Seminar 2 - SRF

O SC trebuie să întocmească bilanțul contabil la 31 decembrie N conform reglementarilor in vigoare la

acea data. Pentru realizarea acestui document contabil de sinteză, sunt parcurse mai multe lucrări
premergătoare:

1. Verificarea înregistrării concrete in conturi a tuturor operațiilor:

 s-au întocmit documente justificative pentru toate operațiile economice efectuate in cursul exercițiului
(aprovizionări, vânzări, consumuri, încasări, plăți, contractări şi acordări de împrumuturi, aplicarea
deciziilor adunărilor generale, regularizări etc);
 legalitatea si sinceritatea datelor înregistrate in contabilitate, care trebuie sa dea o descriere fidela, clara
si completa a operațiunilor economico-financiare efectuate
 se verifică dacă operațiile economice consemnate în documentele justificative s-au înregistrat în
conturile adecvate conform corespondenţei conturilor prevăzute in „Normele metodologice de utilizare
a conturilor contabile”.

2. Verificarea concordanţei dintre contabilitate şi evidenţa operativă, dintre contabilitatea sintetică şi

cea analitică.
 Principalele concordante dintre contabilitate şi evidenta operativă verificate sunt: imobilizări corporale,
stocuri, active bănești, pentru cheltuieli şi venituri.
 pentru imobilizările corporale:
 contabilitatea analitică (existenta este exprimată valoric - 2 metode)
- metoda utilizând două registre: Fişa mijlocului fix şi Registrul numerelor de inventar;
- metoda utilizând Registrul pentru evidenţa analitică.
 document de evidenţă operativă (existenta este exprimată cantitativ) - „Lista pentru
inventariere şi evidenţă a mijloacelor fixe” deschis pe locuri de gestionare (secții, ateliere,
administrație etc.)

Fişa mijlocului fix serveşte ca document pentru evidenţa analitică a mijloacelor fixe.
Fişa mijlocului fix se întocmeşte pentru fiecare mijloc fix. În cazul mijloacelor fixe de aceeaşi natură şi de
aceeaşi valoare, care au aceleaşi cote de amortizare şi sunt puse în funcţiune în aceeaşi lună, poate fi întocmită
o singură fişă a mijloacelor fixe.
Se păstrează pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din clasificarea imobilizărilor corporale
conform legislaţiei în vigoare, iar în cadrul acestora, fişele mijloacelor fixe se grupează pe locuri de folosinţă.
Fişele mijloacelor fixe scoase din funcţiune sau transferate se arhivează.

1
 Seminar 2 - SRF

Fişa mijlocului fix se completează pe baza documentelor justificative privind mişcarea mijloacelor fixe
sau modificarea valorii de intrare a acestora, ca urmare a completării, îmbunătăţirii, modernizării sau reevaluării
lor.

Registrul numerelor de inventar este utilizat pentru atribuirea numerelor de inventar mijloacelor fixe
(imobilizărilor corporale) existente în entitate, în vederea identificării lor.
În Registrul numerelor de inventar se înregistrează cronologic mijloacele fixe intrate în entitate.
Se poate folosi câte un registru pentru fiecare grupă de mijloace fixe, sau un registru pentru mai multe
grupe, în funcţie de numărul mijloacelor fixe existente şi al celor care urmează a intra în entitate.
Grupele de mijloace fixe corespund categoriilor contabile de imobilizări corporale sau grupelor din
Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
În scopul asigurării controlului asupra existenţei mijloacelor fixe, se atribuie fiecărui mijloc fix, care
constituie obiect de evidenţă, un număr de inventar în momentul intrării în entitate (cu excepţia celor luate cu
chirie), care se consemnează în Registrul numerelor de inventar.
Numerotarea mijloacelor fixe în cadrul registrului se face, de regulă, în ordinea succesivă a numerelor
şi/sau pe grupe de mijloace fixe.
Numărul de inventar atribuit unui mijloc fix urmează să fie trecut în toate documentele care privesc
mijlocul fix respectiv.
Modul de numerotare a mijloacelor fixe precum şi modul de imprimare a numărului de inventar atribuit
se stabilesc prin proceduri proprii ale entităţii.

 pentru stocuri:
 contabilitate analitică (3 metode):
2
 Seminar 2 - SRF

- metoda fişelor cantitativ-valorice(a),

- metoda operativ-contabilă (per sold)(b),
- metoda global-valorică(c).
 evidenţa operativă
- în cazul (a) si (b) - „Fişa magazie” cu utilizare diferită pentru (a) şi respectiv (b),
- în cazul (c) - este organizată o evidenţă operativă în etalon valoric.

 pentru activele băneşti:

 evidenţa operativă - Registrul de casă

Orice persoana juridica sau fizica care efectuează operaţiuni cu numerar trebuie să întocmească Registrul
de casă. 
Se întocmește zilnic.
Registrul de casă serveşte ca:

3
 Seminar 2 - SRF

– document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar (lei sau valută), efectuate prin
casieria entităţii;
– document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă;
– document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.

