Scoala Postliceala “Henri Coanda” Brasov

GERONTOLOGIE,GERIATRIE SI
NURSING SPECIFIC
Tema referat: Rolul asistentului medical in ingrijirea
pacientului cu Ulcer Gastro-Duodenal
Amg 3

Prof: Chispan Laura Elev :Zava Roxana

2021
 ULCER Gastro-Duodenal

Anatomia si Fiziologia Stomacului si Duodenului

Stomacul face parte a tubului digestiv situat dedesubtul diafragmului, intre esofag si
duoden, unde alimentele sunt stocate,amestecate,predigerate si sterilizate inainte de a fi
trimise in intestin pentru a fi absorbite.
Stomacul este o punga in forma de J, impartita intr-o portiune verticala, fundusul sau
fundul stomacului si o portiune orizontala, antrul. Partea superioara a fundusului comunica cu
esofagul prin cardia si formeaza marea tuberozitate. Antrul este separat de duoden prin pilor,
dotat cu un sfincter puternic ce deschide si inchide comunicarea spre intestin. Stomacul este
situat intre ficat, la dreapta, splina la stanga, diafragm in sus, colon transvers in jos si
pancreas, in spate. Tinând cont de variabilitatea formei sale , stomacul masoara în medie 25
cm si o grosime de 8 cm . Capacitatea sa variaza între 1000 cc si 1500 cc cu o medie de 1300
cc .

Din punct de vedere anatomic si chirurgical stomacul este împartit în :

- portiunea verticala formata din fundul stomacului (fornix) , segment situat deasupra
planului orizontal , care trece prin cardia si corpul stomacului , delimitat distal de
perpendiculara dusa de incizura angulara de marea curbura .
- portiunea orizontala , subdivizata în doua segmente : antrul piloric care continua corpul
gastric canalul piloric portiune îngustata , terminala a stomacului delimitata de duoden prin
santul duodeno – piloric.
Cardia este acoperita de marginea posterioara a ficatului , se afla la cca. 3 cm. Sub
hiatus-ul esofagian al diafragmei proiectându-se la nivelul vertebrelor T 10 – T 11 .
Posterior vine în raport cu : pilierul stâng al diafragmei si cu artera aorta .
Pilorul este relativ mobil si proiecteaza la dreapta primei vertebre lombare (în
ortostatism).

Vascularizatie si inervatie
Artere : Cercul arterial al micii curburi este format din : artera gastrica stânga numita si
coronara gastrica si artera gastrica dreapta sau artera pilorica .
 Artera gastrica stânga , originara din trunchiul celiac , descrie o crosa în regiunea
subcardiala , coboara apoi pe mica curbura împartindu-se în doua ramuri : anterioara si
posterioara ce se anastomozeaza cu ramuri similare în artera gastrica dreapta .
Artera gastrica dreapta de calibru mai mic , ia nastere din artera hepatica comuna ,
abordând stomacul pe marginea superioara a regiunii pilorice . Ea se divide în doua ramuri
care se anastomozeaza cu ramuri similare ale arterei gastrice stângi la nivelul micii curburi .
Vena gastro – epiploica stânga se varsa în vena splenica , vena gastro – epiploica –
dreapta în vena mizenterica superioara .

Structura peretelui gastric – cuprinde mai multe straturi (tunici) distincte :

• seroasa este reprezentata de peritoneul visceral ;

