TEMA

COMUNICAREA
ANTREPRENORIALA.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
ANTREPRENORIATUL SI IMPACTUL SAU IN DEZVOLTAREA COMUNITATII

Ca “forta motrice”, activitatea antreprenoriala sustine perfectionarea activitatii intreprinse la un moment dat de catre
indivizi, in dorinta lor de a-si atinge scopurile pentru care si-au demarat propriile afaceri. De aceea, putem afirma ca antreprenorii devin
catalizatorii cresterii si dezvoltarii economice a unei comunitati.
Potrivit specialistilor din domeniu, termenii de antreprenor si antreprenoriat sunt din ce in ce mai utilizati, deoarece tind sa fie
asociati cu bunastarea unei comunitati din mai multe considerente. In primul rand, activitatea antreprenoriala are un puternic impact
asupra dezvoltarii comunitatii in cadrul careia activeaza si se dezvolta. In al doilea rand, aceasta devine forta ce stimuleaza
descoperirea de resurse noi, mobilizeaza capitalul aflat la dispozitie in acel moment, contribuie la crearea si asigurarea de locuri de
munca.
Numarul antreprenorilor este influentat de atitudinea indivizilor din comunitate de a dori sa-si deschida o afacere. Totodata,
asupra deciziei individului de a se lansa in afaceri actioneaza si o serie de factori din mediul extern, precum cei socio-economici si politici.
Studiul localizarii, distributiei si organizarii spatiale a activitatilor economice de pe glob a generat aparitia unei noi teorii: “noua geografie
economica”.
Pornind de la teoria “noii geografii economice” avand la baza analiza polarizarii si amplasarii afacerilor in stransa legatura
indeosebi cu mediul urban, vom observa ca rata de concentrare a acestor activitati se afla in jurul oraselor si mai putin in mediul rural.

De ce ?

Deoarece, mediul urban pune la dispozitie in marea sa majoritate, bogatia culturala ( inclusiv tot ceea ce tine de educatie),
diversitatea economica si asigura conexiunile internationale si infrastructura de care au neaparata nevoie antreprenorii. In conditiile in
care aceste cerinte nu sunt indeplinite decat partial, se constata o migratie a fortei de munca din alte orase spre companiile aflate in
ascensiune. Daca la aceste aspecte adaugam si importanta jucata de segmentul inovational in afacere, vom asista la modelarea sistemului
economic al comunitatii si la explicarea schimbarilor tehnologice ce pot apare, prin prelucrarea si antrenarea cunostintelor de care dispune
forta de munca asimilata si antrenata in afacere.
 Abordari privind formarea structurilor economice spatiale (potrivit teoriei “noii geografii
economice”) sub influenta mediului antreprenorial, considera ca un factor extrem de important in
dezvoltarea si asigurarea unei cresteri economice sustenabile a comunitatii dar si a afacerilor il reprezinta
talentul indivizilor ce lucreaza in companii.
Ipoteza recenta a “geografiei economice a talentului” examineaza factorii care atrag talentul
(diversitatea culturala si/sau etnica, educatia, abilitatile indivizilor) si efectele acestuia asupra sectorului
tehnologiei de varf si implicit, asupra veniturilor obtinute local.
La acestea se adauga aspectele ce tin si de comunicarea antreprenoriala. Importanta sa este data de
faptul ca vine in sprijinul activitatilor relationale dezvoltate la nivelul afacerii. Mai mult decat atat este
nevoie de asigurarea unei comunicari integrate la nivel de afacere, unde componenta de sustenabilitate sa fie
prioritara.
Potrivit activarii componentei sustenabile, comunicarea antreprenoriala trebuie sa se raporteze
prioritar la activitatile promotionale ale afacerii.
Numai in acest context, publicurile firmei vor fi informate in mod constant si corect in legatura cu
portofoliul de produse/servicii al companiei, vor fi la curent cu atributele esentiale ale produselor prezentate
si isi vor putea forma opiniile si deciziile de cumparare.
Firma trebuie sa analizeze modalitatea in care piata a raspuns la comunicarea sa anterioara si sa
identifice canalele de comunicare ce pot fi utilizate in viitor pentru obtinerea unei reactii eficiente din partea
publicului tinta fata de afacerea sa. Oferta de produse/servicii a firmelor este importanta, dar in aceeasi
masura, modalitatea de promovare a acestei oferte este tot atat de importanta. Aceasta din urma nu se poate
realiza decat prin dezvoltarea comunicarii antreprenoriale, adaptata nevoilor publicului.
 ANTREPRENORIATUL – CARACTERISTICA ESENTIALA COMPORTAMENTALA IN DEZVOLTAREA
COMUNICARII ANTREPRENORIALE