Registrul de casă se întocmeşte zilnic, pe baza documentelor justificative de încasări şi plăţi.

- Chitanţa este documentul justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casierie. Se utilizează,
cel mai adesea, pentru sumele încasate de la clienți.
- Dispoziţia de plată/încasare se utilizează pentru achitarea unor sume, respectiv a avansurilor aprobate
pentru cheltuieli de deplasare, a diferenței de încasat de către titularul de avans, în cazul justificării
unor sume mai mari decât avansul primit; încasarea unor sume ce nu reprezintă venituri din activitatea
de exploatare; plăţi în numerar fără document justificativ prin care se dispune plata (stat salarii).
- Împuternicirea servește ca document în vederea încasării unor drepturi bănești, atunci când titularul nu
se poate prezenta;
- Decontul de cheltuieli/deplasare este documentul justificativ pentru decontarea de către titularul de
avans a cheltuielilor efectuate, pentru stabilirea diferențelor de primit/restituit şi pentru înregistrarea în
contabilitate.
După ce registrul de casă a fost completat cu toate operațiunile efectuate în ziua la care se face referire, se
calculează soldul final al zilei prin formula:
SOLDUL FINAL AL ZILEI = SOLD INIŢIAL + INCASARILE ZILEI – PLATILE ZILEI
Este important de menționat faptul că soldul casei nu poate fi niciodată negativ. În cel mai rău caz, soldul
casei la finalul zilei trebuie să fie pe 0. În caz că sunt plăți şi nu sunt încasări care să le acopere, se face
creditare a firmei de către administrator, căruia i se vor restitui banii atunci când exista suficiente disponibilităţi
băneşti.
La un control trebuie făcută dovada fizica a existenței sumelor reflectate în registrul de casă.

 Pentru toate conturile sintetice care se dezvolta pe conturi analitice se impune verificarea corelației
dintre contabilitate sintetică şi cea analitică. Se întocmesc balanțe de verificare analitice pentru fiecare
cont sintetic care se dezvolta pe analitice. O asemenea balanță pune in evidenţă corelațiile dintre rulajele
şi soldurile conturilor analitice şi elemente corespunzătoare ale contului sintetic.


3. Întocmirea balanței de verificare provizorii înainte de inventariere

- se întocmeşte balanţa de verificare provizorie, înainte de inventariere, pe baza datelor din conturile
sintetice.
- cu aceasta ocazie se verifică exactitatea datelor înregistrate în conturi.
- se confruntă rulajele din balanța de verificare cu totalul sumelor din Registrul jurnal
- se determină erorile de: înregistrare, compensaţie şi imputaţie

4. Inventarierea generală a patrimoniului şi înregistrarea diferențelor

- se constata existenţa şi starea tuturor elementelor de activ si pasiv, cantitativ valoric sau numai valoric,
aflate in patrimonial unităţilor la o anumită data

4
 Seminar 2 - SRF

- se constituie comisia centrală de inventariere şi a unor subcomisii în funcție de numărul de gestiuni, pe

baza unei decizii a conducătorului unităţii
- se întocmesc listele de inventariere
- se comparară stocurile (inventarului faptic) consemnate la locurile de depozitare, cu stocurile scriptice
din contabilitate
- se consemnează diferențele: plusuri sau minusuri cantitative, fie de preturi actuale (ale pieței) mai mici
decât costurile istorice (valoarea de intrare in patrimoniu)

Registrul-inventar serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii

elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Registrul-inventar se întocmeşte la începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar sau cu ocazia
încetării activităţii, fără ştersături şi fără spaţii libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi,
respectiv, în procesele-verbale de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi, după caz.

- se pun de acord datele din contabilitate cu realitatea constatată şi consemnată în listele de inventar.