• musculara gastrica este foarte bine dezvoltata , are o grosime medie de 2 mm (este
foarte groasa la nivelul antrului în vecinatatea pilorului si mai subtire pe marea curbura , în
deosebi la nivelul fornixului) .
• musculara gastrica se compune din trei straturi succesive din afara înauntru : stratul
longitudinal (format din fibre dispuse longitudinal) stratul circular (fibre dispuse circular , ce
formeaza sfincterul piloric) si stratul oblic (specific stomacului) .
• submucoasa este alcatuita din tesutul conjunctiv lax si contine o retea vasculara
importanta , limfatice si plexul nervos Meesner . Acest strat este slab aderent la musculoasa si
intim aderent la mucoasa .
• mucoasa formeaza pliuri longitudinale orientate în axul mare al stomacului îndeosebi
în vecinatatea micii curburi si pliuri orientate transversal situate îndeosebi pe marea curbura si
fetele stomacului .
Glandele cardiale , se gasesc într-o zona limitata din jurul cardiei , si sunt alcatuite din
celule producatoare de mucus . Glandele fundice sau gastrice proprii , sunt localizate la
nivelul fotnixului si corpului gastric si cuprind în structura lor trei tipuri de celule .
Glandele pilorice sunt localizate în regiunea antrala si sunt alcatuite din celule
asemanatoare cu celulele mucoase din gâtul glandelor fundice . Antrul gastric este sediul
celulelor endocrine din care cel mai bine cunoscute sunt celulele G secretoare de gastrica .
Stomacul are o intensa activitate functionala , motorie si secretorie , exocrina si endocrina .
Are o structura glicoproteica si formeaza pe suprafata mucoasei gastrice un strat cu o grosime
de 1 – 1,5 mm cu rol de protectie fata de agresiune mecanice , termice , chimice si de
autodigestie clorhidropeptica .
Secretia endocrina : Gastrina este cel mai cunoscut dintre hormoni si este produsa în regiunea
antrala . Actiunea gastrinei consta în stimularea secretiei clorhidropeptice , stimularea
motilitatii gastrice si o actiune trofica asupra mucoasei corpului si fornixului gastric .
Cea mai importanta functie gastrica a stomatostatinei este reglarea secretiei acide si secretiei
de gastrine .
Reglarea secretiei gastrice : se realizeaza sub actiunea a doi factori :
• Nervosi (stimuli nervosi centrali si periferici)
• Umorali (îndeosebi gastrina)

Sunt cunoscute trei faze ale secretiei gastrice :

• faza cefalica;
• faza gastrica;
• faza intestinala.
 Duodenul – este prima porţiune a intestinului subţire, începe de la pilor şi se termină
la unghiul duodenojejunal – Treitz. Are forma unei potcoave cu lungimea de 25-30
cm, este segmentul fix al intestinului subţire, nemodificându-şi poziţia. Este situat
retroperitoneal cea mai mare parte fixat de peretele posterior al abdomenului.
Concavitatea duodenului înconjoară capul pancreatic şi în ea se deschid canalul
pancreatic şi canalul coledoc printr-o proeminenţă mamelonară în grosimea căreia se află
ampula Vater, care prezintă sfincterul Oddi.
Prin schimbările de direcţie, duodenul este împărţit în patru porţiuni:
- superioară – frecvent numită bulbul duodenal
- descendentă
- orizontală sau inferioară
- ascendentă, care se continuă cu jejunul
În drumul său duodenul descrie trei flexuri, unghiuri sau genunchi: superioară,
inferioară şi duodenojejunală.

Fiziologia secreţie gastrice

Stomacul unui adult normal secretă în 24 ore aproximativ 2500 ml suc gastric, acesta
având în componenţă următoarele:
- acid clorhidric secretat de celulele oxintice (marginale)
- enzime: lipaza, gelatinaza, labfermentul, pepsina
- mucus gastric ce protejează mucoasa gastrică.

Faza cefalica
Secreţia începe înainte ca alimentele să fi ajuns în stomac şi se realizează prin
mecanisme nervoase şi durează 30-45 minute.

Faza gastrică începe odată cu pătrunderea alimentelor în stomac, durează aproximativ

3-4 ore şi se realizează prin dublu mecanism nervos şi umoral.
Mecanismul nervos este declanşat de distensia gastrică produsă de alimente.
Mecanismul umoral este declanşat de contactul mucoasei cu produşi ai digestiei şi constă în
descărcarea în sânge a gastrinei care stimulează secreţia.

Faza intestinală începe odată cu pătrunderea chimului acid în duoden şi are la bază
mecanisme reflexe şi umorale. Contactul mucoasei duodenale cu anumiţi constituenţi proteici
ai chimului declanşează secreţia de gastrină din mucoasa duodenală stimulând în continuare
secreţia gastrică. Glucidele, lipidele şi aciditatea chimului inhibă secreţia şi motricitatea
gastrică prin eliberarea unui hormon inhibitor – enterogastron.

Tablou clinic

Ulcerul gastro-duodenal reprezinta o leziune care depaseste in profunzime

musculara mucoasei care captuseste prima parte a intestinul subtire-duodenul, fiind
inconjurata de un infiltrat inflamator de tip acut sau cronic in functie de durata de evolutie
a bolii.
Boala ulceroasă este rezultatul ruperii echilibrului dintre agresiunea produsă de
secreția clorhidropeptică gastrică și factorii de protecție ai mucoasei duodenale. Ulcerul
duodenal este cauzat de acțiunea prelungită a acidului clorhidric la care se adaugă scăderea
rezistenței mucoasei duodenale.
 Factorii de risc pentru aparitia ulcerului duodenal sunt reprezentati de catre:

 infectia cu H.pylori;
 consumul de alcool care stimuleaza secretia acido-peptica;
 dezechilibre alimentare;
 tumatul (scade secretia alcalina pancreatica care inhiba aciditatea gastrica);
 tratamente medicamentoase indelungate cu antiinflamatoare nesteroideiene, aspirina
sau corticosteroizi;
 varsta peste 70 de ani;
 istoric familial de ulcer gastric sau duodenal.

