 2 triunghiuri importante:
a) Triunghiul laterostilian – delimitat astfel:
- Superior: baza corespunde gaurii stilomastoidiene
- Lateral: fata mediala a pantecului posterior al digastricului
- Medial: marginea laterala a muschiului stilohioidian
- Varful: este orientat inferior
!In aria acestui triunghi, nervul facial patrunde in loja parotidiana!

17
 b) Triunghiul mediostilian – delimitat astfel:
- Inferior: se gaseste baza reprezentata de septul parotidosubmandibular aflat pe fata
profunda a gonionului
- Lateral: se afla marginea mediala a muschiului stilohioidian
- Medial: se afla ligamentul stilohioidian
- Varful: este orientat superior catre apofiza stiloida
!Prin aria acestui triunghi, artera carotida externa patrunde in loja parotidiana!

2. Segmentul medial al fasciei stiliene

- intecuieste succesiv ligamentele stilohioidian si stilomandibular, precum si muschiul
stiloglos, care sunt situate intre artera carotida externa (dispusa antero-lateral) si artera
carotida interna (dispusa postero-medial)
- la acest nivel fascia prezinta 2 prelungiri:
a) Prelungirea mediala (alara) – care se insera pe unghiul lateral al faringelui si formeaza
fascia stilofaringiana (aripioara faringiana laterala)
b) Prelungirea anterioara – trece pe fata laterala a muschiului stilofaringian, aflat in spatiul
paratubar; intecuieste ligamentul sfenomandibular (care subintinde medial septul
parotidosubmandibular) si se continua cu peretele medial al lojei parotidiene si cu fascia
interpterigoidiana

Continutul spatiului carotic superior:

Nervii: IX, X, XI
- la acest nivel, nervul vag prezinta ganglionii sai
- nervul vag coboara participand la formarea pachetului vasculo-nervos al gatului
- in spatiul carotic superior, nervul vag emite urmatoarele ramuri:
a) Ramura meningeala – care reintra in craniu prin gaura jugulara
b) Ramura auriculara – care strabate canalul mastoidian (de la nivelul fosei jugulare), dupa
care se anastomozeaza cu nervul facial, impreuna cu care iese prin gauraa
stilomastoidiana si ajunge la peretele superior al meatului acustic extern
c) Ramuri colaterale faringiene – care, impreuna cu ramuri sin glosofaringian si ramuri
simpatice, vor forma plexul nervos perifaringian
d) Ramuri cardiace superioare – care, impreuna cu ramuri simpatice cervicale, vor participa
la formarea plexului cardiac anterior
e) Ramuri carotice – pentru corpusculul carotic
f) Nervul laringeu superior
- nervul glosofaringian – prezinta si el cei 2 ganglioni, care au un traiect descendent, situat
postero-lateral de pachetul vasculo-nervos cervical, dupa care descrie o curba cu concavitatea
anterior, traverseaza diafragma stiliana si impreuna cu muschiul sau satelit (muschiul
stilofaringian) ajunge in spatiul paratubar, unde da urmatoarele ramuri:
a) Ramuri carotice
b) Ramuri musculare – pentru muschiul stilofaringian
c) Ramuri faringiene – pentru plexul faringian

18
 d) Nervul timpanic – se desprinde din ganglionul inferior, patrunde in cavitatea timpanica,
alaturi de artera timpanica inferioara (ram din artera faringiana ascendenta).
- nervul accesor – prezinta la acest nivel cele 2 ramuri ale sale: laterala si mediala
- nervul hipoglos – are un traiect oblic, infero-lateral, incrucisand pachetul vasculo-nervos al
gatului si nervii IX si XI, patrunzand la final prin hiatul intermuscular hiogloso-milohioidian in
loja sublinguala, unde se termina prin ramurile sale linguale

Arterele
a) Artera carotida interna
- vine in raport cu ganglionul simpatic cervical superior caruia ii asigura si vascularizatia
- prezinta la acest nivel plexul carotic format din ramuri vagale si ramuri simpatice din
ganglionul simpatic cervical superior
b) Artera occipitala
- cu originea pe fata posterioara a arterei carotide externe, deasupra incrucisarii cu nervul
hipoglos (XII)
- da la acest nivel ramura arteriala a muschiului SCM, dupa care urca postero-superior, de-a
lungul pantecelui posterior al muschiului digastric si patrunde in triunghiul posterior al gatului

Venele - Vena jugulara interna

- continua sinusul venos sigmoid cranian
- in spatiul carotic superior intra in pachetul vasculo-nervos al gatului
- se colecteaza urmatorii afluenti:
- Vena apeductului cohleei (la nivelul bulbului venos superior)
- Sinusul venos pietros superior (la nivelul bulbului venos superior)
- Venele plexului hipoglosal
- Venele plexului carotic
- Venele faringiene

SPATIUL MEDIAN RETROVISCERAL (RETROFARINGIAN)

- se dezvolta din apozitia lamelor mezenchimale ale fetei ventrale a mezoblastului axial cefalic si
al fetei dorsale al intestinului anterior primitiv
- este cel mai lung dintre spatiile periviscerale, intinzandu-se de la baza craniului la T4
- prezinta 3 segmente:
- Segment cefalic – corespunde fetelor posterioare ale cavitatilor nazofaringiana si
orofaringiana, precum si fetei anterioare ale C1 si C2
- Segment cervical – corespunde fetei posterioare a lojei faringo-esofagiene si fetelor
anterioare a vertebrelor C3-T2
- Segment toracal – corespunde fetelor anterioare ale vertebrelor T3-T4
- limite:
- Superior – fata inferioara a procesului bazilar al occipitalului, posterior insertiei fasciei
faringo-bazilare
- Anterior – peretele posterior al faringelui, acoperit de fascia bucofaringiana
- Posterior – fascia prevertebrala, care acopera muschii prevertebrali
- Lateral – septurile sagitale si fascia prevertebrala

19
 Spatiul retrofaringian contine tesut celular lax in care se gasesc ganglionii cervicali
profunzi, acest tesut celular lax continuandu-se inferior cu mediastinul posterior.

20