7.

Curriculum

Tinand seama de importanta capital a invatarii in supravietuirea omului, nu se putea ca educatia

sa nu devina o preocupare de prim rang in societate. In dezvoltarea sa istorica, educatia a parcurs
drumul de la ceva neorganizat si neconstientizat, la ceva din ce in e mai organizat si
neconstientizat, la ceva din ce in ce mai organizat si constientizat. Astfel, asistam la constructia
din ce in ce mai riguroasa a ceea ce am putea numi curriculum al educatiei. Avand o origine
latina (curriculum = cursa, alergare, la plural curricula), termenul este din ce in ce mai folosit si
in lucrarile de pedagogie romaneasca si in documentele de politica educationala. Sunt doua
acceptiuni ale termenului curriculum: un sens restrans- curriculumul desemneaza continutul
invatamantului si un sens larg – acesta se refera la intregul program al actiunilr educative, cu
toate componentele si interactiunile dintre ele. „Punctul focal al curriculumurilor trebuie sa fie
elevul, nu materia.” D’HainautCurriculum se refera la educatia desfasurata in mod organizat
pentru ca este greu de crezut ca majoritatea parintilor stiu sa formuleze obiectivele, continuturile,
sa foloseasca metode stiintifice de educatie in familie si pot evalua corect nivelul la care au ajuns
capacitatile de gandire sau atitudinile si aptitudinile copiiilor lor. Posibilitatile cele mai mari de
organizare curriculara le are educatia scolara, respectiv universitara. John Dewey (sec. XX)
intelegea prin curriculum continutul invatamantului plus experientele de invatare de zi cu zi din
societate. „Daca exista o superioritate a educatorului fata de educat, aceasta consta in faptul ca
primul este pe deplin constient asupra finalitatilor, pe cand al doilea actor nu intrezareste scopul
decat in mod confuz si aspira spre el in mod inconstient. Educatorul va sti dinainte unde trebuie
sa ajunga.” Hubert

Tipuri de curriculum:Core-curriculum (curriculum general) = continuturi centrate pe

nevoile comune ale elevilor si selectate din discipline de stricta necesitate pentru categorii largi
de elevi. Core-curriculumul este constituit din acel trunchi comun de discipline, obligatoriu
pentru toti elevii, iar – ca procentaj- ocupa pana la 80% din totalul acestora, restul materiilor
fiind selectate in functie de nevoile concrete, speciale ale unor categorii de elevi. Curriculum
specializat (sau de profil) = seturi de continuturi (stiintifice, artistice, tehnice etc.) activate la
diferite discipline pentru a forma si cultiva anumite competente in domenii
particulare.Curriculum informal = este constituit din acele experiente de invatare captate in
afara spatiului scolar (aflate in legatura cu cele ivite in scoala), prin mass-media, institutii
culturale, religioase, familie, grupul de prieteni etc. Curriculum recomandat = oferta pusa la
dispozitie de catre experti, de catre specialisti pentru diferiti utilizatori.Curriculum scris
(prescris) = documente care directioneaza procesele de predare- invatare: planuri de invatamant,
programe scolare etc.Curriculum predat = totalitatea cunostintelor actualizate efectiv in
predare de catre actorii implicati in proces (profesori, elevi).Curriculum invatat (realizat) =
ceea ce achizitioneaza efectiv elevul si are este interiorizat si activizat de catre acesta in diverse
imprejurari, scolare sau nu. Curriculum suport = acele suporturi precum carti, ghiduri, caiete cu
scop didactic, resurse multimedia utilizate in procesele de predare, invatare,
evaluare.Curriculum testat = acea parte din curriculum verificata prin intermediul

1
instrumentelor de evaluare.Curriculum zonal (local) = acele continuturi de care beneficiaza
doar unii elevi dintr-un spatiu geografic pentru care respectivele valori se dovedesc prioritare
(ex: cunostinde de folclor, istoria sau geografia comunitatii locale).Curriculum exclus = acele
secvente ale curriculumului care nu au fost ipostaziate in predare din anumite ratiuni (de
exemplu, s-au devalorizat, nu mai sunt actuale).Curriculum ascuns – Philippe Perrenoud (1995)
include in continuturile ascunse conduite si capacitati precum: a sti sa-ti petreci timpul, a te
apara, a te face placut, a alege, a te descurca, a ramane autonom, a te face ascultat, a te revolta.

Documente curriculare

Planul de invatamant cuprinde:

-Disciplinele scolare care urmeaza a fi studiate si succesiunea acestora pe ani scolari;

-Numarul saptamanal si anual de ore pentru fiecare obiect, la fiecare an de studiu;

-Structura anului scolar, adica succesiunea intervalelor de timp afectate studiilor, vacantelor,
examenelor.

In unele circumstante, programa scolara poate suplini – pentru moment- lipsa unui manual, dat
fiind ca, in principiu, aceasta include urmatoarele informatii:

-Sublinierea importantei disciplinei in cauza si a valorii ei instructiv-educative, obiectivele de

realizat la disciplina respectiva, natura si volumul cunostintelor ce trebuie predate si insusite de
catre elevi, concretizate in enumerarea temelor si a subtemelor, timpul afectat pentru fiecare
capitol, subcapitol, lectie, temele suplimentare sau la dispozitia profesorului, indicatiile
bibliografice etc.

Manualul scolar este unul dintre instrumentele de lucru pentru elevi care detaliaza pemele
recomandate de programele scolare la fiecare obiect de studiu si pentru fiecare clasa. Un manual
bun trebuie sa fie nu numai un depozitar de informatii, ci si un prilej de dezvoltare a gandirii.