AntRES - Prezentare Modul Antreprenoriat

Antreprenoriat inovativ pentru studenți, în regiunea Sud Est,
AntRES 2.0 (ID: POCU/829/6/13/140412)

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020
Axa prioritară 6 – Educație și competențe
POCU/829/6/13/Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non-universitar care își găsesc un loc de
muncă urmare a accesului la activități de învățare/ cercetare/ inovare la un potențial loc de muncă, cu accent pe sectoarele
economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI/13/Creșterea
numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non-universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la
activități de învățare/ cercetare/ inovare la un potențial loc de muncă, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv
identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI
Beneficiar: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
Partener 1: Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud Est
Valoarea totală a finanțării: 9.685.782.64 lei
Valoarea co-finanţării asigurate de Uniunea Europeană: 8.232.915,42 lei
Perioada și locul de implementare:
31 dec. 2021 - 30 dec. 2023
Regiunea Sud-Est
Conținutul acestui material nu reprezintă, în mod obligatoriu, poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
AntRES 2.0
ANTREPRENORIAT SI ACTIVITATEA ANTREPRENORIALA
Antreprenoriat inovativ pentru studenți, în regiunea Sud
Est, AntRES 2.0

Abilităţile antreprenoriale
• creativitate
• inovare
• asumarea riscului
• capacitatea de management al proiectelor şi
atingerea obiectivelor propuse
Generarea de idei valoroase in mod structurat si

transpunerea unei idei de business intr-o oportunitate reala
de afaceri este un proces complex care are drept obiectiv
transformarea unei atitudini intr-un comportament de
piata
educatie antreprenoriala + experienta + networking + fler
antreprenorial = implicare totala.
Est, AntRES 2.0
Antreprenoriatul
 este corelat cu progresul tehnologic, crearea locurilor de muncă și reducerea
inechităților sociale sau cu problematica de mediu
 este generator de prosperitate în societate, fiind un element determinant
pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă in economia
locala.
Est, AntRES 2.0
 antreprenorii sunt acele persoane (proprietare de afaceri) care urmăresc să

genereze valoare, prin inițierea și dezvoltarea de activități economice, prin
identificarea și exploatarea de noi produse, servicii și piețe;
 activitatea antreprenorială este acțiunea umană întreprinzătoare pentru

obținerea generării de valoare, prin crearea sau dezvoltarea activității
economice, prin identificarea și exploatarea de noi produse, servicii și piețe;
 antreprenoriatul este fenomenul asociat activității antreprenoriale.

Est, AntRES 2.0
Indicatori de performanta antreprenoriala conform OECD-Eurostat
1.factori determinanti pentru dezvoltarea antreprenoriatului:

 cadru de reglementare
 conditiile de piata
 accesul la finantare
 crearea si diseminarea cunostintelor
 abilitati antreprenoriale
 cultura antreprenorială
Est, AntRES 2.0
Indicatori de performanta antreprenoriala conform OECD-Eurostat
2. aspecte legate de ocupare si rezultate:
 firme (rata natalității firmelor, rata mortalității firmelor, rata de creștere a numărului
de firme, rata de supraviețuire a firmelor între 3-5 ani)
 ocupare (ponderea firmelor cu creștere mare ca număr de angajați, rata

acționariatului în startup-uri, angajarea în firme cu vârsta între 3-5 ani)
 bunastare economica
3. impactul antreprenoriatului
 crearea de locuri de muncă
 creșterea economică
 reducerea sărăciei
Est, AntRES 2.0
Abordări conceptuale
Termenul antreprenoriat – „entrepreneur” – întreprinzător, cel care

întreprinde, organizează sau o persoană care conduce o antrepriză.
Noţiunea de antreprenor şi procesul antreprenorial pot merge în

paralel semnificând persoana şi activitatea desfăşurată de acesta.
Antreprenoriatul ca „un proces prin care indivizi și grupuri

mobilizează un ansamblu unic de resurse pe care le utilizează
pentru a crea valoare și a exploata oportunitățile existente pe
piață”.
Est, AntRES 2.0
Antreprenoriat =
 Rezultatul mediului in care antreprenorul traieste = suma factorilor de

mediu, personali si sociali, factori care pot fi deazvoltati prin educatie.
 Un proces continuu, ce include o serie de activitati pentru indivizi și
organizații.
 O activitate continua care implică mai mulți actori și nu doar
antreprenorul.
 Antreprenorul trebuie să creeze valoare pentru el și pentru societate
 Activitatea antreprenorială implică inovare în cele mai variate forme
 Activitatea antreprenorială vizează exploatarea diferitelor
oportunități de că tre cei care sunt deschiși și pregă tiți să le întâ mpine,
adică de că tre antreprenori.
Est, AntRES 2.0
Caracteristici ale antreprenoriatului

antreprenoriatul este o alegere și decizie umană
antreprenoriatul este un sistem
antreprenoriatul se dovedește a fi divers ca formă de
manifestare
antreprenoriatul are un scop prioritar economic.
Est, AntRES 2.0
antreprenoriatul are o latură reglementată de norme.

antreprenoriatul este foarte dinamic și schimbător –
evolueaza in raport de oportunitati, provocari si risc.
antreprenoriatul este dependent de numeroși factori
interni și externi
antreprenoriatul are un rol esențial în societate
Est, AntRES 2.0
Avantaje si dezavantaje ale antreprenoriatului

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Stabilitatea locului de munca Greşeli de management
Autonomie si timp liber Risc financiar
Satisfactie personala Stres
Venituri mai mari si libertate financiara Eforturi insuficiente de marketing
Posibilitatea de a ajuta comunitatea si Lipsa de experienţă
de a ti se recunoaste meritele Eşecul în elaborarea unui plan strategic
Alegerea unui mediu de lucru care te Amplasare necorespunzătoare
face fericit - tu esti cel care creaza Controlul necorespunzător al stocurilor
mediul de lucru si stabileste regulile
Stabilirea eronată a preţurilor
Contribui la imbunatatirea climatului
economic - prin crearea de noi locuri de
munca
Factorii ce influențează mediul antreprenorial
Factorii ce influenteaza mediul antreprenorial
Factorul uman
Atitudine
Planificare
FACTORI
MICROECONOMICI
Control
Competenta financiar

antreprenoriala
Activitati Inflatie Rata

marketing dobanzii
FACTORI
Conjunctura
Ac cap
ce ita
MACROECONOMICI
la
economica
su l

l
Regelementari Factori
guvernamentale sociali

Activitatea de antreprenoriat este :
 independentă, desfăşurată pe propriul risc
 orientată spre obţinerea sistematică a profitului
Referitor la antreprenor, în literatura de specialitate s-au desprins două

direcţii:
 întreprinzătorul este persoana ce îndeplineşte sarcina identificării
şi obţinerii resurselor necesare înfiinţării unei afaceri şi în acelaşi
timp îşi asumă riscul utilizării resurselor alocate;
 întreprinzătorul este iniţiatorul unei afaceri care se concentrează

pe inovaţie, elaborând produse şi servicii noi şi creând o nouă
piaţă şi un nou client
Etapele procesului antreprenorial :
 identificarea şi evaluarea oportunităţilor
 obţinerea resurselor necesare
 elaborarea planului de afaceri
 infiinţarea firmei
 asigurarea managementului
Infiinţarea
firmei
Elaborarea PROCES Asigurare

planului de ANTREPRENORIAL managemen
afaceri t

Obţinerea Identificarea
resurselor şi evaluarea
necesare oportunităţi
Etapele procesului antreprenorial