Inventarierea creanțelor:
Creanțele față de terți sunt supuse verificării și confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare și
creditoare ale conturilor de creanțe și datorii care dețin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi,
potrivit "Extrasului de cont" sau punctajelor reciproce scrise.
În mod ideal nu ar trebuie să existe diferențe la inventar în ceea ce privește creanțele. Totuși, sunt destul
de frecvente nepotrivirile între parteneri, caz în care creanța înregistrată în contabilitatea unității ar putea să fie
la o altă valoare decât cea confirmată de client. 

Diferențele pot consta în: 

 clientul nu a înregistrat în contabilitate factura emisă de furnizor sau a înregistrat-o în contul unui alt
partener; 
 clientul nu a înregistrat în contabilitate o plată sau a înregistrat plată în contul altui furnizor; 
 furnizorul a omis de la înregistrare factura (fapt foarte rar întâlnit) sau a înregistrat-o în contul altui
client; 
 furnizorul nu a înregistrat o încasare, sau a înregistrat-o în contul altui client. 
 
Indiferent de motivul care a stat la baza diferenței dintre parteneri, el trebuie identificat, astfel încât, în
cele din urmă, să se poată ajunge la același rezultat. 
Evaluarea la inventar a creanțelor se face la valoarea lor probabilă de încasare. 

5
 Seminar 2 - SRF

Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea contabilă a
creanțelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanțelor. 
Pentru creanțele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

Evaluarea la bilanț a creanțelor exprimate în valută se face la cursul de schimb valutar comunicat de
Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar. 
În scopul prezentării în bilanț, valoarea creanțelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările pentru
pierdere de valoare. 
Evaluarea creanțelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute 
Pentru creanțele, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele
diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte
cheltuieli financiare, în funcție de situația de fapt. 
Diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieței valutare,
comunicat de Banca Națională a României de la data înregistrării creanțelor sau datoriilor în valută, sau cursul
la care acestea sunt înregistrate în contabilitate și cursul de schimb de la data încheierii exercițiului financiar, se
înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz. 

5. Delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor

- presupune determinarea corectă a rezultatului exerciţiului
- separarea cheltuielilor si veniturilor ce au fost efectuate in perioada curentă, dar care privesc perioadele
viitoare, prin majorarea cheltuielilor /veniturilor in avans;
- separarea cheltuielilor si veniturilor care au fost efectuate in perioada anterioară, dar care se referă la
exercițiul curent prin diminuarea cheltuielilor /veniturilor înregistrate în avans şi majorarea
cheltuielilor /veniturilor corespunzătoare;

6. Determinarea rezultatelor exercițiului şi repartizarea acestuia

- închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli

7. Stabilirea rulajelor lunare in Registrul jurnal si in Cartea mare

- se completează Fişele de cont
- se completează Registrul jurnal şi Cartea Mare

8. Întocmirea balanței de verificare definitive

- face legătura dintre conturi si bilanț
- stă la baza întocmirii bilanțului şi a contului de profit si pierdere

Câteva aspecte pe care trebuie sa le urmăriți la o balanța contabila înainte de întocmirea bilanțului:
1. verificați daca conturile de venituri si de cheltuieli sunt închise – nu trebuie existe solduri finale;
2. verificaţi daca conturile de TVA sunt închise (conturile 4426 “TVA deductibila” si 4427 “TVA
colectata”);
3. verificaţi daca soldul debitor al clasei 2 este egal cu valoarea totala a imobilizărilor înscrise in Registrul
Imobilizărilor;
4. verificaţi daca soldul creditor al clasei 2 “Conturi de imobilizări” este egal cu valoarea amortizărilor
cumulate;
5. verificaţi daca soldurile conturilor 4111 “Clienți” si 401 “Furnizori” corespund cu desfășurătorul privind
facturile nesoldate;
6. verificaţi daca soldul contului 581 “Viramente interne” are sold. In cazul in care acest cont are sold
atunci înseamnă ca exista omisiuni in registrul de casa, respectiv nu au fost trecute intrările/ieșirile de la
bancă;