* Antreprenoriatul este, in esenta, o caracteristica comportamentala a unei persoane.*

Antreprenorii, in mod involuntar, o pot expune numai atunci cand au nevoie in a-si
asuma anumite roluri in cadrul activarii procesului decizional al afacerii aflate in derulare sau
numai cu privire la anumite activitati.
Reactiile comportamentale stimulate prin intermediul spiritului antreprenorial activat
declanseaza o serie de rezultate/solutii ce se vor concretiza ulterior intr-o serie de decizii si
actiuni cu finalitate pozitiva sau negativa pentru mersul afacerii.

Prin urmare, operationalizarea definitiei date caracteristicii comportamentale

antreprenoriale a individului se concretizeaza, in opinia specialistilor, in “... capacitatea si vointa
manifestată a indivizilor, pe cont propriu, în echipe din interiorul şi din afara organizaţiilor
existente, de a percepe şi de a crea noi oportunităţi economice (produse noi, noi metode de
producţie, noi scheme de organizare şi noi combinaţii produs-piaţă) şi de a introduce ideile lor pe
piaţă, în ciuda incertitudinii şi a altor obstacole, prin luarea deciziilor cu privire la
amplasarea, forma şi utilizarea resurselor şi instituţiilor.” ( Wennekers şi Thurik,1999)
Activitatea antreprenorială se află în permanență sub influența caracteristicilor mediului.
Astfel, factorii socio-culturali care definesc o națiune pot fi corelați în mod direct cu specificul
inițiativei antreprenoriale. Un alt factor determinant este educația antreprenorială care
permite conturarea unei viziuni asupra mediului antreprenorial prin interacțiunea directă cu
antreprenorii, deprinderea unor competențe și asimilarea unor cunoștințe care pot avea un
impact asupra dezvoltării eficacității antreprenoriale, stimulării și fructificării intențiilor
antreprenoriale.

* Antreprenoriatul este o sursa de inovare si schimbare si ca atare stimulează creşterea productivitatii si a

competitivitatii economice.

* Antreprenoriatul este strans legat de CUNOSTINTE si FLEXIBILITATE, doi factori care au

castigat o noua semnificatie ca sursa a competitivitatii intr-o economie mondiala din ce in ce mai
globalizata si in cadrul careia comunicarea de masa joaca un rol esential.

* Abilitatile caracteristice componentei antreprenoriale sunt centrate pe: RESPONSABILITATE;

SPONTANEITATE; ADAPTABILITATE; FLEXIBILITATE; INITIATIVA; SPIRIT MANAGERIAL
Aceste abilitati sunt esentiale pentru profilul unui antreprenor, ele generand competente specifice
in ceea ce priveste identificarea si implementarea unor strategii adecvate de eficienta economica.
CE ESTE ANTREPRENORIATUL?
Majoritatea cercetarilor economice, psiho-sociologice si din domeniul stiintelor
comunicarii puncteaza faptul ca spiritul antreprenorial este un proces si nu un fenomen
static deoarece, antreprenoriatul este mai mult decat un factor economic mecanic, ci are
de-a face cu schimbarea, cu dinamica sistemelor si este, de asemenea, frecvent asociat cu
problemele legate de optiunile de afaceri zilnice si cu procesul complex al comunicarii
organizationale interne /externe.

Definitiile existente despre antreprenoriat fac adesea referire la rolul

functional al antreprenorilor si includ o serie de aspecte legate de un ansamblu de actiuni si
anume: coordonare, inovare, neutralizarea incertitudinii, furnizare de capital, luarea
deciziilor, proprietate si alocare a resurselor.