Activitatea de antreprenoriat are trei trăsăturii fundamentale:
 proactivitate (orientarea către acțiune)
 inovație (căutarea și identificarea în permanență de noi soluții și perspective)
 cunoașterea și asumarea riscurilor.
Ce tipuri de antreprenoriat există?
 Afaceri mici, fara ambitii de crestere

 Companii scalabile
 Organizații sociale

 noi asociații
 afaceri oportuniste
 the Incubator Ventures

 afacerile în oglindă
 Antreprenorul este, în primul rând, un
inovator. El întreprinde ceva nou, investeşte
mijloace pentru prelucrarea unui nou
produs/serviciu sau elaborează noi
tehnologii de prelucrare a ceea ce deja
există.
 Un antreprenor este un agent economic cu
un comportament activ, care isi asuma
riscuri financiare pentru a dezvolta proiecte
noi care ii aduc profit.
 Antreprenorul este persoana care identifică
oportunitatea unei afaceri, îşi asumă
responsabilitatea iniţierii acesteia şi obţine
resursele necesare pentru începerea
activităţii.
 Antreprenorul este o persoană fizică autorizată sau o persoană juridică
care, în mod individual sau în asociere cu alte persoane fizice autorizate
sau cu persoane juridice, organizează o societate comercială în vederea
desfăşurării unor fapte şi acte de comerţ în scopul obţinerii de profit.
 Antreprenorul este persoana care îşi asumă riscul de antreprenoriat şi
caută mijloace pentru organizarea întreprinderii.
 Antreprenorul trebuie să cunoască modul de efectuare a activităţii de
antreprenoriat, mediul de afaceri, problemele cu care se poate
confrunta în activitatea sa şi posibilităţile de soluţionare.
 Pentru a lua decizii corecte, antreprenorul trebuie să estimeze la justa
valoare conjunctura pieţei şi poziţia sa efectivă. Înainte de a fi
antreprenor, persoana respectivă trebuie să renunţe la confortul oferit
de un loc de muncă, să fie un întreprinzător.
Viziune Inititativa si responsabilitate
Inteligență și creativitate Spiritul de observație
Cunoașterea domeniului de Determinare şi perseverenţǎ
activitate Dorinţa de a câştiga
Perseverență și determinare Căutarea feedback-ului
Charismă și persuasiune Rezolvarea problemelor persistente
Responsabilitate Orientare spre oportunităţi
Calitatile Decision-maker (să fie o Toleranţǎ pentru eşec
necesare persoană care ia decizii rapid Optimismul și încrederea în sine
unui și eficient) Nivel mare de energie
Problem-solver (să vadă Clarviziune
antreprenor soluții acolo unde sunt Principalele Creativitate şi spirit de inovaţie
de succes – probleme) caracteristici ale Independenţa
must-have Gut-feeling (fler antreprenorilor Lucru în echipǎ
antreprenorial) Abilitǎţi manageriale
Gândire pozitivă Ambiția
Pasiune pentru propria Insistența
afacere Orientarea spre eficiență și calitate
Etica personală Planificarea și monitorizarea
Încredere în oameni sistematică
Atitudine
TRĂSĂTURILE PERSONALE ALE CELOR CARE DEVIN ÎNTREPRINZĂTORI
TRĂSĂTURILE PERSONALE ALE CELOR CARE DEVIN ÎNTREPRINZĂTORI

Trăsături personale comune Spirit independent
Profesionalism
întreprinzătorilor de succes Adaptabilitate
Intuitie
Abilitati excelente de comunicare
Organizare
Capacitate de munca sporita
Asumarea riscurilor
Spirit inovator
Acceptarea incertitudinii
Încrederea în sine
Perseverenţa şi hotărâre
Spiritul de iniţiativă
Orientarea catre oportunitati
Trăsături improprii Lăcomia
Necinstea
întreprinzătorilor de succes Neîncrederea în oameni
Necunoaşterea domeniului şi mediului de afaceri
Trăsături irelevante pentru Vârsta
Sexul
succesul în afaceri Starea civilă
Nivelul de educaţie
Religia
Trăsaturi de personalitate ale antreprenorilor
 deschidere la experiente noi - sunt independenti, centrati pe
originalitate si creativitate, isi asuma usor riscuri;
 constiinciozitate - sunt orientati pe scopul final al actiunii si
duc intotdeauna taskurile la bun sfarsit;
 extraversiune - sunt energici, optimisti, sociabili, caracterizati
de un nivel ridicat de asertivitate si inteligenta emotionala;
 agreabilitate - sunt altruisti, orientati pe dezvoltarea
comunitatii, modesti si de incredere;
 nevrotism - sunt capabili de emotii negative si pot deveni
tristi, anxiosi, tensionati in conditii de stres.
Caracteristici si competente antreprenoriale
Competente esentiale Motivatie
Viziune
Leardship
Caracteristici si competente Inovativitatea

psihologice Inteligenta emotionala

Caracteristici si competente Capacitatea de a comunica convingător

sociale Capacitatea de a-i percepe corect pe ceilalti si de a fi obiectiv
Capacitatea de a valoriza rețeaua de relații

Caracteristici si Competențe de administrare a afacerii

competente de Competente de marketing si IT
management Cunoașterea legislației și a fiscalității
Capacitatea de a identifica și mobiliza resursele necesare
dezvoltării activității
Capacitatea de a obtine rezultate
Elementele profilului antreprenorial
Angajament si determinare Tenacitate si hotarare
Disciplina
Perseverenta in rezolvarea problemelor
Implicare totala
Dorinta de asumare a riscurilor
Obsesia oportunitatii Deţinerea unor cunoştinţe detaliate despre nevoile clienţilor Ghidat de piaţă
Obsedat de crearea de valoare
Toleranţa faţă de risc, ambiguitate şi Asumarea unor riscuri calculate
incertitudine Minimizarea riscului
Împărtăşirea riscului
Toleranţă la incertitudine şi la lipsa de structură
Toleranţă la stres şi conflict
Abilitatea de a rezolva probleme şi de a integra soluţii
Creativitate, încredere în sine şi Neconvenţional, lipsit de prejudecăţi, gândire deschisă
abilitate de adaptare Abilitatea de a se adapta
Abilitatea de a învăţa
Nu există teama de eşec
Motivare spre a excela Orientare spre obiective şi rezultate
Motivat de a realizări şi de creştere/dezvoltare
Nevoie scăzută pentru statut şi putere
Conştient de punctele forte şi punctele slabe
Capacitatea de avea o imagine de perspectivă
Leadership Iniţiator, Răbdare, Constructor de echipe