6
 Seminar 2 - SRF

7. verificaţi contul 421 “Personal-salarii datorate” care in mod normal ar trebui sa conţină doar soldul cu
privire la salariul care trebuie virat in luna următoare – altfel se consideră ca angajatorul nu si-a plătit
angajații la timp;
8. verificaţi dacă soldul contului 5311 “Casa in lei” corespunde cu suma deținută efectiv in casierie si să
nu aibă sold creditor;
9. verificaţi daca soldul contului 5121 “Conturi la bănci in lei” corespunde cu soldul de pe extrasul de cont
la 30.06.2018;
10. verificaţi daca au fost efectuate reevaluările elementelor in valută;
11. verificaţi daca soldul contului 471 “Cheltuieli înregistrate in avans” să corespundă cu raportul detaliat al
cheltuielilor pe care societatea le-a efectuat in avans (chirii; mentenanţe; etc);
12. verificaţi daca soldul creditelor bancare sau de împrumuturi leasing să corespundă cu scadențarele de
credit sau de leasing;
13. verificaţi daca soldul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” corespunde cu listele de
inventariere, mai exact cu obiectele de inventar care nu au fost date spre folosința (603 = 303);
14. verificaţi daca balanța este completă, mai exact dacă sunt cuprinse toate conturile utilizate pe parcursul
perioadei de referință;
15. verificaţi dacă soldul contului 121 “Profit sau pierdere” rezultă din diferența valorii totale a clasei 6
“Conturi de cheltuieli” şi a clasei 7 “Conturi de venituri”.

RAPORTAREA NON-FINANCIARA sau de SUSTENABILITATE

 Ce este Raportul Non-financiar?

Raportul Non-financiar sau Declarația Non-financiara este un document ce contine informatii privind
performanta economica, sociala si de mediu a unei organizații.
Realizarea Raportului Non-financiar, cunoscut si ca Raport de Sustenabilitate,  este reglementata de
Ordinul MFP 1938/2016 care transpune la nivel national Directiva UE 95/2014.

 Pentru cine se aplica?

Raportarea informațiilor non-financiare este pentru toate organizatiile.
Sustenabilitatea este un domeniu de interes care ia din ce in ce mai mare amploare, iar indreptarea atentiei
organizațiilor in aceasta direcție este esentiala. Raportul Non-Financiar aduce beneficii atat pe termen scurt, cat
si pe termen lung.
Incepand cu anul 2018, entitatile de interes public care depasesc un numar mediu de 500 de salariati sunt
obligate sa intocmeasca un Raport Non-financiar, aferent exercitiului financiar anterior.

 De ce este important?
Prin Raportul Non-financiar se creeaza o imagine de ansamblu a organizatiei.
Atat persoanele care fac parte din organizatiei, cat si cele din exterior vor avea acces facil la informatiile
privind toate aspectele de mediu, personal, drepturile omului sau de masurile pentru combaterea coruptiei. Prin
Raportul Non-financiar se faciliteaza o mai buna intelegere a filosofiei organizatiei, se da dovada de
transparenta si se creeaza o imagine unitara la nivel intern si extern.
Pentru fiecare dintre aceste aspecte companiile trebuie să includă o serie de informații care să permită
prezentarea și înțelegerea nivelului de performanță al companiei privind gestionarea acestora, cum ar fi:
 politici și proceduri;
 rezultatele politicilor și procedurilor respective;
 riscurile care sunt legate de aspectele non-financiare și
 modul în care aceste riscuri sunt gestionate;

7
 Seminar 2 - SRF

 indicatori cheie de performanța non-financiară.

 Care sunt informațiile de mediu care pot fi raportate?

În ceea ce privește aspectele de mediu, o companie, în funcție de activitățile pe care le desfășoară, poate
să publice informații cu privire la:
- utilizarea de energie regenerabilă și neregenerabilă,
- emisiile de gaze cu efect de seră,
- utilizarea apei și poluarea aerului sau
- alte informații non-financiare relevante.
În aceasta situație în care activitățile companiei au un impact asupra mediului, compania  trebuie să
includă în raportarea non-financiară detalii privind acest impact, actual și previzibil, și, dacă este cazul, asupra
sănătății şi a siguranței.
De asemenea, raportarea non-financiară trebuie să conțină informații privind consecințele asupra
schimbărilor climatice pe care le au activitățile companiei și cele care deriva din utilizarea bunurilor și
serviciilor acesteia.

Informațiile sociale și de personal

Pentru aspectele sociale și de personal, companiile pot să raporteze informațiile privind:
 acțiunile întreprinse pentru a asigura egalitatea de gen,
 punerea în aplicare a convențiilor fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, condițiile de
muncă,
 dialogul social,
 respectarea dreptului lucrătorilor de a fi informați și consultați,
 respectarea drepturilor sindicale, sănătatea şi siguranța la locul de muncă,
 dialogul cu comunitățile locale și/sau acțiunile întreprinse pentru a asigura protecția și dezvoltarea
acestor comunități.

