Metodologia cercetării în științele educației – curs 12.11.

2021

Al treilea pas al cercetării – organizarea si desfășurarea cercetării:

 Organizarea- trecem resursele umane (colaboratori, experți, subiecți), sarcini de cercetare,

utilizarea resurselor materiale, financiare, calendarul cercetării
 Se asigura familiarizarea cu instrumentele
 Când trecem la desfășurare, înregistrăm o serie de date: variabilele independente sau
dependente, date cu privire la metodele de ev inițiala, continua, sumativă și la distanță, la
dificultățile întâmpinate, opiniile și dorințele subiecților
 În funcție de concluzie, reformulăm ipotezele

Al patrulea pas- analizare, prelucrare, interpretare a datelor obținute

 Datele sunt organizate, grupate, sistematizate

 Este nevoie de o evaluare critică bazată pe aspecte pozitive și negative
 Notarea nepotrivirilor este foarte importantă, toate diferențele care apar, toate lucrurile
care până la momentul respectiv cercetarea nu se corelează
 Condensam datele obținute în tabele felurite, facem calcule de procentaj, raportări la scări
de evaluare, diagrame de structură sau comparație, facem grafice, exprimăm indici, tot ce
este necesar
 Trecem la o analiză de profunzime a acelor date - realizăm o îmbinare și corelare a
variabilelor, asocieri, regresii, construiri pe baza concluziilor
 Se poate apela la aparatul statistico -matematic pentru a stabili diferențe între grupurile
experimentale și cele de control
 În acest proces, facem analiza, interpretarea calitativa, din perspectivă pedagogică și
metodică, din perspectivă managerială a acelor date/rezultate
 Unele dintre calculele matematice/statistice sunt foarte elaborate și nu se pot realiza decât
cu mare dificultate
 Interpretând găsim explicații profitabile pentru investigațiile pe care le realizăm și pentru a
găsi soluții optime în ceea ce privește activitatea educațională

În urma analizei, prelucrării și interpretării, se stabilesc concluziile finale (pasul 5). Adică facem
rapoarte finale cu privire la ipoteze. În mod normal, ipotezele se leagă de concluziile finale.

 Se pot realiza observații sistematice

 Concluziile care se desprind în urma investigațiilor nu presupun rediscutarea unor aspecte
teoretice, ci se referă la contribuția personală/originală ale cercetătorului.
 Cercetarea nu se încheie dacă cu ajutorul metodelor folosite confirmăm sau nu ipoteze, ci în
momentul în care oferim propuneri, sugestii alternative la problema pe care am cercetat-o.

Valorificarea cercetării (pasul al 6-lea) - Activitatea desfășurată și concluziile finale pot fi

valorificate și popularizate din perspectivă teoretică și practică. Presupune și stabilirea beneficiarilor.

 Valorificarea din perspectivă teoretică poate lua mai multe forme: facem rapoarte,
comunicări, putem elabora studii sau articole în reviste de specialitate, lucrări pentru teze de
doctorat, cărți.
 Enunțul problemei studiate, ipoteza/ipotezele de cercetare
  Descrierea metodicii cercetării (metode, tehnici, instrumente, modul de combinare,
eșantioane, perioade de timp etc)
 Prezentarea concluziilor (clar, precis, cu grad de detaliere adecvat, interpretarea rezultatelor
argumentate corespunzător)
 În ceea ce privește evaluarea, trebuie să prezentăm rezultatele în plan teoretic și practic
 Se arhivează, astfel permitem continuarea cercetării

! Anexele sunt înaintea bibliografiei

! Trebuie să avem un limbaj clar, aspect estetic general, să scoatem în evidență ideile cele mai
importante prin diferite mijloace grafice, realizăm logic anumite scheme, conturăm
/explicăm/descriem contribuția personală

! Definim, redefinim termenii/ conceptele cu care lucrăm, asigurăm corespondența între temă,
capitole și subcapitole, realizăm acele delimitări conceptuale

Trebuie să avem o modalitate logică și comprehensivă de exprimare a ideilor

Scopul cercetării este introducerea în practică a rezultatelor.

SEMINAR
 Creativitate in educatie
 Oferirea unor sfaturi
 Exemple concrete de activitati si experimente care pot fi aplicate

Temă: Dezvoltarea personalității estetice și rolul creativității în grădiniță

 Definim motivul pentru care am ales această temă, demonstrăm că am citit anumite lucrări
si prezentam lucrările de bază care ne-au determinat să alegem această temă
 Ipoteză:
 1.Dacă în cadrul activităților de educație artistico-plastică se utilizează strategii și tematici
diversificate, atunci se vor dezvolta capacitățile artistice la copiii preșcolari (putem specifica
și care preșcolari)
 2. Dacă abordăm procesul didactic prin folosirea constantă a metodelor moderne
interactive in paralel cu metodele tradiționale, crește potențialul creativ al copilului
 Scopul cercetării îl constituie dezvoltarea potențialului creativ al preșcolarilor prin folosirea
metodelor interactive în cadrul activităților instructiv-educative (trebuie mult mai dezvoltat)
 Folosim ca metode pentru a aplica practic – metoda observației, convorbirii, studiul de caz,
metoda testelor, metode statistice de interpretare a rezultatelor
 Ca bibliografie: Adina Glava, „Introducere în pedagogia preșcolară”, 2002, Cluj-Napoca