Trei dintre cele mai frecvente roluri functionale mentionate ale antreprenorilor sunt
asociate cu principalele scoli de gandire ce fac referire la antreprenoriat:

􀂀 Cautarea riscului: antreprenorii descrisi de Cantillon sau Knight doresc

sa-si asume riscurile asociate cu incertitudinea din piata;
􀂀 Inovare: antreprenorii descrisi de Schumpeter, ce se orienteaza spre
generarea,diseminarea si punerea in aplicare a ideilor inovatoare;
􀂀 Cautarea oportunitatii: antreprenorii descrisi de Kizner identifica
oportunitati si reusesc sa obtina profit din acestea
 In privinţa preocuparii pentru dezvoltarea calitatilor individuale relevante
pentru antreprenoriat se mentioneaza urmatoarele obiective necesare dezvoltarii
componentei antreprenoriale:

-dezvoltarea competentei de management - incurajarea dezvoltarii capacitatii de

rezolvare a problemelor aparute la un moment dat, alaturi de abilitatea de
planificare, de luare a deciziilor, de asumarea responsabilitatii la nivelul afacerii;

- dezvoltarea competentei sociale - optimizarea abilitatilor de cooperare, de

lucru in retea,de asumare de roluri in echipa;

-dezvoltarea autonomiei si autoeficacitatii personale – cresterea increderii in

propriile capacitati/abilitati si a motivatiei de a performa, de a invata autonom, de
a gandi critic si independent;

- dezvoltarea capacitatii antreprenoriale dpdv comunicational – incurajarea

initiativei personale, dezvoltarea proactivitatii si a creativitatii, pregătirea pentru
confruntarea cu riscurile activitatii, dezvoltarea si intelegerea importantei
comunicarii interne/externe.
NIVEL DE ANALIZA CONDITII OENTRU ELEMENTE DE BAZA ANALIZA DE IMPACT A
ANTREPRENORIAT PENTRU DEZVOLTAREA SPIRITULUI
SPIRITULUI ANTREPRENORIAL
ANTREPRENORIAL
ABILITATI PSIHOLOGICE SI
COMUNICATIONALE
NIVEL INDIVIDUAL ATITUDINI (ORG.,EMPATIE,
COMUNCARE) AUTO-REALIZARE
CUNOSTINTE AVERE PERSONALA
INSTITUTII CULTURALE ACTIUNI

NIVEL ORGANIZATIONAL

START-UP-URI
PERFORMANTA
INTRAREA PE NOI PIETE
ORG.
INOVATII

CULTURA DE AFACERI SI
CULTURA
COMUNICATIONALA
DIVERSITATE/ GLOBALISM
COMUNICATIONAL
CONCURENTA COMPETITIVITATE
SELECTIE &
CRESTERE ECONOMICA
NIVEL MACROECONOMIC
INSTITUTII CULTURALE
Modelul Wennekers & Thurik adaptat – relatia dintre
dezvoltarea spiritului antreprenorial si cresterea
economica
Rezultatele interpretative ale “Modelului Wennekers & Thurik adaptat “

Modelul face o distinctie clara intre cele trei niveluri de analiza: nivelul individual, nivelul
organizational si nivelul macroeconomic.

 Activitatea antreprenoriala provine de la nivel individual si poate fi intotdeauna urmarita

pana la individualizare, adica pana la nivelul unui antreprenor sau altul, tinand cont de
specificitatea manifestarii sale generate de specificitatea afacerii aflate in derulare.

 Antreprenoriatul este, prin urmare, indus de catre atitudinile, motivele, abilitatile

psihologice si comunicationale ale unui individ.

 Cu toate acestea,antreprenorul individual nu intreprinde activitati antreprenoriale intr-un

vid
temporal si spatial, ci este influentat de contextul in care actioneaza la un moment dat, la
nivelul afacerii sale.