Informații privind drepturile omului, combaterea corupției și a dării de mită

Informațiile privind drepturile omului, combaterea corupției și a dării de mită care trebuie raportate pot
face referire la modul în care companiile previn abuzurile in materie de drepturile omului și/sau instrumentele
instituite pentru combaterea corupției și a dării de mită.

Informații despre „securitate și sănătate în muncă”

În această situație, în raportarea non-financiară trebuie incluse informații privind politicile și procedurile
prin care se gestionează acest aspect. Dacă compania nu are politici sau proceduri, atunci aceasta trebuie să
explice de ce nu există și ce va face pentru a realiza și implementa politicile și procedurile care lipsesc.
De asemenea, compania trebuie să prezinte și informații despre modul în care aceasta evaluează sistemul
de management privind aspectul „Securitate și sănătate în muncă”, explicând dacă sunt realizate analize și
audituri în acest sens, precum și rezultatele obținute.
Pentru a putea înțelege impactul companiei asupra economiei, societății și mediului  prin modul în care
aceasta gestionează aspectul „Securitate și sănătate în muncă”, în raportarea non-financiară trebuie incluse și
informații privind riscurile ce derivă din acest aspect (ex. riscurile de accidente, riscurile de îmbolnăvire, etc..)
și modul în care compania le gestionează în vederea diminuării impactului negativ, potențial sau real.

 Etape in elaborarea RNF:

1. Analiza
Se stabileste  contextul de dezvoltare durabila specific organizatiei si sectorului in care aceasta opereaza.
Folosind o serie de instrumente specifice, se desfasoara o activitate de cercetare complexa, colectand si
interpretand o serie de date relevante in procesul de realizarea a raportului. Rezultatele obtinute vor reprezenta
o baza importanta pentru desfasurarea celei de a doua etape – Consultarea Utilizatorilor.

8
 Seminar 2 - SRF

2. Consultarea utilizatorilor
Procesul de consultare a utilizatorilor reprezinta o etapa foarte importanta pentru asigurarea unui continut
relevant al Raportului Non-financiar sau de Sustenabilitate.
Se identifica si prioritizeaza toate categoriile de utilizatori care pot fi relevante pentru o organizatie.
Se planifica acțiunile de consultare a utilizatorilor prin utilizarea unor instrumente si modalitați specifice.
In functie de prioritatile fiecarei companii, procesul de consultare poate sa se deruleze pe fiecare
departament sau linie de business in parte, precum si la nivel general.

3. Matricea de Materialitate a informatiilor non-financiare

In realizarea Matricei de Materialitate, se tine cont atat de specificul organizatiei cat si de particularitatile
sectorului in care opereaza.
Stabilirea pragului de semnificatie si reprezentarea celor mai importante aspecte non-financiare intr-o
matrice de materialitate reprezinta un proces de analiza prin care datele colectate pana in aceasta etapa sunt
interpretate pe baza unor variabile stabilite.
Pragul de semnificatie este exprimat prin doua valori: una dintre ele reprezinta nivelul de influenta al
utilizatorilor cu privire la aspectele non-financiare, iar cea de a doua reprezinta impactul organizatiei asupra
mediului, societatii si economiei din perspectiva fiecarui aspect non-financiar.

4. Indicatorii de performanta non-financiara

In aceasta etapa se identifica indicatorii cheie de performanta specifici activitatilor desfasurate, corelati cu
obiectivele de dezvoltare durabila asumate si in conformitate cu standardul sau metodologia de raportare
utilizata.
Pentru organizatiile care doresc atingerea unei performante de dezvoltare durabila cat mai mare, sunt
create sisteme care permit monitorizarea continua a progresului pe care il inregistreaza cu privire la fiecare
obiectiv de dezvoltare durabila.

5. Colectarea datelor
In vederea asigurarii un nivel inalt de calitate si exactitate a Raportului Non-financiar, sunt dezvoltate si
utilizate instrumente care sa permita colectarea, verificarea si validarea corecta a informatiilor necesare.

6. Realizarea si comunicarea raportului

Raportul Non-financiar se adreseaza unor categorii diferite de utilizatori, fiecare avand asteptari diferite
cu privire la informațiile incluse. Din acest motiv, vom stabili structuri eficiente ale Raportului care permit o
navigare facila, indiferent daca raportul va fi unul imprimat, un PDF interactiv sau o pagina web.
In scrierea Raportului utilizam un limbaj care sa permita transmiterea informatiilor intr-un mod clar catre
toate categoriile de utilizatori.