Integritate şi încredere
Experienţă
TIPOLOGII DE ANTREPRENORI

Visul tău este să fii un antreprenor? Dar ce înseamnă
aceasta ipostaza pentru tine?
Ai modele de antreprenori de succes, ai identificat o
afacere care ți se potrivește, întreprinzători cu o viață
de succes?
Tipologii de antreprenori
Incadrare tipologica Descriere tipologica
este acel fondator canalizat pe pasiunea din care ia naștere o afacere. Aceste persoane lucrează
Antreprenorul pasionat la ceea ce iubesc și au găsit oportunități de afaceri din asta.
Antreprenorul inovator reprezintă tânărul întreprinzător cu vârsta cuprinsă între 20-25 ani, axat pe inovație, energie
(sau din noua bună, expunere și se evidențiază prin afacerile în domeniul digital: content marketing, CEO sau
generație) creatorul unui produs propriu.
se aseamănă cu cel inovator, însă un element distinctiv îl constituie toleranța mare la risc. Daca
Antreprenorul pionier se concentrează asupra unei idei de business, sunt foarte perseverenți și nu se opresc până
(dinamic) sunt, fie extrem de celebri și plini de succes, fie ajung în faliment.
pentru ca afacerea să meargă bine, fondatorul trebuie să fie realist, pragmatic, cu picioarele pe
Antreprenor realist pământ. Un astfel de întreprinzător își dă seama repede dacă este vreo problemă sau dacă
planul de business este realizabil sau mai puțin realizabil.
acest tip de fondator consideră că factorul major care aduce succes afacerii este norocul.
Antreprenorul sceptic
reprezintă tipul de fondator care este preocupat de profitul, de averea pe care o poate
Antreprenor oportunist dobândi.
nu își asumă riscuri, din această cauză preferă să nu facă nicio acțiune nouă pe piață și să
Antreprenor copiator aștepte pașii competitorilor pentru a putea copia ideile. În general, nu sunt creativi.
acest tip se concentrează pe învățare, documentare, cercetare continuă în ceea ce privește
Antreprenor cercetator strategiile și tacticile posibile pentru propriile afaceri. De cele mai multe ori se "scufundă" în
cărți, uitând să pună în aplicare ceea ce învață, astfel încât să obțină rezultate.
reprezintă categoria de oameni care au idei bune, realizabile, insă teama și lipsa de curaj îi
Antreprenor wannabe împiedică să construiască o afacere. O altă problemă este că aceasta vede viața de antreprenor
(vreau să fiu) ca pe o vacanță continua și mulți bani, însă aceste lucruri presupun efort și multă muncă.
Motive de a deveni antreprenor
 Pasiune - este un motor puternic

al creativitatii, este si cea care
depaseste greutatile.
 Cautarea libertatii -
antreprenoriatul este ales in
drumul de cautare a libertatii.
 Necesitatea de a face ceva de

unul singur - vreti sa creati o
companie care sa va respecte
valorile si sa raspunda nevoilor
dvs.
 A face afaceri pentru a va imbogati pentru ca aveti o idee grozava care va face bogat
rapid - daca aceasta este motivatia dvs. principala, asigurati-va ca aceasta idee este
verificata foarte clar, studiind beneficiile concurentilor dvs. si realizand un plan de
afaceri. Inceperea unei afaceri este in general neprofitabila. Uneori va fi nevoie de cateva
luni sau chiar de cativa ani pana cand va fi obtinut un profit care poate acoperi un
salariu. Sunteti gata sa asteptati timpul necesar?
 Crearea propriului job - Este o idee buna! Vei fi propriul tău șef si iti vei stabili singur
programul de lucru . Doar fiti constient ca un solicitant de locuri de munca trebuie sa
gaseasca un angajator, dar un proprietar de afaceri trebuie sa gaseasca clienti! De
asemenea, in functie de activitatea dezvoltata, beneficiile vor veni pe termen mai mult
sau mai putin lung. Prin urmare, planificati o rezerva mica, astfel incat sa va puteti
satisface nevoile in asteptarea profiturilor dvs.
 Antreprenoriat pentru a inova - Aveti o idee care inca nu exista si care va revolutiona
lumea. Este minunat! Studiati piata cu atentie inainte de a incepe sa va asigurati ca ideea
dvs. nu este deja prezenta in alta parte si pentru a afla de ce aceasta idee nu a fost inca
realizata. Este posibil sa o implementati? Sunteti primul “geniu” care a venit cu aceasta
idee? Daca da, contati pe ideea dvs.!
Mituri si stereotipuri despre antreprenori
 Antreprenorii se nasc, nu se fac!

 Antreprenorii sunt propriii stapani si sunt
complet independenti!
 Antreprenorii sunt „jucatori”!
 Antreprenorii lucreaza mai mult decat
managerii
 Banii sunt cel mai important lucru intr-un
start-up antreprenorial
 Oricine poate sa inceapa un business!
 Un antreprenor valoros ajunge la succes in
maxim 1-2 ani!
 Antreprenorii valorosi sunt tineri!
Antreprenorii sunt „lupi singuratici” si nu
pot lucra in echipa!
AntRES 2.0
DEZVOLTAREA ANTREPRENORIALA SI FORME DE

ORGANIZARE A AFACERILOR
Delimitare conceptuală intre persoana fizica si
persoana juridica:
1. Persoana fizică este subiectul individual de drept,

adică omul, privit ca titular de drepturi și obligații
civile. In desfasurarea continua, ocazionala sau
temporara de activitati economice acesta va fi obligat
prin lege sa solicite inregistrarea in una din formele de
organizare prevazute de OUG 44/2008.
2. Persoana juridică (sau persoana morală), organizata

in baza Legii 31/1990, reprezintă un subiect colectiv
de drept, adică un colectiv de oameni, care,
respectând cerințele legale de fond și de formă
pentru constituirea sa, este titular de drepturi
subiective și obligații civile.
 Intreprinderi individuale, reglementate de Ordonanta de urgenta nr.44 din
2008;
 Societatile comerciale, reglementate de Legea nr. 31 din 1990.

Informatii importante in alegerea formei juridice:
o natura activitatii ce urmeaza a fi organizata;
o marimea acesteia si posibilitatile de dezvoltare;
o numarul viitorilor parteneri de afaceri;
o gradul de implicare si de raspundere asumat de fiecare dintre partenerii de
afaceri;
o capitalul social disponibil in comparatie cu cel necesar;
o ponderea participarii fiecarui partener la constituirea capitalului social;
o caracteristicile specifice fiecareia dintre diferitele forme juridice prevazute
de legislatia in vigoare etc.
Est, AntRES 2.0
Forme antreprenoriale – asemanari si deosebiri

Societati comerciale Intreprinderi individuale
Personalitate juridica cu personalitate juridica fara personalitate juridica
 Societati in nume  Persoane fizice autorizate (PFA)
colectiv(SNC)  Intreprindere individuala (II)
 Societati in comandita simpla  Intreprindere familiala (IF)
(SCS)
 Societati pe actiuni (SA)
Tipuri de organizare  Societati in comandita pe
actiuni (SCA)
 Societati cu raspundere
limitata (SRL)
Patrimoniu Patrimoniu propriu de bunuri si Patrimoniu de afectatiune, parte a

capitaluri patrimoniului personal
Nu sunt limitate la un numar de  PFA-urile au dreptul sa desfasoare un
activitati, denumite coduri CAEN numar de maxim 5 activitati
Numar de activitati  II-urile au dreptul sa desfasoare un
numar de maxim 10 activitati
Pot fi autorizate sa desfasoare Nu pot desfasura activitati specifice
activitatile prevazute de Codul profesiilor liberale (experti contabili, avocati,
Tipuri de activitati activitatilor economice national notari publici, lichidatori judiciari, consultant
(CAEN) fiscali) sau cele prevazute de legi speciale
Nu exista limita  PFA-urile au dreptul sa sa angajeze un
numar de maxim 3 persoane
Numar salariati  II-urile au dreptul sa angajeze un numar
de maxim 8 persoane
Forme antreprenoriale – asemanari si deosebiri
Societati comerciale Intreprinderi individuale
Prin act constitutiv (statut) incheiat  PFA si II– prin cerere inregistrata la
sub forma scrisa, inregistrat la ONRC sau Primaria locala unde
Mod de constituire Oficiul National al Registrului persoana isi are domiciliul
Comertului (ONRC)  IF – prin cerere si acord de constituire,
incheiat intre membrii familiei
 Asociat/asociati (SRL)  PFA si II – persoana fizica insasi
 Actionari nominali sau  IF – membrii familiei
Subiectii nenominali (SCA, SA)
Administratori (SRL) sau consiliul  PFA si II – persoana fizica insasi

