Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar.

Marte poartă
numele zeului roman al războiului și este adesea denumită Planeta Roșie,[16][17] deoarece oxidul de
fier predominant pe suprafața sa îi conferă un aspect roșiatic distinctiv între corpurile astronomice vizibile
cu ochiul liber.[18] Marte este o planetă telurică cu o atmosferă subțire, având caracteristici de suprafață
care amintesc atât de craterele de impact ale Lunii, cât și de văi, deșerturi și calote glaciare polare ca
ale Pământului.

Zilele și anotimpurile sunt comparabile cu cele ale Pământului, deoarece perioada de rotație, precum
și înclinarea axială în raport cu planul ecliptic sunt foarte similare. Marte găzduiește Muntele Olimp, cel mai
mare vulcan și cel mai cunoscut munte de pe orice planetă din Sistemul Solar și Valles Marineris, unul
dintre cele mai mari canioane din Sistemul Solar. Bazinul din emisfera nordică acoperă 40 % din planetă și
poate fi un semn de impact imens.[19][20] Marte are doi sateliți, Phobos și Deimos, care sunt mici și au o
formă neregulată. Este posibil ca aceștia să fie asteroizi captați,[21][22] similare cu 5261 Eureka, un troian
al lui Marte.

Marte a fost explorată de numeroase nave spațiale fără echipaj. Mariner 4, lansat de NASA la 28 noiembrie
1964, a fost prima navă spațială care a vizitat Marte, cea mai mare apropiere de planetă având loc la 15
iulie 1965. Mariner 4 a detectat slaba centură de radiații marțiene, măsurată la aproximativ 0,1 % din cea a
Pământului și a surprins primele imagini ale unei alte planete din spațiul profund.[23][24] La 20 iulie
1976, Viking 1 a efectuat prima aterizare de succes pe suprafața marțiană.[25] Deși nava spațială
sovietică Marte 3 a avut o amartizare lină în decembrie 1971, contactul a fost pierdut după câteva
secunde.[26] La 4 iulie 1997, nava spațială Mars Pathfinder a aterizat pe Marte, iar la 5 iulie, roverul
misiunii, Sojourner a devenit primul rover robotic care a operat pe Marte.[27] Pathfinder a fost urmat de
roverele Spirit și Opportunity, care au aterizat în ianuarie 2004 și au funcționat până la 22 martie 2010
respectiv 10 iunie 2018.[28][29] Orbitatorul Mars Express, prima navă spațială a Agenției Spațiale
Europeane a ajuns pe orbită la 25 decembrie 2003.[30] NASA a aterizat roverul Curiosity la 6 august 2012,
ca parte a misiunii sale Mars Science Laboratory de a investiga clima și geologia marțiană. La 24 septembrie
2014, Organizația indiană de cercetare spațială a devenit a patra agenție spațială care a vizitat Marte, când
misiunea sa interplanetară Mars Orbiter Mission a ajuns cu succes pe orbită.[31][32] Emiratele Arabe
Unite a devenit a cincea țară care s-a angajat cu succes într-o misiune pe Marte, inserând un orbitator în
atmosfera marțiană la 9 februarie 2021[33] iar China cea de-a șasea țară când misiunea Tianwen-1 a intrat
pe orbita planetei la 10 februarie 2021.[34][35] Roverul Perseverance al NASA a aterizat cu succes pe Marte
la 18 februarie 2021.

Marte are aproximativ jumătate din diametrul Pământului, cu o suprafață doar puțin mai mică decât
suprafața totală a uscatului Pământului.[10] Marte este mai puțin densă decât Pământul, având
aproximativ 15 % din volumul Pământului și 11 % din masa Pământului, ceea ce duce la aproximativ 38 %
din greutatea suprafeței Pământului. Aspectul roșiatic-portocaliu al suprafeței marțiene este cauzat
de oxidul de fier (III) sau de rugină.[50] Alte culori comune de suprafață includ auriu, maro, bronz și verzui,
în funcție de mineralele prezente.[51]