Boala se manifesta in principal prin dureri in etajul abdominal superior care pot
iradia si dorsal, influentata de aportul alimentar (dupa ingestia alimentara durerea dispare
pentru aproximativ 1-3 ore), senzatii de arsura (arsuri gastrice) sau de stomac gol, balonare,
senzatie de voma. In anumite cazuri durerea trezeste bolnavul dupa 1-4 ore de somn intre
orele 1-5 dimineata, fapt explicabil prin cresterea secretiei nocturne de acid gastric.

Simptome

 durerere localizată epigastric sau paravertebral drept, asociată sau nu cu tulburări

diseptice variate
 există o mică periodicitate a durerilor care se remarcă în timpul zilei în secvența
durere-alimentație-dispariția durerilor și o periodicitate majoră în funcție de anotimp.
Primăvara și toamna produc pusee dureroase. Durerile se pot generaliza în întreg
abdomenul cu ocazia perforării ulceroase care produce peritonita generalizată.
 sațietate precoce, greață, eructații, uneori vărsături, precum și prezența pirozisului
datorat refluxului acid gastric în esofag.

Investigatii

Pentru a pune in evidenta o leziune ulceroasa se apeleaza la examenul radiologic si

endoscopic (EDS, endoscopie digestiva superioara sau cum este denumita in mod comun -
gastroscopie).
Gastroscopia permite evidentierea ulcerului si preluarea de biopsie (pentru
diagnosticul diferential de cancer gastric si pentru diagnosticul Helicobacter pylori), iar
radiologic se evidentiaza aspectul de “nisa” (se indica doar daca EDS nu este posibila).

Tratamentul incepe cu schimbarea stilului de viata, care presupune renuntarea la

fumat (scade numarul complicatiilor si este favorizata vindecarea), evitarea alcoolului, iar
alimentatia trebuie sa fie echilibrata si sa se acorde precautie la consumul de condimente
(piper, ardei, mustar). Se mai recomanda excluderea intolerantelor individuale si a
medicamentelor antiinflamatorii.

Tratamentul medicamentos cuprinde:

 medicamente de eradicare a Helicobacter pylori (antibiotice si anti-secretoare);

eradicarea reprezinta imposibilitatea punerii in evidenta a bacteriei prin testul ureazei,
histologic, testul respirator sau prin cultura la aproximativ 30 zile de la oprirea
tratamentului
  anti-secretorii - medicamente care inhiba secretia gastrica (ranitidina, nizatidina)
 alcalinizate - neutralizeaza acidul clorhidric secretat in exces (bicarbonat de sodiu)
 inhibitori de pompa de protoni (omeprazol, pantoprazol)
 protectoarele mucoasei gastrice (sucralfat, bismut)

Tratamentul se adapteaza etiologiei si formelor clinice si are rolul de a vindeca

ulcerul gastric sau duodenal, a eradica bacteria Helicobacter pylori si de a preveni recidivele
si complicatiile.

Plan de ingrijire

DATE GENERALE

Nume: S
Prenume: D
Sex: masculin
Vârsta: 59 ani
Stare civilă: căsătorit
Ocupaţia: pensionar
Naţionalitatea: română
Religia: ortodoxă
Alergii: nu prezintă alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze: prezintă proteză dentară mobilă
Aspectul gurii: mucoasă bucală umedă şi roz, buze normal colorate, limbă cu aspect normal
fără depozite
Aspectul faciesului: facies palid
Acuitate vizuală: miopie VOD=1/2ccp;VOS=1/2ccp(-2dsf)
Acuitate olfactivă şi gustativă: percepe mirosul şi gustul
Acuitate auditivă: în limite fiziologice
Sensibilitate tactilă: integră
Acuitate dureroasă: dureri colicative în etajul abdominal superior (în epigastru)
Semne particulare: cicatrice postcolecistectomie
Mobilizare: bună, fără mijloace ajutătoare
Grup sanguin 0(I), Rh pozitiv
ROT: prezente bilateral

DATE VARIABILE

Domiciliu: localitatea Nufaru, judeţul Tulcea.

