Scoala Postliceala “Henri Coanda” Brasov

BOLI INFECTOCONTAGIOASE
Tema referat: Gripa
Amg 2

Prof: Panait Elena Elev : Zava Roxana

2021
 GRIPA

Gripa,este o afectiune respiratorie contagioasa, provocata de virusurile gripale. Poate

avea consecinte moderate pana la severe, conducand uneori chiar la deces. Gripa este diferita
de o raceala, debuteaza brusc si violent, in timp ce simptomele racelii cresc gradual in
intensitate.
In gripa, perioada de incubatie variaza intre 1-4 zile. Adultii pot infecta alte persoane
inca dinainte de debutul simtomelor (cu 1 zi inainte  ca simtomele sa se manifeste).
De obicei, perioada de contagiozitate dureaza pana la 5 - 7 zile de la debutul simptomelor,
insa poate depasi o saptamana in cazul anumitor persoane, in special copii mici (pana in 5 ani)
si persoane cu un sistem imunitar slabit.

SEMNE SI SIMPTOME:
Simptomele pot fi blânde sau severe.Cele mai întâlnite simptome sunt: febră, congestie
nazală, durere de gât, dureri musculare, dureri de cap, tuse, strănut și starea de oboseală.
La copii, mai pot apărea și diareea și stările de vomă, acestea fiind însă rare în cazul
adulților.Diareea și stările de vomă apar și în cazul gastroenteritei, o boală ce nu are legătură
cu gripa, existând posibilitatea de a fi asociate în mod eronat gripei. Printre complicațiile
gripei se numără penumonia virală, o a doua pneumonie bacteriană, sinuzită, dar și
înrăutățirea condițiilor medicale deja existente, precum astmul bronșic sau insuficiența
cardiacă.
Trei subtipuri din cele patru ale virusului influenza si afectează oamenii: subtipurile A,
B și C. Nu se cunoaște ca subtipul D să afecteze oamenii, însă există riscul de a se întâmpla
asta. De obicei, virusul este răspândit pe calea aerului de la tușit și strănutat.
Acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori pe distanțe relativ scurte, de aproximativ
2 metri. Se poate răspândi și prin atingerea suprafețelor contaminate de virus, urmată de
atingerea gurii sau a ochilor.O persoană poate fi contagioasă pentru ceilalți atât înainte de
apariția simptomelor, cât și în timpul manifestării acestora.Infecția cu virusul gripal poate fi
confirmată prin verificarea prezenței virusului în gât, spută și nas.
Spălarea frecventă a mâinilor reduce riscul de răspândire a virusului.Purtatul măștii
chirurgicale de către o persoană bolnavă poate, de asemenea, reduce riscul răspândirii.
 Vaccinarea anuală împotriva gripei este recomandată de Organizația Mondială a
Sănătății pentru cei ce prezintă un risc ridicat. Vaccinul este eficient împotriva a trei subtipuri
de virus gripal, din cele patru subtipuri, și este de obicei tolerat bine de organism. Vaccinarea
făcută pentru un an poate să nu mai fie eficientă și în anul următor, deoarece virusul
evoluează foarte rapid. Medicamentele antivirale pot fi folosite pentru a trata gripa.

COMPLICATII:
Complicatiile respiratorii care apar în gripã sunt: laringita acutã obstruantã (crup),
bronsiolita capilarã (gravã, letalã la copii mici si bãtrâni), pneumonie edematoasã cu aspect de
edem pulmonar acut infectios (insuficientã respiratorie, facies heliotropic – cianozã lilas,
colaps, tuse cu expectoratie mucosanguinolentã, raluri subcrepitante, apare la 24 h de la
debut), pneumonie de suprainfectie bacterianã cu Haemophilus influenzae, pneumococ,
streptococ, stafilococ, Klebsiella, acutizarea BPOC.
Complicatiile cardio-vasculare prezente în gripã sunt: colaps, miocarditã de gravitate
variabilã, pânã la moarte subitã, insuficientã circulatorie perifericã.
Complicatiile neurologice: encefalitã prin congestie masivã cerebralã, mielitã, paralizii
de nervi periferici, sindrom Reye.
 Sindromul Reye este o complicatie a gripei ,dar si a altor infectii virale tratate cu aspirinã
(dar si fãrã) ,care apare la copii între 2 si 16 ani,cu mortalitate mare (10-40 %).Clinic initial
apar simptome de IACRS, greturi, vãrsãturi. Dupã 1-2 zile apar tulburãri de constientã:
letargie, delir, obnubilare, convulsii, stop respirator, hepatomegalie. Examenele de laborator
aratã :amoniemie (peste 300 μg/dl risc mare de deces si sechele neurologice), hipoglicemie,
cresterea transaminazelor, CPK,LDH, hipoprotrombinemie; punctia lombarã este de obicei
normalã.
Alte complicatii care pot greva evolutia gripei sunt: otitã, anginã, sinuzitã, orhitã,
tiroiditã, nevritã opticã, nevritã auditivã, parotiditã, rabdomiolizã acutã (mialgii,
mioglobinurie, cresterea enzimelor musculare).

TRATAMENT:
Gripa se izoleazã la domiciliu, fiind o boalã din grupa B, spitalizarea este obligatorie la
grupele de risc si în cazul formelor complicate.
Tratamentul etiologic constã în administrarea de amantadinã( 200mg initial, apoi 100mg
x 2 pe zi 3-5 zile) si rimantadinã, care sunt virostatice si sunt eficiente mai ales în profilaxia
infectiei cu v. gripal A2 (previne intrarea virusului în celulã). Ele au o serie de reactii adverse
care le fac greu de acceptat de cãtre bolnavi: ameteli, hipotensiune, excitatie neuropsihicã,
tulburãri digestive.
Tratamentul imunomodulator cu interferon sau isoprinosinã (stimulant al producerii de
interferon la nivelul mucoasei nazale) nu a dat rezultate multumitoare.
Tratamentul simptomatic cu antipiretice, antialgice (nu aspirinã) este util pentru ameliorarea
stãrii generale.
Tratamentul antibiotic este indicat numai la extremele de vârstã, persoane tarate si în
formele complicate de boalã.
În formele grave este necesarã reanimarea si terapia intensivã, corticoterapia,
tratamentulde reechilibrare hidroelectroliticã si acido-bazicã.
Webografie:

1. Reginamaria.ro
2. Scribd.com
3. Wikipedia.ro