Managementul durerii

 Când un semnal dureros este procesat în creier, pot fi activate anumite

gânduri, amintiri şi emoţii, în timpul sau imediat după încetarea durerii.
 Exemplu, cineva cu o durere de spate se apleacă să ridice ceva de jos: apare
senzaţia de durere + frustrare la gândurile: “De ce mi se întâmplă asta mie?
Nu pot să ridic nici măcar ceva de pe jos fără să am această durere. Nu ar
trebui să mă confront cu asta.” + sentiment de inutilitate la gândurile: “Nu
o să mai pot niciodată să am o viaţă normală”
 Gândurile, amintirile şi emoţiile pot influenţa experienţa durerii la nivel fizic
în sistemul nervos central şi periferic (fac durerea să pară mai intensă decât
este în realitate.
 Stările noastre emoţionale şi gândurile ne influenţează percepţia asupra
durerii.
 Unii pacienţi nu tolerează foarte bine durerea şi ajung la suferinţă fizică.
Când pacienţii se angajează în gândire negativă, catastrofică despre durerea
lor, ei experienţiază suferinţă cognitivă. Durerea este văzută adesea ca un
semn că ceva nu este în regulă. A avea durere cronică poate să ducă la un
sentiment intens de pericol precum şi la o varietate de emoţii dureroase,
datorită duratei şi intensităţii durerii (suferinţă emoţională). Există de
asemenea şi un număr de consecinţe personale, sociale şi de mediu care
face ca durerea cronică să fie foarte dificil de gestionat de către pacienţi, de
exemplu: limitările fizice, schimbările unor roluri în viată (e.g., muncă,
finanţe, recreere), probleme în relaţii, şi probleme legale. Asta este
cunoscută ca şi suferinţă psihosocială.
 Pacienţii cu durere cronică au un nivel ridicat de suferinţă emoţională ca
rezultat al naturii de termen lung al durerii lor precum şi a efectelor limitate
ale intervenţiei medicale.
 Tind să îşi suprime furia mai mult decât alţii.
 Oboseala şi iritabilitatea – simptome comune.
 Alte emoţii negative: resentiment/indignare, lipsă de speranţă, inutilitate şi
disperare.
  La început mulţi pacienţi cu durere cronică sunt optimişti cu privire la
problemele lor medicale şi păstrează credinţa în profesia medicală de a le
rezolva problema. Acesta este adesea cazul durerii acute. Oamenii încearcă
să găsească o explicaţie pentru durerea lor; ei o pot interpreta într-un mod
negativ. Pe măsură ce durerea continuă dincolo de expectanţele medicale
rezonabile pentru vindecare, pacienţii îşi pot interpreta durerea ca fiind
incontrolabilă şi ireparabilă. Aceste gânduri se pot de asemenea generaliza
şi la alte aspecte ale vieţii lor. Pot experienţia depresie, anxietate şi furie
când se concentrează asupra durerii şi asupra limitărilor fizice şi se gândesc
că durerea lor este incontrolabilă: “Nu pot să-mi controlez durerea. Dacă nu
am control asupra corpului meu, nu o să fiu functional deloc. Ceva rău o să
mi se întâmple. O să fie o catastrofă.”
 Se pot învinovăţi pentru durerea lor: “De ce eu? Lucrurile rele li se întâmplă
doar oamenilor răi. Deci, înseamnă că am făcut ceva rău.”
 Gânduri negative în legătură cu abilităţile lor de a face lucruri.
 Dacă durerea continuă în ciuda intervenţiilor medicale, pacienţii se pot
percepe pe sine ca având mai puţin control asupra unor variate faţete ale
vieţii. Apoi, pacienţii se pot vedea mai vulnerabili la boală sau rănire în
timp.
 Tind să se concentreze mai mult asupra aspectelor negative ale vieţii decât
înainte, acest fapt exacerbează durerea. Ca rezultat, se poate dezvolta un
ciclu stres-durere.
 Gândurile negative şi distresul emoţional poate duce la creşterea tensiunii
musculare, care duce la creşterea nivelului durerii, ceea ce provoacă şi mai
mult distres. Apare un ciclu, cu durerea cauzând distres, cu distresul
cauzând şi mai multă durere.

 Pain includes not only physiological sensations but also our emotions,
behaviors, and thoughts; all of these experiences are interrelated.
 Pain also includes the personal, social, and environmental influences
or stresses in our lives, including our individual characteristics, personality
styles, physical limitations, relationships with others, medical
care, and life roles, as well as aspects of our physical environment
(e.g., weather and climate).
  People can have negative, unrealistic thoughts and beliefs about their
pain, themselves, their personal world (including their relationships
with others and life roles), and their future given their current
chronic pain condition.
 Our negative, unrealistic thoughts about pain and other life events can
have a significant and negative impact on how we perceive pain sensations,
how we feel emotionally, and what we do when we are in pain.
 There are identifiable types of errors in our thinking (or cognitive
distortions) that negatively impact pain.
 The thoughts and images we have about our pain and life events in
the moment are related to underlying beliefs. There are three levels
of cognition about pain and life circumstances: automatic thoughts
(e.g., self-talk and imagery), intermediate beliefs, and core beliefs.
 In cognitive therapy, we work on automatic thoughts first, then on
the underlying beliefs related to these thoughts.

Componentele durerii
Durerea include senzaţii, emoţii, gâ nduri, comportamente, şi influenţe sociale
şi de mediu; ele sunt experienţe interrelaţionate.

Senzaţiile durerii
Ce experienţiază fizic pacienţii care au o durere? Ce adjective folosesc pentru a
descrie durerea: lovit, înjunghiat, ars, împuşcat, dureros, pulsatilă , inflamat).
Câ t de des apare durerea? Câ t timp durează ?

Emoţii
Ce emoţii experienţiază ? Anxietate, frustrare, depresie, disperare etc

Gâ nduri şi convingeri
Catastrofare, nerealiste

Comportament
Ce fac câ nd am durerea? Unii se pot crispa/tresă rii, altii se pot aseza să stea
întinşi. Se pot plange altor persoane, pot lua medicamente. “Comportamente
de durere”. Aceste comportamente solicit atenţie şi sprijin din partea altora,
ceea ce întă reşte comportamentele de durere la fel şi dizabilitatea durerii şi
distresul.
Pag 45.