Reprezentant legal de administratie (SA), care pot fi  IF – reprezentant desemnat
sau nu si asociati ai societatii
3 zile de la data depunerii la ONRC 3 zile de la data inregistrarii cererii la ONRC
unde isi va avea sediul social SC a de catre titular sau Biroul de asistenta din
Perioada de infiintare declaratiei tip pe proprie cadrul Primariei
raspundere semnata de asociati,
actionari sau directori
Asociatii/actionarii trebuie sa aiba Titularii trebuie sa aiba capacitatea de
capacitatea de exercitiu, sa nu aiba exercitiu, sa nu aiba inscrise date in cazierele
Conditii autorizare inscrise date in cazierele judicare judicare sau fiscale
sau fiscale
Sediu social si, optional, sedii Sediu profesional si, optional, puncte de
Sediu secundare cu sau fara lucru, fara personalitate juridica
personalitate juridica
Societate în nume colectiv (SNC) - societate constituită prin asocierea, pe baza deplinei încrederi,
a două sau mai multe persoane, care pun în comun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate
comercială, în scopul împărţirii beneficiilor rezultate şi în care asociaţii răspund nelimitat şi solidar,
pentru obligaţiile societăţii.
Societate în comandită simplă (SCS) - societatea care se constituie pe baza deplinei încrederi, a
uneia sau mai multor persoane, numite comandităţi, care asigură gestiunea şi conducerea
societăţii şi răspund pentru obligaţiile sociale, solidar şi nelimitat, cu una sau mai multe persoane,
numite comanditari, care nu participă la conducerea societăţii şi răspund pentru obligaţiile sociale,
numai în limită, a aportului lor la capitalul societăţii.
Societate pe acţiuni (SA) - societate constituită prin asocierea mai multor persoane numite
acţionari, care contribuie la formarea capitalului social prin cote de participare de valoare egală,
reprezentate prin titluri de credit circulabile, numite acţiuni, în scopul împărţirii beneficiilor, şi care
răspund pentru obligaţiile sociale, în limita aportului lor încorporat în acţiuni.
Societatea în comandită pe acţiuni (SCA) - capital social este împărtit în acţiuni, iar obligaţiile
sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea solidară şi nelimitata a asociaţilor
comanditaţi; aceştia sunt obligaţi numai la plata acţiunilor lor.
Societatea cu răspundere limitată (SRL) - societate ce se constituie de către una, două sau mai
multe persoane care pun în comun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială, în
vederea dobândirii şi împărţirii beneficiilor şi care răspund pentru obligaţiile societăţii în limita
aportului.
Tipuri de întreprinderi economice prevăzute de lege:
 Persoană fizică autorizată (PFA) – aceasta poate desfăşura orice formă

de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de
muncă; PFA poate angaja cu contract de muncă terţe persoane pentru
desfăşurarea activităţii, pentru care a fost autorizată.
 Întreprindere individuală (II) – este intreprinderea economică, fără

personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică; în
acest caz întreprinzătorul persoană fizică titular a unei întreprinderi
individuale poate angaja terţe persoane cu contract de muncă.
 Întreprindere familială (IF) - intreprindere economică, fără personalitate

juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu
membrii familiei sale, în baza unui acord scris.
Existenţa şi activitatea IMM-lor se desfăşoară pe coordonate
trasate sau determinate de caracteristicile distinctive ale
acestora:
 dimensiunea redusă: determină un potenţial redus al
întreprinderii, conduce la limitarea cotei de piaţă
 un ritm ridicat de creare şi faliment: este un factor care
determină starea de sănătate a unei economii, motor
de dezvoltare a oricărei economii.
 specializarea: e determinată de dimensiunea lor
redusă.
 ponderea redusă pe piaţă: prezintă avantaje şi
dezavantaje. Printre avantaje amintim cunoaşterea mai
bună a cererii şi o flexibilitate mai ridicată la
modificările care se pot manifesta pe piaţă.
 dificultăţi la intrarea şi ieşirea de pe o piaţă: pentru
IMM-uri piaţă cea mai bună şi convenabilă e aceea cu
bariere mai ridicate la intrare şi mai reduse la ieşire.
Definirea IMM-urilor, are în vedere următoarele
aspecte:
 dimensiunea afacerii: cifra de afaceri,
capital social, numărul de personal,
profitul, (cel mai important/frecvent
criteriu utilizat este cel al numărului de
personal);
 unitatea de conducere: Confederaţia
generală a întreprinderilor mici şi mijlocii
(Confederation General PME) afirmă că
IMM este o întreprindere condusă de 1
persoană. Statisticile arată că 45% au fost
create şi conduse de una şi aceeaşi
persoană.

Rolul şi importanţa IMM-urilor în economia naţională sunt
reflexia trăsăturilor acestora, respectiv:
 oferă locuri noi de muncă;
 flexibilitate şi capacitate ridicată de adaptare la
fluctuaţiile din mediul economic;
 stimulează concurenţa;
 ajută la buna funcţionare a întreprinderilor mari
pentru care prestează diferite servicii sau livrează
diferite subansamble.

Pe de altă parte, IMM-urile au o serie de trăsături care le fac
vulnerabile:
 dependenţa existenţei acestora de o singura persoană
– antreprenorul, care are o responsabilitate foarte
mare şi complexă;
 capitalul redus de care dispun;
 nivelul tehnic mult mai scăzut comparativ cu firmele
mari.
Firmele se împart în:
 micro-întreprinderi:
o număr angajați < 10 angajați;
o cifra de afaceri <= 2 milioane euro
sau active totale <= 2 milioane euro;
 intreprinderi mici:
o număr angajați <= 10 milioane euro
sau active totale <= milioane euro;
 intreprinderi mijlocii:
o cifra de afaceri <= 50 milioane euro
sau active totale <= 43 milioane
euro.
În România, întreprinderile mici și mijlocii se clasifică, în funcție de
numărul mediu anual de salariați și de cifra de afaceri anuală neta
sau de activele totale pe care le dețin, în următoarele categorii:
a) microîntreprinderi - au până la 9 salariați și realizează o cifră de
afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane
euro, echivalent în lei;
b) întreprinderi mici - au între 10 şi 49 de salariați și realizează o
cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10
milioane euro, echivalent în lei;
c) întreprinderi mijlocii - au între 50 și 249 de salariați și realizează
o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro,
echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc
echivalentul în lei a 43 milioane euro.”
Plafonul până la care o firmă poate fi considerată microîntreprindere
a fost majorat în 6 ianuarie 2017, de la 100.000 de euro la 500.000
de euro. Deci, din luna februarie, este considerată
microîntreprindere firma care, în exercițiul financiar anterior a
înregistrat venituri de până la 500.000 euro, echivalent în lei.