Condiţii de locuit: locuinţă salubră, din cărămidă, cu 4 camere şi două anexe, iluminare
electrică, locuieşte împreună cu soţia.
Condiţii psihosociale: pacientul prezintă o stare de disconfort şi anxietate moderată, stare de
conştienţă, acceptă rolul de bolnav
Sursa de susţinere: familia constituită din soţie şi 2 copii căsătoriţi care-l vizitează zilnic,
încurajându-l şi susţinându-l în procesul de vindecare.
Data internării: 21.03.2009 ora 13.00
Data externării: 27.03.2009 ora 12.30
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Antecedente heredo-colaterale: neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-venerice

în familie
Antecedente personale patologice: ulcer duodenal de 10-15 ani
Antecedente personale chirurgicale: colecistectomie în urmă cu 2 ani.

MOTIVELE INTERNĂRII

- dureri colicative în regiunea epigastrică

- greaţă, vărsături alimentare şi bilioase postprandiale tardive ~200ml
- pirozis
- astenie fizico-psihică progresivă
- transpiraţii abundente şi reci
- cefalee, ameţeli
- insomnie
- anxietate moderată

ISTORICUL BOLII

Pacientul în vârstă de 59 ani cu antecedente de ulcer duodenal cronic de 10-15 ani,

datorită nerespectării tratamentului din ambulator şi a regimului igieno-dietetic, de
aproximativ o săptămână acuză dureri în etajul abdominal superior pe un fond de astenie
fizico-psihică progresivă şi asociate cu cefalee, transpiraţii reci, greaţă şi vărsături alimentare
şi bilioase postprandiale tardive, insomnie, anxietate moderată, motiv pentru care se
internează pe secţia de medicală pentru investigaţii şi tratament de specialitate.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală: pacient afebril T=36,7°C

Tegumente şi mucoase: palide şi umede
Ţesut şi sistem musculo-adipos: normal reprezentat
Sistem gangliono-limfatic: nepalpabil, nedureros
Sistemul osteo-articular: integru
Aparat respirator:
- torace normal conformat,
- ambele hemitorace prezintă mişcări simetrice de ridicare şi coborâre în timpul inspiraţiei şi
expiraţiei
- respiraţia: de tip abdominal, ritmică, profundă, amplă, liberă pe nas, frecvenţa R=21/min
Aparat cardiovascular:
- cord în limite le vârstei
- şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculară,
- aria matităţii cardiace în limite normale
- zgomote cardiace ritmice,
- TA = 135/80 mmHg, P=84/minut
Aparat digestiv şi anexe:
- abdomen suplu, elastic, mobil cu mişcările respiratorii, dureros la palpare în epigastru şi
hipocondrul drept
- ficat situat la 3 cm sub rebord, de consistenţă crescută; splină nepalpabilă
- tranzit intestinal fiziologic
- apetit diminuat
Aparat uro-genital:
- morfofuncţional aparent normal
- loji renale libere, nedureroase, rinichi nepalpabili
- micţiuni fiziologice 5-6/zi
Sistem nervos central: echilibrat psihic, orientat temporo-spaţial

ELEMENTE DE IGIENĂ

Obiceiuri alimentare:
Pacientul neglijează orarul meselor şi dieta impusă, de aproximativ 3 luni. Se alimentează des
pentru a i se calma durerea din regiunea epigastrică.
Alimente preferate: nu are
Lichide preferate: ceaiuri din plante, cantitatea de lichide ingerate ~ 1500ml/zi
Eliminări
scaun:
- frecvenţa – 1 scaun/zi,
- orar: dimineaţa după trezire
- forma – cilindrică,
- consistenţă păstoasă, omogenă, în funcţie de alimentaţie
- culoarea – brună,
- miros – fecaloid.
urina:
- micţiuni fiziologice: 5-6 micţiuni pe zi,
- cantitatea –1200 - 1400 ml/24 ore,
- culoare – galbenă ca paiul,
- miros – amoniacal
- ritmul: 2/3 din numărul micţiunilor ziua, 1/3 noaptea
diaforeza:
- transpiraţii reci, abundente
- miros acru, înţepător
- cantitatea: 250 ml

vărsături:
- postprandiale cu conţinut alimentar şi bilios
- culoare galben-verzui
- orarul: tardive, la 2-3 ore după mese
- cantitatea 200ml/zi
- miros: acru-acid
expectoraţie: absentă

Obişnuinţe igienice: pacientul este independent în satisfacerea îngrijirilor igienice zilnice.