***Prin urmare, motivele si acţiunile antreprenoriale sunt influentate de un ansamblu de

factori culturali, institutionali, de mediul de afaceri si de conditiile macroeconomice.***
 Factorii de influenta ai nivelului de
dezvoltare antreprenorial in spatiul UE
INDEXUL TOTAL AL
Factorii care afecteaza diferitele niveluri de ACTIVITATII
antreprenoriat sunt: ANTREPRENORIALE

- percepţia oportunitatilor;
- o cultura care respecta antreprenorii si accepta
disparitati mari in crearea de avutie;
- politici si infrastructuri de afaceri;
- investitii in invatamantul superior;
- factorul demographic (barbatii cu varste
cuprinse intre 25-45 ani sunt cel mai probabil
cei care incep o afacere).
( Conform studiilor Global Entrepreneurship
Monitor (GEM) realizate alaturi de Centrul
Kauffman pentru leadership antreprenorial,
Colegiul Babson si Scoala de Afaceri din Londra,
2002 )
PROPORTIA POPULATIEI
ADUTE ANGAJATE IN
PREZENT IN CREAREA SI
DEZVOLTAREA UNEI NOI
AFACERI
MASURA IN CARE NOILE FIRME AU
SUPRAVIETUIT FAZEI DE “START-UP”
(ex: Cazul Silicon Valey (SUA) – cadrul unui
START-UP de success – economie dezvoltata,
infrastructura puternica, atitudini culturale
org si comunicationale avansate )
 COMUNICAREA ANTREPRENORIALA SI IMPACTUL SAU IN ORIENTAREA ACTIVITATII
FIRMEI

Crearea si dezvoltarea unei afaceri de succes are la baza o serie de idei, principii si conduce spre o
serie de decizii si actiuni ce vor determina ulterior natura, domeniul actiunilor ei si perspectivele viitoare.
Potrivit orientarii dezvoltate, inca de la inceputul lansarii respectivei afaceri, vor fi stabilite
prioritatile firmei. Comunicarea interna se va dezvolta sub amprenta abilitatilor imprimate si dezvoltate
de catre antreprenoriat (manager si/sau echipa) pe cand, comunicarea externa este imperios necesar sa-si
defineasca inca de la inceput modul cum sunt privite diferitele categorii de clienti potentiali.

Orientarea activitatii firmei tinde sa nuanteze, cadrul general de luare a deciziilor.

In ceea ce priveste comunicarea org. externa, firma trebuie sa se concentreze spre atragerea
permanenta de clienti, sa-i transforme din clienti potentiali, in clienti propriu-zisi si ulterior, sa-i duca la
nivelul inregistrarii lor in categoria clientilor fideli.
Comunicarea antreprenoriala trebuie sa conduca afacerea in asa fel incat, firma sa exploreze in
mod constant dinamica mediului sau de afaceri, sa gaseasca si sa gestioneze oportunitatile de afaceri
considerate a fi cele mai viabile pentru a asigura succesul sau.
CONCLUZIE:
Comunicarea org externa + comunicarea antreprenoriala = raspunsuri strategice la incertitudinea
mediului de afaceri
 Abordarea comunicarii organizationale externe urmareste si se concentreaza spre:

 satisfacerea nevoilor, doritelor si cerintelor diferitelor categorii de clienti potentiali cu care se intra la
un moment dat in relatie de comunicare (uni si/sau bidirectionala)
 atingerea obiectivelor sale de profitabilitate

REZULTA : construirea unei culturi organizationale distincte si reale care sa aiba drept FINALITATE:
concentrarea strategica a afacerii in jurul clientului

Clientul = nucleul central al feed-back-ului comunicational al organizatiei

Ex: Adidas, marca odata intrata intr-un “con de umbra” la inceputul anilor ‘90, reinvie.
Cum?
Adidas o incurcase, fara indoiala, cand a pierdut contactul cu consumatorii, dar, spre deosebire de alte
firme in aceeasi faza, Adidas a invatat lectia potrivit careia este necesar sa te adresezi in mod constant
segmentului de piata tinta.
A invatat ca se impunea nu numai sa aminteasca cumparatorilor de incaltaminte sport ca exista Adidas,
dar si de ce exista. Pentru a castiga votul consumatorilor, trebuia sa se stabileasca, din nou, ce anume ii facuse
speciali sau diferiti (ca stil, pret, calitate, experienta) fata de celelalte marci de incaltaminte sport. Si exact
acest lucru l-a facut. Adidas a revenit rasunator pe piata.
De ce si-a pierdut locul detinut in top pe piata?
Pentru ca devenise prea multumita de imaginea sa. !!!! Succesul este perisabil, nu poti considera ca
afacerea iti va merge de la sine, indiferent cat de bun esti la un moment dat. !!!!
 Ambasadorii ADIDAS sustin ideea de a te dedica in totalitate jocului pe care il
iubesti, incepand cu starurile din lumea fotbalului, Lionel Messi si David
Beckham sau vedeta NBA Derrick Rose pana la idolul muzicii pop, Katy Perry,
echipa de skateboarding ADIDAS si multi altii.