Elemente definitorii ale avizării și constituirii IMM-urilor

Actele necesare pentru înființarea firmei se obţin de la Registrul Comerţului
din fiecare oraş, la Biroul de Informaţii toate declaraţiile privind înfiinţarea
unui SRL, sau descărcate gratuit de pe site-ul Ministerul Justiției, Oficiul
Național al Registrului Comerțului la adresa
http://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-juridice/nume-colec
tiv/
.
Operaţiuni prealabile
• Cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă, completată cu
trei denumiri, în ordinea preferinţelor, respectiv de verificare disponibilitate
şi/sau rezervare emblemă.
Înregistrare
1. Cererea de înregistrare;
2. Formular pentru înregistrarea fiscală;
3. Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte ca sunt
îndeplinite condiţiile pentru asociat sau administrator, respectiv:
 persoana juridică nu desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora, activităţile
declarate, o perioadă de maximum 3 ani;
 persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul
sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru activităţile precizate în declaraţia-
tip;
4. Dovada rezervării firmei;
5. Declaraţia că persoana are calitatea de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată sau că
societatea cu răspundere limitată cu asociat unic nu este asociat unic în altă societate cu răspundere limitată;
6. Actul constitutiv, care conţine următoarele informaţii:
 datele de identificare a asociaților; forma, denumirea şi sediul social;
 obiectul de activitate al societății, cu precizarea domeniului și a activității principale;
 capitalul social, cu menționarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în
natură și modul evaluării. La societățile cu răspundere limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală
a părților sociale;
 sediile secundare;
 durata societății;
7. Documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social; la același sediu vor putea
funcționa mai multe societăți, dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:
imobilul, prin structura lui, permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite;
cel puțin o persoană este, în condițiile legii, asociat în fiecare dintre societăți;
daca cel puțin unul dintre asociați este proprietar al imobilului ce urmează a fi sediul societății.
8. Cererea adresată ANAF în vederea obţinerii certificatului emis de administraţia financiară, care certifică faptul că pentru
imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document pentru înstrăinarea dreptului de folosinţă;
9. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociaţi la capitalul social;
10. Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise şi vărsate la constituire;
11. Declaraţiile date pe propria răspundere, după caz, de către fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice
reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale
pentru deţinerea acestor calităţi;
12. Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor persoane fizice;
13. Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii;
14. Dovezile privind plata tarifului legal.
După înregistrarea firmei, se fac următoarele activităţi:

1.Depunea Declaraţiei 010 privind înregistrarea fiscală la ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală);
2.Deschiderea unui cont curent la o bancă comercială;
3.Realizarea de modele de facturi şi chitanţe speciale pentru firmă.
•
Perspectivele dezvoltarii IMM-urilor
există o tendinţă de modificare a ponderilor între ramurile economiei naţionale în
favoarea serviciilor (a revenit la modă activitatea de servicii)
s-au creat asociaţii care reprezintă şi apără interesele IMM-urilor: Agenţia
Naţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (organizaţie guvernamentală); Centrul
Român pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (organizaţie neguvernamentală) etc.
au apărut şi apar publicaţii de specialitate pentru IMM-uri
au început să apară specialişti pregătiţi în mod deosebit pentru activitatea în IMM-
uri
Legea 133/1999 precum şi celelalte acte normative şi legi sau ordonanţe au oferit
o serie de facilităţi pentru IMM-uri (finanţare de programe pentru pregătire
profesională, facilităţi la acordarea de credite, alte facilităţi economico-financiare
în special impozitul pe profit).
Potrivit Anexei nr. 3/60 din proiect, în anul 2022 sunt finanţate următoarele programe pentru
IMM-uri:
Programul Stimularea exporturilor – dezvoltarea capacităţii administrative a factorilor din sectorul
public implicaţi în dezvoltarea României prin creşterea exportului, precum şi a investiţiilor
firmelor româneşti în afara UE;
Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului
acestora la finanţare – START, care va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică
România Tech Nation de sprijinire şi impulsionare a digitalizării economiei din Programul de
Guvernare. Măsura va fi structurată în componente de finanţare Start-up Nation – ediţia a 3-a –
finanţarea a 10.000 de proiecte cu o sumă de 200.000 lei pe proiect;
Programul naţional multianual de microindustrializare va fi implementat conform Pachetului de
stimulare a producţiei interne şi a lanţurilor de aprovizionare “Fabricat în România”, în domenii de
producţie prin acordarea de granturi în valoare maximă de 500.000 lei /IMM unui număr estimat
de 1.000 de beneficiari;
Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă va fi
implementat conform Pachetului de stimulare economică Innovation în domenii de comerţ şi
servicii prin acordarea de granturi în valoare maximă de 300.000 lei /IMM unui număr estimat de
1000 de beneficiari. În cadrul cheltuielilor eligibile se vor regăsi şi software certificat de e-
commerce şi de administrare a unei firme (de tip ERP);

Programul naţional multianual de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri va fi
implementat conform Pachetului de stimulare economică pentru IMM şi constă în acordarea de ajutor
financiar de 500.000 lei unui număr estimat de 10 proiecte depuse în parteneriat de către universităţi
cu autorităţi publice locale, în care să fie găzduite start-up-uri înfiinţate de studenţi;
Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul
întreprinderilor mici şi mijlocii va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică România
Tech Nation de sprijinire şi impulsionare a digitalizării economiei – Componenta “Woman in Tech” şi
cuprinde elaborarea şi implementarea unei scheme de ajutor de minimis destinată IMM-urilor cu părţi
sociale / acţiuni majoritar deţinute de către femei, de granturi în valoare maximă de 200.000 lei /IMM
unui număr estimat de 1.000 de beneficiare;
Programul de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin acordarea de credite cu
dobândă subvenţionată în valoare de maxim 50.000 lei unui număr estimat de 80 de întreprinderi mici
şi mijlocii;
Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului eveniment de
promovare a micilor meşteşugari sau artizani pentru un număr estimat de 100 de beneficiari anual;
Programul pentru organizarea târgului întreprinderilor mici şi mijlocii – organizarea unui eveniment de
promovare a domeniilor prioritare de activitate aferente companiilor româneşti;
Programul multianual de marketing şi promovare turistică;
Programul multianual de dezvoltare a destinaţiilor, formelor şi produselor turistice;
Programul pentru dezvoltarea investiţiilor în turism;
Schema de ajutor de stat dedicată industriei HoReCa.
AntRES 2.0
MARKETING ANTREPRENORIAL
AntRES 2.0
Etapa Etapa Etapa Etapa Etapa
01 02 03 04 05
Definirea Determinarea Poziționarea Definirea Elaborarea

segmentelor profilului ofertei pe propunerii de strategiei de
de piață țintă clienților piața țintă valoare penetrare a
(Value pieței țintă
Proposition)
AntRES 2.0
AntRES 2.0
AntRES 2.0
AntRES 2.0
AntRES 2.0
AntRES 2.0
AntRES 2.0
Orientarea (conceptul) de marketing