Călineci, „Valori comportamentale”, București, 2009

Crețu, „Psihologia vârstelor”, 2006

Enechescu, „Creativitatea copilului- o abordare psihopedagogică”, 2015

 Gheorghe Tompșa, „Psihologia preșcolară și școlară”, 2005

Ecaterina Vrăjmaș, „Educație timpurie”, 2014

Temă: Antrenament creativ în activitățile stem

 Explicăm de ce am ales acest subiect, printre altele activitățile stem reprezintă o nouă
perspectivă, are o serie de beneficii în cazul acestei abordări pentru elevi și preșcolari
(dezvoltăm)
 Ipoteze: Majoritatea copiilor din România au ocazia de a participa la activități stem/ sau fac
parte dintr-o instituție de învățământ în care profesorii le sprijină dorința de a încerca în
viitor activitățile stem într-un mod creativ/ sau părinții acestora manifestă o deschidere
către această idee
 Obiectivele cercetării:
1. Definirea creativității și caracterizarea acesteia
2. Stabilirea legăturii dintre creativitate, inteligență și rezolvarea de probleme
3. Caracterizarea activităților stem și a principiilor activităților stem
4. Găsirea elementelor de inovație, creativitate în educația stem
5. Oferirea unor sfaturi pentru părinți/ profesori legate de modul în care se pot organiza
activitățile stem în clase/ grupe/ acasă
6. Exemple concrete de activități și experimente care pot fi adaptate la diferite stadii în
dezvoltarea copiilor prin creșterea sau scăderea nivelului de complexitate/ dificultate

Dezvoltăm și demonstrăm aceste lucruri, putem crea o variabilă în sensul că variabilă din această
cercetare- mediul în care își desfășoară activitatea fiecare participant, vârsta copiilor cu care au
interacționat, afinitatea participanților cu educația stem, gradul de implicare, rezultatul aplicării
principiilor stem care vor determina și opinia lor referitoare la interacțiunea dintre creativitate,
inteligență și cunoștințe ale respectivilor copii

Temă: Valorificarea jocului în dezvoltarea comunicării la preșcolari

 Scopul acestei probleme este de a determina și a specifica poziția și rolul jocului didactic în
stimularea comunicării orale a copiilor preșcolari, de a găsi și evidenția cele mai eficiente
strategii didactice ca activități de predare la grădiniță, iar ca metodă de predare-învățare-
evaluare valorifică funcția didactică prin jocuri didactice pentru educația lingvistică
 Obiectivele temei:

1. dezvoltarea capacitatii de recunoaștere a sentimentelor prin prezentarea unor personaje care

trec prin anumite stări emoționale

2. Predarea creativa prin utilizarea a 5 jocuri de rol

 Ipoteza:

1. utilizarea jocului de rol la gradinita contribuie la....

2. ....invatarea prin intermediul jocului de rol este mai eficientă comparativ cu metodele traditionale
de predare-invatare

3. copiii vor fi mai implicați la clasă

Temă: Corelația dintre tipul de motivație și performanța școlară

 Scopul temei: concretizarea efectelor activităților didactice care au fost proiectate prin
inserarea metodelor activ-participative asupra comportamentelor elevilor concomitent cu
creșterea motivatiei in randul elevilor
 Obiective: identificarea unor activități didactice care vizează dezvoltarea unor atitudini
pozitive ale elevilor (la o anumita clasa)
 Ipoteza: Se presupune ca utilizarea metodelor activ participative centrate pe exersarea unor
comportamente dezirabile și stimularea motivației duce la îmbunătățirea anumitor conduite
sociale și optimizarea relațiilor școlare ale elevilor

Temă: creativitatea - o combinație între gândire, emoție și inteligență

 Obiective:
1.Stabilirea unor cunoștințe ale preșcolarilor cu referire la materiale din natură
2.Dezvoltarea unor deprinderi aplicativ-practice
3.proiectarea și desfășurarea activităților prin dezvoltarea creativității copiilor
 Ipoteza:
1.să utilizeze materialele în activitățile practice
2.cu ajutorul unor materiale, preșcolarii își vor deprinde anumite caracteristici cu privire la
sentimente
 Pentru realizarea acestei teme avem nevoie de următoarele metode: observație,
experiment, conversație, analiza produselor activităților copiilor

Temă: noile tehnologii și creativitatea

 Motivare
 Scopul: de a investiga percepția cadrelor didactice și a viitoarelor cadre didactice față de
impactul noilor tehnologii în dezvoltarea creativității
 Obiective:
1. Identificarea și analizarea factorilor care duc la impactul noilor tehnologii asupra creativității
2. Adunarea și inventarierea factorilor care duc la dezvoltarea creativității cu ajutorul noilor
tehnologii
 Ipoteze:
1. Dacă răspunsurile participanților (vom avea ca metodă chestionarul) la chestionar vor fi
pozitive cu privire la conceptele de noi tehnologii și creativitate, atunci se va dezvolta
creativitatea cu ajutorul noilor tehnologii folosind anumite tehnici
2. Dacă vor fi utilizate noile tehnologii în educație, atunci nivelul creativității va crește sub
aspectul originalității, al evoluției personale, al dorinței de cunoaștere și al stimei de sine