Suntem pozitionati ca un brand al performantei si nu

doar ca un brand al unui stil de viata !

„Egalitatea este dragostea care prinde contur.

Este un simbol al afecțiunii și al acțiunii acesteia.

Egalitatea începe de la un simplu salut până la o declarație

de dragoste. Se găsește sub forme diferite.

Este ACCEPTAREA. Este DRAGOSTEA. Este PUTEREA”,

Pharrell Williams, noiembrie 2014.
 Gama The Hunt include ultima ediție dintre cele 14
modele de ghete Predator Instinct lansate în 2014.

Gama The Hunt cuprinde și patru modele fosforescente fara crampoane,

Free Football, cu materialul cameleonic al modelului Predator ce le permite
celor care îi poartă să “vâneze în întuneric” pe stradă sau pe teren.

Utilizatorii vor putea experimenta o tehnologie de ultimă generaţie în ceea ce

priveşte personalizarea pantofilor sport şi vor putea imprima orice imagine de pe
smartphone pe modelul lor ZX Flux. ( august 2014)

Odată ce design-ul dorit este selectat, utilizatorii vor vedea imaginea 3D, cu o
perspectivă de 360°, putând să rotească, să redimensioneze şi să poziţioneze
imaginea până când obţin produsul perfect, pe care îl vor putea distribui ulterior pe
reţelele de socializare şi alte canale de comunicare.

Lansarea unui nou model cromatic pentru generația actuală a

ghetelor de fotbal Adizero f50 Messi. Nuanța de galben a ghetelor
Messi f50 a fost aleasă special pentru a reflecta momentele unice și
succesul pe care Leo Messi l-a marcat pe teren și pentru clubul său.
( august 2014)
 Clientii = cel mai important "element patrimonial" al unei firme.
Decizia de cumparare a acestora are ca rezultat intrarea produselor in consum si generarea vanzarilor.

Indiferent de cat de bine ar fi organizate sistemul de aprovizionare si cel financiar, liniile de fabricatie, managementul
resurselor umane, fara clienti activele firmei nu au nici o valoare.
Baza de clienti este cel mai important activ al firmei. Sarcina principala a firmei este de a castiga si de a
pastra clientul. Castigarea clientilor se realizeaza cu promisiuni. Pastrarea lor se realizeaza prin satisfacerea
nevoilor. Satisfacerea clientilor depinde de calitatea activitatilor celorlalte compartimente, acestea din urma
trebuind ca colaboreze, astfel incat sa-si dezvolte comunicarea interna si sa asigure obtinerea feed-back-ului
comunicational prin activarea “comunicarii stelare” .
Avand in vedere ca relatiile de afaceri sunt, in primul rand, relatii interumane, orientarea catre rezolvarea
problemelor clientilor reprezinta solutia desfasurarii unei activitati profitabile. In acest sens, important este ca nu
numai departamentul de comunicare si PR al companiei, ci intregul personal al firmei sa aiba o mentalitate, o
"cultura comunicationala si de marketing " al carei sens este satisfacerea consumatorului. Tot ceea ce li se intampla
consumatorilor si tot ceea ce fac acestia ar trebui sa afecteze deciziile luate in contextual comunicarii org.
***Daca ignorati chiar si numai o singura informatie potential valoroasa referitoare la consumatori,
risipiti banii.***
“Daca nu te gandesti la client, inseamna ca nu gandesti deloc!“ (Ted Levitt,Harvard University)