Activităţi de recreare: pacientul îşi petrece timpul liber în compania nepoţilor, îi plac
plimbările în mijlocul naturii.
Stare mentală: orientat temporo-spaţial.
Date antropometrice: G=67 Kg
Î=1,72m

Diagnostic medical
Ulcer duodenal cronic în puseu acut dureros, cu nişa.
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIETIV IN T E R V E N Ţ I I L E EVALUARE
AFECTATA N U RS I N G A S IS T E N T E I C U
ROL PROPRIU
ŞI DELEGAT
1.Nevoia de a Cauze: -pacientul să Rol propriu: Pacientul revine
se alimenta si - greţuri recâştige - aerisesc salonul la alimentaţia
de a se -vărsături apetitul treptat. înaintea fiecărei mese obişnuită
hidrata alimentare şi bi- - prezint meniul impusă de regi-
lioase postpran- -pacientul să atractiv pe o tavă mul de cruţare a
diale tardive aibă o protejată cu un şervet stomacului şi
- inapetenţă alimentaţie curat duodenului.
corespunzătoare - ajut pacientul să
Manifestări: cantitativ şi adopte o poziţie
-astenie fizico- calitativ. comodă cu partea
psihică progre- cefalică a patului
sivă ridicată
- paloarea -regimul alimentar
tegumentelor este un regim
etapizat, bolnavul
primeşte supe de orez
strecurate ,preparate
cu lapte şi unt, griş,
fulgi de orez, ouă
fierte moi
- fracţionez necesarul
caloric în trei mese
principale şi două
gustari
- fac bilanţul zilnic
între alimentele
ingerate şi eliminări
- administrez în rol
delegat medicaţia
prescrisă în raport cu
orarul meselor
- menţin intervenţiile
cu rol propriu şi
delegat şi-n zilele
următoare.
2. Nevoia de a Cauza: Pacientul să Rol propriu În urma inter-
fi curat, prezinte - explorez obiceiurile venţiilor curen-
îngrijit, a -dureri colicative tegumente şi pacientului în te, pacientul
proteja in regiunea mucoase curate. legătură cu prezintă
tegumentele şi epigastrică Evaluare la 2 cunoaşterea şi tegumente şi
mucoasele zile. respectarea normelor mucoase curate.
Manifestări: de igienă
- transpiraţii reci, - planific un program
abundente, de igienă cu pacientul
 localizate la adaptat la starea sa
nivelul axilei, fizică
palmelor. - observ modul în
care pacientul îşi
efectuează toaleta
zilnică
- asigur temperatura
camerei de 20-22°C
şi a apei 37-38°C
favorabilă efectuării
toaletei zilnice
- asigur îmbrăcăminte
uşoară şi comodă
- învăţ pacientul să
poarte şosete din
bumbac (absorbante)
şi să le schimbe
frecvent
- educ pacientul să-şi
menţină igiena
riguroasă a plicilor şi
spaţiilor interdigitale
- conştientizez
pacientul în legătură
cu importanţa
menţinerii curate a
tegumentelor, pentru
prevenirea
îmbolnăvirilor
- menţin intervenţiile
programate
3. Nevoia de Cauze: Pacientul să Rol propriu: Pacientul a
a dormi si a - nelinişte prezinte un - menţin condiţiile beneficiat de 7-
se odihni - cefalee somn calitativ şi necesare somnului, 8 ore de somn
- dureri cantitativ în respectând dorinţele calitativ, fără
epigastrice limite şi deprinderile treziri nocturne,
fiziologice 7-8 pacientului odihnitor.
Manifestări: ore pe noapte. - observ dacă
- ore insuficiente Evaluare la 24 perioadele de
de somn calitativ ore. relaxare, odihnă sunt
şi cantitativ în raport cu
necesităţile
organismului şi
întocmesc un
program de odihnă
corespunzător
organismului
- învăţ pacientul să
practice tehnici de
relaxare, exerciţii
 respiratorii cu 5-10
minute înainte de
culcare
- observ şi notez
calitatea, orarul
somnului şi gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi.
Rol delegat:
- la indicaţia
medicului
administrez:
Fenobarbital 1f
intramuscular ora 21
(1f=2ml)
- observ efectul
medicaţiei

Bibliografie:

1. https://paginadenursing.ro/tehnici/nevoile-fundamentale/
2. https://ro.scribd.com/document/58292855/Ulcer-Gastro-Duodenal
3. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/ulcerul-gastric-si-duodenal