antreprenorial are la bază 4 elemente
(componente):
1. piaţa ţintă;
2. orientarea spre nevoile consumatorilor;
3. coordonarea mijloacelor şi eforturilor startup-ului către satisfacerea
nevoilor şi dorinţelor consumatorilor;
4. profitul.
AntRES 2.0
PIAŢA
NEVOI
COMPONENTELE PROCESULUI
DE MARKETING ANTREPRENORIAL PRODUS GENERIC
ŢINTA
PRODUS DEFINITIV
PREŢ
DISTRIBUŢIE
FORŢA DE VÂNZARE
COMUNICAŢII
URMĂRIREA ŞI CONTROLUL
VÂNZĂRILOR
AntRES 2.0
MEDIUL DE MARKETING AL UNUI START-UP
Furnizori
Mediul
Mediul
economic
Concurenţi
natural
Producător
Public
Mediul
Mediul
tehnologic Prescriptori Distribuitori politico-
legal
Mediul Cumpărători, consumatori,
cultural utilizatori
Mediul
demografic
AntRES 2.0
Clienţi
•Consumatori
Variabile de ·Angajaţi
marketing
Instrumentele controlabile
·Proprietari
·furnizori
•Produs
cercetării de piață ·Preţ
·Comunicare
·Distribuţie
Factori de mediu
·Managementul
necontrolabili
personalului
•Economie
·Managementul
·Tehnologie
proceselor
Studiu de ·Concurenţă
·Reglementări prin lege
piaţă ·Factori sociali si
culturali
·Factori politici
Evaluarea necesarului
de informaţii Pregătirea şi luarea
Alocarea deciziilor
informaţiilor
Manager de marketing
•Segmentarea pieţei
·Alegerea obiectivului de piaţă
·Programe de marketing
·Controlingul în marketing
AntRES 2.0
Fazele proiectării marketingului antreprenorial
Controlul de marketing
Analizarea situaţiei
Implementare/ realizare existente pe piața țintă
Obiective de marketing
client
Instrumente de marketing/
mixul de marketing
Strategia de marketing
Planificarea unităților antreprenorial
strategice de afaceri
AntRES 2.0
Deţinătorii de
Condiţii –cadru (politice,
Analiza factorilor de interese (angajaţi,
sociale, tehnologice,
influenţă furnizori de capital,
economice, ecologice )
clienți etc.)
Analiza de piaţă
Furnizori
Produse Concurenţi
substitut Analiza firmei (actuali şi
(actuale şi potenţiali)
potenţiale)
Clienţi
AntRES 2.0
Lista de verificare a lansării startup-ului

Filosofia firmei
Politica firmei
Viziunea firmei
Identitatea firmei
Cultura firmei
Obiectivele firmei
Potenţialele firmei
Cercetare/dezvoltare (know-how, patente, starea de dezvoltare)
Marketing (concepte, standarde, pieţe)
Procesul de producţie (tehnologie, capacitate, productivitate)
Achiziţia (sisteme, relaţii cu furnizorii, puterea de cumpărare)
Finanţarea (dotarea cu capital, intensitatea inestiţiilor)
Lanţul de creare a valorii
Resursele firmei
Mijloace fizice (instalaţii, mobilier, echipamente)
Mijloace financiare (lichiditate, rezerve ascunse, modalităţi de atragere a capitalului)
Angajaţii (starea personalului, instruirea şi evoluţia lui)
Forţe de conducere (calitatea, experienţa în branşă, structura pe vârste)
IT (tipul, actualitatea, complexitatea)
Locul firmei pe piaţă

Pieţele generale şi parţiale (cote de piaţă, marje de vânzare)
Avantajele produselor şi ale producţiei (inovaţii, inclusiv protecţia contra imitaţiilor)
AntRES 2.0
Noi potenţiali Alţi potenţiali deţinători

concurenţi de interese
Ameninţarea noilor Putere potenţială de negociere şi

concurenţi posibilitatea de a interveni în
evenimentele din branşă
Concurenţii în
branşă
Furnizori Clienţi
Rivalitatea între
ofertanţii instituiţi
Puterea de negociere a în branşă
furnizorilor Puterea de negociere a
clienţilor
Ameninţarea produselor şi a
Cele cinci (+1) serviciilor de substituţie
forţe
concurenţiale
Produse substitut
modelul Porter
AntRES 2.0
Analiza SWOT
Firma Punctele forte ale Punctele slabe ale
firmei firmei
Mediul ambiant
Oportunităţile Extindere − investiţii Echilibrarea

mediului deficienţilor
Riscurile mediului Prevenire − Luarea de măsuri −

asigurare sarcini cu risc
minimizarea riscului crescut
AntRES 2.0
Cei 7 factori de succes

ai unui start-up
SISTEME
STRATEGIE
STRUCTURĂ
CULTURĂ
PERSONAL PROCES
COMPETENŢĂ
AntRES 2.0
Relaţia mijloc−scop
Concretizarea obiectivelor
Scopul firmei
Obiectivele firmei
Obiectivele de marketing sunt

obiectivele funcţionale
Obiectivele instrumentale
Nivelul−ţintă al instrumentelor de marketing
Ierarhia nivelurilor-ţintă ale firmei

AntRES 2.0
Lanţul cauzal al obiectivelor de marketing
Obiective de marketing
Obiective de marketing Obiective economice
cu privire la
cu privire la potenţial de marketing
succesul de piaţă
Exemple: Exemple: Exemple:
• Gradul de cunoaştere • Distribuţia

al firmei • Procentul de piaţă
• Gradul de cunoaştere (absolut /relativ) Cifra de afaceri
al ofertei de producţie • Numărul clienţilor • Costurile de marketing
• Imaginea firmei • Loialitatea clienţilor •Contribuţia de acoperire
• Imaginea ofertei • Frecvenţa cumpărării • Profitul
de producţie • Gradul de penetrare a • Rentabilitatea afacerilor
• Opinia clientului Pieţei
despre firmă/ ofertă • Nivelul preţurilor
Crearea premiselor Realizarea potenţialului
AntRES 2.0
MIX-UL DE MARKETING ANTREPRENORIAL
AntRES 2.0
POLITICA DE PRODUS
CARACTERISTICI Produse perisabile Produse durabile
Preţ de distribuţie
Preţ de vânzare Mic Mare
Numărul punctelor de Mare Mic

vânzare
Comportamentul consumatorului
Frecvenţa de cumpărare Mare Mică
Căutarea informaţiei înaintea Redusă Importantă

cumpărării
Importanţa componentelor Mică Mare
simbolice
Importanţa calităţii Mică Mare
AntRES 2.0
POLITICA DE PRODUS
Gamă largă
Avantaje Inconveniente
•Vulnerabilitatea redusă prin repartizarea •Cunoaşterea incompletă a produselor la

mai bună a riscurilor; nivelul distribuitorilor:
•Expoatarea unui număr mai mare de •Complexitatea producţiei şi gestiunii

segmente stocurilor;
•Consumatori mai fideli datorită adaptării •Necesitatea formării aprofundate a forţei

produselor la nevoi; de vânzare;
•Notorietate mai mare; •Dificultăţi în urmărirea vânzărilor;
•Complementaritatea produselor; •Dispersia eforturilor comerciale.
AntRES 2.0
POLITICA DE PRODUS
Strategia de marcă AVANTAJE INCONVENIENTE
O marcă pentru toate •Costuri mici de lansare a •Dacă lansarea este ratată,
produsele produselor noi; imaginea globală poate fi
•Asocierea noului produs cu umbrită;
imaginea care există deja; •Noul produs este compatibil
•Publicitatea făcută la nivelul cu marca?
firmei (costuri mai mici).
O marcă pentru fiecare •Întreprinderea nu îşi leagă

produs reputaţia de un produs;
•Firma poate lansa produse
foarte diferite unele de
altele; •Multiplicarea investiţiilor
•Posibilitatea de a mări publicitare (costuri mari)
partea de piaţă cu produse
asemănătoare dar cu mărci
diferite.
AntRES 2.0
POLITICA DE PRET
Fixarea preţului este un element determinant al strategiei startup-ului deoarece

preţul are consecinţe directe atât asupra rezultatelor comerciale (volumul vânzărilor)
cât şi asupra rezultatelor financiare (rentabilitate).
Determinarea preţului de vânzare a unui produs trebuie să rezulte din:
analiza cererii,
analiza costurior,
analiza concurenţei
ţinând cont de obiectivele startup-ului.
AntRES 2.0
POLITICA DE PRET
Fixarea preţului pornind de la preţurile concurenţei
AntRES 2.0
POLITICA DE DISTRIBUTIE
Diferite strategii de distribuţie
DISTRIBUŢIE COMENTARII
•Produse: de consum curent;
•Obiectiv: un număr cât mai mare de puncte de vânzare;
INTENSIVĂ •Canal: toate tipurile de intermediari: de la detailistul de cartier la
hipermagazin;
•Observaţie: necesită multiple centre de stocare.
•Produse: de consum specific cu o puternică imagine de marcă;