Fiecare salariat este in masura sa influenteze pozitiv sau negativ perceptiile si preferintele clientului si
poate sa transforme la un moment dat o problema "aparenta" intr-o oportunitate de afaceri sau avantaj pe piata
pentru organizatie.
 Atunci cand sunt bine serviti si tratati, clientii devin o sursa de profit pe termen lung pentru firma. In
consecinta, firmele trebuie sa urmareasca castigarea fidelitatii clientilor si satisfacerea cerintelor acestora la un
nivel superior.
Satisfactia este rezultatul resimtit de un cumparator in urma relatiei sale cu o firma ale carei performante
s-au ridicat la nivelul asteptarilor. Cumparatorii sunt satisfacuti atunci cand asteptarile lor sunt implinite si incantati
atunci cand acestea sunt depasite. Clientii satisfacuti raman fideli mai mult timp, cumpara in cantitate mai mare,
sunt mai putin influentati de pret si prezinta altor persoane firma intr-o lumina favorabila. (publicitate pozitiva/ lideri
de opinie favorabili)
Un consumator satisfacut:
- va repeta actul de cumparare, transformandu-se in client;
- va transmite sentimentul post-cumparare de satisfactie si altora (prieteni, rude, colegi), punand intr-o lumina favorabila firma
ofertanta;
- ii creste increderea in sine privind alegerea facuta;
- acorda o mai mica atentie produselor concurente si publicitatii acestora.

Pentru ofertant, satisfacerea unui consumator are drept efecte:

- castigarea si transformarea acestuia in client;
- sporirea volumului de vanzari (si implicit a profitului) prin largirea pietei (cumparatorilor) ca urmare a actiunilor promotionale
realizate de catre consumatorul satisfacut;
- crearea unei imagini favorabile si notorietati, a prestigiului pe piata.
Multe produse au aparut pe piata ca simplu efect al orientarii firmelor spre satisfacerea nevoilor consumatorilor.
*Un exemplu sugestiv este cel al dispozitivului de taiat banda adeziva (scotch) lansat de cineva care a observat ca utilizatorii au
dificultati cu gasirea capatului benzii pe rola. Presupun ca ati intampinat aceeasi dificultate, dar nu v-ati gandit neaparat la un nou
produs care sa o inlature. Ei bine, altii s-au gandit, au pus in practica ideea lor si au castigat! Celor care nu au facut acest lucru
le-a lipsit “optica de marketing”, adica nu au vazut posibilitatea ca pot sa se ajute ajutandu- i pe cei din jur. *
Adaugarea de valoare-satisfactie produselor si serviciilor se poate realiza prin urmatoarele cai:
- proiectarea cat mai atractiva a produsului;
- asocierea unor simboluri acestuia;
- prezentarea intr-o forma cat mai atractiva;
- facilitarea obtinerii produsului;
- realizarea cat mai buna a principiului celor cinci potriviri: produsul (serviciul) potrivit, in cantitatea, in locul, in momentul si la
pretul potrivit.
De exemplu, Xerox garanteaza "satisfactie" totala si, in timp de trei ani de la cumparare, inlocuieste pe propria
cheltuiala orice produs care se dovedeste a fi nesatisfacator pentru cel care l-a cumparat cu un altul identic sau
asemanator.

Clientul este cea mai importanta persoana din acest

birou, fie prin prezenta sa directa, fie prin corespondenta sa.
Clientul nu ne intrerupe atunci cand muncim; el
Ce este reprezinta scopul muncii noastre. Nu noi ii facem o favoare
servindu-l, ci el ne face noua o favoare oferindu-ne
posibilitatea sa-l servim.
clientul? Clientul nu depinde de noi, ci noi depindem de client.
Cu un client nu se discuta in contradictoriu sau pe un
ton ironic. Nimeni nu a iesit vreodata invingator in disputa cu
un client.
Clientul este o persoana care ne comunica dorintele
sale. Este de datoria noastra sa le tratam intr-un mod profitabil
pentru el si pentru noi.
 Comunicarea antreprenoriala presupune introducerea in cadrul firmei
a unui spirit inovativ, adoptarea unei atitudini proactive, a empatiei
comunicationale si asumarea unor riscuri calculate in vederea diminuarii efectelor
negative generate de cresterea gradului de turbulenta inregistrat la nivelul
mediului de afaceri. Antreprenoriatul a fost considerat «parintele inovatiei»
deoarece serveste ca agent al schimbărilor inovative care contribuie la progresul
societatii. Fara spirit antreprenorial, nu se poate dezvolta nici component
comunicationala, iar societatea nu ar fi nici dinamica, nici adaptiva, fiind
condamnata la stagnare. Prin promovarea spiritului antreprenorial firmele tind sa
identifice mijloacele inovative, flexibile pentru exploatarea oportunitatilor si
atingerea obiectivelor dorite.
Keywords (stau la baza dezvoltarii comunicarii antreprenoriale, in viziunea a o serie de reprezentanti)