•Obiectiv: puncte de vânzare puţine;
SELECTIVĂ •canal: detailişti specializaţi;
•Obsevaţie: alegerea intermediarilor se face în funcţie de competenţa lor.
•Produse: de consum specific;

•Obiectiv: evitarea concurenţei la nivelul punctelor de vânzare;
EXCLUSIVĂ •Canal; detailişti specializaţi;
•Observaţie: extindere limitată a vânzărilor.
AntRES 2.0
POLITICA DE PROMOVARE
 Publicitate;
 Promovarea vanzarilor;
 Relatii publice;
 Marketing direct;
 Forta de vanzare.
AntRES 2.0
FORMELE PROMOVARII IN MEDIUL ONLINE
 Search Engine Marketing;

 Social Media Marketing;
 E-mail Marketing;
 Relatii publice online;
 Influencer Marketing;
 Blog & Video Marketing;
 Affiliate Marketing;
 Mobile Marketing.
AntRES 2.0
AVANTAJELE MARKETINGULUI ONLINE

PENTRU STARTUP-URI
 Extinderea pieţei.
Deschiderea de noi căi de comunicare
cu clienţii.
Găsirea de noi clienti (Mărirea bazei de
clienţi)
 Creşterea potenţialului de dezvoltare /
promovare
 Acces rapid la informaţie despre piata
tinta
 Economie de timp
 Economie de bani
 Valoare excelentă la investiţii minime
 Tranzacţii online
AntRES 2.0
STRATEGII DE MARKETING ANTREPRENORIAL
AntRES 2.0
Patru opţiuni strategice în vederea asigurării competitivităţii unui start-up

Avantajul de randament Avantajul costurilor
Piaţa
globală Guvernarea calităţii Strategie de preţuri
agresive
diferenţiere
Segmente
concentrare
Specializarea
produs−segment Strategia preţurilor scăzute
Piaţa
parţială
AntRES 2.0
Profilul strategiilor de marketing antreprenorial

Alternative strategice
Strategia Strategia Strategia Strategia Strategia

domeniului de penetrării de dezvoltare creării de diversificării
piaţă pieţei a pieţei produse noi
Strategia Strategia Strategia Strategia Strategia

stimulării pieţei preferenţială de nişă preţurilor preţ−cantităţi
scăzute
Strategia de Strategia pieţei de masă Strategia

parcelare a pieţei segmentării
total parţial total parţial
Strategia local regio- supraregio- naţio- iter- multi- mon-

domeniului nal nal nal naţio- naţio- dial
geografic al pieţei nal nal
AntRES 2.0
AntRES 2.0
AntRES 2.0
MODELE DE REPONSABILITATE SOCIALĂ
AntRES 2.0
Arii de interes in domeniul CSR
• MEDIU/PROTECȚIA MEDIULUI
• EDUCAȚIE
• SĂNĂTATE
• CULTURĂ
• COMUNITATE
• ANGAJAȚI
• CLIENȚI/FURNIZORI/PARTENERI
AntRES 2.0
Motivele implicarii in proiecte de CSR
 Motive rationale – companiile isi asuma

responsabilitati sporite si se implica in proiecte sociale
pentru a castiga in termeni de imagine si a-si consolida
profiturile pe termen lung.
 Motive deontologice – companiile au datorii de ordin
moral fata de societate si comunitatea in care
actioneaza.
 Motive de presiune sociala – compania trebuie sa
raspunda cerintelor societatii, fiind apreciate cele care
dau dovada de un comportament etic si responsabil.
AntRES 2.0
Beneficiile implicarii in proiecte de CSR
 Îmbunătăţirea relaţiilor cu comunitatea (clienţi, furnizori,

autorităţi);
 Influenţarea publicului ţintă, liderilor de opinie, presei etc;
 Poziţionarea companiei pe o treaptă superioară în societate;
 Imagine mai bună /mai multă vizibilitate pentru companie;
 Fidelizarea consumatorilor faţă de companie şi produsele sale;
 Motivarea/fidelizarea angajaţilor;
 Contribuţie semnificativă la construirea excelenţei în afaceri.
AntRES 2.0
Modele de proiecte CSR

Promovarea unei cauze Marketingul legat de o cauză
Firma contribuie cu bani sau alte resurse Firma se angajează să doneze în favoarea
pentru creşterea notorietăţii şi a gradului de unei cauze o sumă care depinde de
preocupare la nivelul publicului pentru o vânzările pe care le realizează într-o
cauză / mobilizarea publicul pentru a dona, anumită perioadă.
participa sau voluntaria în sprijinul unei
cauze. Filantropia - Donații, finanțări, burse
Marketingul social Practici de afaceri responsabile social –

Compania îşi propune să schimbe un Firma îşi îmbunătăţeşte, în mod voluntar
comportament negativ sau să convingă modul de operare, în aşa fel încât să
publicul să adopte un comportament pozitiv. contribuie la binele general al
comunităţii şi la protejarea mediului
AntRES 2.0
Structura unei campanii CSR

 Argument
 Scop
 Obiective
 Arie de acțiune
 Beneficiari (grup țintă)
 Tematică / purtător de imagine/
elemente de identitate
 Axa campaniei
 Parteneri
 Perioada de desfășurare
 Programul de activități – calendar
 Echipe de lucru/responsabili
 Buget
AntRES 2.0
ANTREPRENORIATUL SOCIAL
Diferența majoră dintre antreprenoriatul

clasic și antreprenoriatul social este accea
că un business clasic se concentrează , în
special, pe obținere de profit, iar
antreprenoriatul social își mă soară
succesul prin impactul pe care îl are
asupra societă ții.
AntRES 2.0
ANTREPRENORIATUL SOCIAL
Tipurile de activități economice desfășurate în
antreprenoriatul social
-producerea de bunuri, prestarea de servicii și/sau

execuția de lucrări care contribuie la bunăstarea
comunității sau a membrilor acesteia
-promovarea, cu prioritate, a unor activități care pot
genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea
persoanelor aparținând grupului vulnerabil
-dezvoltarea unor programe de formare profesională
dedicate persoanelor din grupul vulnerabil
-dezvoltarea serviciilor sociale pentru creșterea
capacității de inserție pe piața muncii a persoanelor din
grupul vulnerabil
AntRES 2.0
Strategii de dezvoltare și inovare socială
AntRES 2.0

 Strategia proprietății intelectuale (integrare și colaborare)
Un start-up abordând acest tip de strategie se concentrează pe generarea și dezvoltarea ideilor
și inovației, evitând comercializarea și interacțiunea directă cu clienții. Astfel, afacerea
trebuie să găsească parteneri care să livreze clienților produse sau servicii folosind ideea
generată.
 Strategia lanțului valoric (colaborare și execuție promptă)
Acest tip de strategie presupune alocarea resurselor start-up-ului în vederea comercializării
produselor sau serviciilor și pentru a spori avantajul competitiv. În loc de a controla
proprietatea intelectuală și a ridica barierele de intrare, afacerile cu o astfel de abordare se
concentrează pe crearea de valoare adăugată întregii industrii.
 Strategia arhitecturală (competiție și integrare)
Antreprenorii care urmăresc această abordare au oportunitatea să crească start-up-uri care
dețin controlul asupra proprietății intelectuale, dar în același timp concurează cu restul
afacerilor din industrie.
 Strategia perturbatoare (competiție și execuție promptă)
Această strategie se concentrează pe comercializarea rapidă a ideii de afaceri și înfruntarea
directă a competiției. Antreprenorii care urmăresc această strategie ar trebui să aibă ca
obiectiv redefinirea standardelor lanțurilor valorice și ale companiilor care domină aceste
lanțuri
AntRES 2.0
Inovarea socială se referă la activități

și servicii inovatoare desfășurate în
scopul satisfacerii unei nevoi sociale și
care sunt predominant diseminate
prin organizații ale căror scopurile
primare sunt sociale.
AntRES 2.0
AntRES 2.0

• Noutatea - inovațiile sociale nu trebuie neapărat să promoveze ceva unic dar
trebuie să implementeze idei relativ noi pentru a fi calificate drept inovare
socială.
• Procesul de implementare - inovarea implică aplicarea practica sau
implementarea unei noi idei.
• Eficiență - Inovarea socială trebuie să fie mai eficientă decât soluții existente,
respectiv să creeze o îmbunătățire măsurabilă în termeni de rezultate din punct
de vedere al calității, al nivelurilor satisfacția utilizatorului, ratele de adopție,
reducerea costuri sau impactul pozitiv asupra bunăstării și coeziunii sociale.
• Satisfacerea unei nevoi sociale – este una din caracteristicile distinctive ale
inovării sociale. Practic cei implicați trebuie să identifice nevoile ce pot fi
abordate din perspectiva deficitului de resurse și care vizează grupuri sau
comunități care nu au sau nu pot utiliza resursele.
• Îmbunătățirea capacității companiei de a acționa - procesul de inovare
socială îmbunătățește capacitatea societății de a acționa prin creare de noi
roluri și relații, dezvoltarea abilităților și valorificarea la maxim a resurselor
existente.
AntRES 2.0
Măsuri ce pot fi luate de antreprenori pentru

susținerea unei dezvoltări durabile
 Măsuri proactive de implementare a unor măsuri care cresc

eficiența energetică – măsurile pot lua
 începe de la măsuri simple, precum alegerea unor becuri
economice, până la planuri complexe de
 reducere a consumului de curent electric, apă sau gaz.
 Produse ecologice – utilizarea, când este posibil, a unor produse
ecologice.
 Folosirea de ambalaje reciclabile
 Folosirea unor surse alternative de energie
 Implementarea unor standarde de protecția a mediului – ex. ISO
14001
 Asumarea unor obiectivele sociale
 Planificarea obținerii de profit pe termen lung
AntRES 2.0
Exemple de antreprenoriat sustenabil
 introducerea de practici cu impact asupra mediului în activitatea

curentă cu scopul de a creşte reciclarea, de a reduce consumul de
energie, de a îmbunătăți gestionarea resurselor și de a reduce
poluarea;
 dezvoltarea de noi activități în cadrul economiei ecologice cu
scopul de a oferi oportunități de angajare, precum şi de a
contribui la reducerea impactului negativ asupra mediului (spre
exemplu reducerea emisiilor din surse fixe în atmosferă şi
limitarea poluării apelor);
 implicarea în dezvoltarea economiei circulare.

AntRES - Prezentare Modul Antreprenoriat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AntRES - Prezentare Modul Antreprenoriat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Antreprenoriat inovativ pentru studenți, în regiunea Sud Est,

AntRES 2.0 (ID: POCU/829/6/13/140412)

ANTREPRENORIAT SI ACTIVITATEA ANTREPRENORIALA

Generarea de idei valoroase in mod structurat si

 antreprenorii sunt acele persoane (proprietare de afaceri) care urmăresc să

 activitatea antreprenorială este acțiunea umană întreprinzătoare pentru

 antreprenoriatul este fenomenul asociat activității antreprenoriale.

Indicatori de performanta antreprenoriala conform OECD-Eurostat

1.factori determinanti pentru dezvoltarea antreprenoriatului:

Indicatori de performanta antreprenoriala conform OECD-Eurostat

2. aspecte legate de ocupare si rezultate:

 ocupare (ponderea firmelor cu creștere mare ca număr de angajați, rata

Termenul antreprenoriat – „entrepreneur” – întreprinzător, cel care

Noţiunea de antreprenor şi procesul antreprenorial pot merge în

Antreprenoriatul ca „un proces prin care indivizi și grupuri

 Rezultatul mediului in care antreprenorul traieste = suma factorilor de

Caracteristici ale antreprenoriatului

antreprenoriatul are o latură reglementată de norme.

Avantaje si dezavantaje ale antreprenoriatului

Activitati Inflatie Rata

Referitor la antreprenor, în literatura de specialitate s-au desprins două

 întreprinzătorul este iniţiatorul unei afaceri care se concentrează

Elaborarea PROCES Asigurare

Etapele procesului antreprenorial

 proactivitate (orientarea către acțiune)

 inovație (căutarea și identificarea în permanență de noi soluții și perspective)

 cunoașterea și asumarea riscurilor.

Ce tipuri de antreprenoriat există?

 Afaceri mici, fara ambitii de crestere

 the Incubator Ventures

TRĂSĂTURILE PERSONALE ALE CELOR CARE DEVIN ÎNTREPRINZĂTORI

Caracteristici si competente Inovativitatea

Caracteristici si competente Capacitatea de a comunica convingător

Caracteristici si Competențe de administrare a afacerii

Leadership Iniţiator, Răbdare, Constructor de echipe

 Pasiune - este un motor puternic

 Necesitatea de a face ceva de

 Antreprenorii se nasc, nu se fac!

DEZVOLTAREA ANTREPRENORIALA SI FORME DE

1. Persoana fizică este subiectul individual de drept,

2. Persoana juridică (sau persoana morală), organizata

Forme antreprenoriale – asemanari si deosebiri

Patrimoniu Patrimoniu propriu de bunuri si Patrimoniu de afectatiune, parte a

Administratori (SRL) sau consiliul  PFA si II – persoana fizica insasi

 Persoană fizică autorizată (PFA) – aceasta poate desfăşura orice formă

 Întreprindere individuală (II) – este intreprinderea economică, fără

 Întreprindere familială (IF) - intreprindere economică, fără personalitate

După înregistrarea firmei, se fac următoarele activităţi:

Etapa Etapa Etapa Etapa Etapa

Definirea Determinarea Poziționarea Definirea Elaborarea

Orientarea (conceptul) de marketing

MEDIUL DE MARKETING AL UNUI START-UP

Fazele proiectării marketingului antreprenorial

Lista de verificare a lansării startup-ului

Locul firmei pe piaţă

Noi potenţiali Alţi potenţiali deţinători

Ameninţarea noilor Putere potenţială de negociere şi

Oportunităţile Extindere − investiţii Echilibrarea

Riscurile mediului Prevenire − Luarea de măsuri −

Cei 7 factori de succes

Obiectivele de marketing sunt

Ierarhia nivelurilor-ţintă ale firmei

Lanţul cauzal al obiectivelor de marketing