McClelland Inovare, nevoie de implinire, asumarea riscului, spirit proactiv

Mayers Inovare
Khandwalla Inovatii financiare, spirit proactiv, pragmatism
Shapero, Sokol Spirit proactiv, descentralizare, rasplata riscului asumat, initiativa
Miller, Friesen Agresivitate, produse noi si inovative, solutii noi, inovare in logistica, concentrare pe
cercetare-dezvoltare
Foxall Identificarea oportunitatii, controlul/comunicarea cu mediul extern
Ginsberg Agresivitate, identificarea solutiilor inovative, inovatii, noi produse, distribuţie/comunicare
inovativă
Morris, Paul Introducerea de noi produse, productie si logistica inovativa, asumarea riscului, agresivitate,
identificarea de solutii noi, concentrarea asupra cercetarii-dezvoltarii, cautarea de
oportunitati noi, orientare spre crestere, pragmatism, charisma, notorietate org prin
activarea comunicarii externe eficace
Covin, Slevin Inovatie, agresivitate, spirit proactive, empatie comunicationala
 Antreprenoriatul, prin urmare, se concentreaza asupra
Dacă ne referim la spiritul
oportunitatii si, din acest punct de vedere, este deosebit de relevant
antreprenorial, se poate construi ipoteza
pentru interfata cu marketingul afacerii. Antreprenoriatul asigura
conform careia comunicarea
procesul crearii valorii prin combinarea resurselor pentru a
antreprenoriala este funcţia
exploata oportunitatea, iar comunicarea antreprenoriala repezinta
organizaţionala dominată de o serie de
instrumentul cu ajutorul caruia se gestioneaza si se dezvolta
sisteme interactive deschise şi de o
oportunitatea afacerii aflate in derulare.
activitate cu adevarat antreprenoriala.
Analiza oportunitatilor pietei,
Comunicarea org. este corelata cu cea antreprenoriala, insa ele nu par dezvoltarea de noi produse, difuzarea
sa reprezinte aceeasi filozofie a firmei.
informatiilor si a inovaţiilor şi elaborarea
In principiu, comunicarea org poate exista în mod independent si nu
este neapărat nevoie ca firma sa fie inovativa, sa accepte riscul si sa actioneze intr- strategiilor comunicationale si de PR sunt
o manieră proactivă. Comunicarea antreprenoriala poate fi dezvoltata intr-o firma activităţi fundamentale atât in
bazata pe dinamica sistemului (mediului de afaceri). comunicarea org., cat si in antreprenoriat.
Aceasta corelatie mai arata ca functia comunicationala tinde sa
actioneze in maniera antreprenoriala atunci cand mediul de afaceri devine
competitiv. Mai mult, functia comunicationala poate sa aiba resursele necesare
depasirii lipsei orientarii antreprenoriale.
Corelatia comunicare org-comunicare antreprenoriala se poate datora Există vreo diferenta intre
si presiunilor financiare. Pe masura ce creste presiunea rezultatelor financiare, comunicarea organizationala si
conducerea poate fi fortata de mediul dinamic sa devina mai inovativa, proactive,
empatica si sa-si asume riscuri, in timp ce-si mentine orientarea de marketing cea antreprenoriala?
comunicational.
Cresterea gradului de incertitudine poate, de asemenea, influenta
pozitiv aceasta corelatie.