Bolile precanceroase şi tumorile.

La majoritatea bolnavilor cfncerul e precedat de unele boli ale mucoasei cavităţii

bucale şi marginii roşii a buzelor, cfre se numesc precanceroase. La apariţia lor
contribuie în primul rînd traumele, mai cu-seamă cele cronice, apoi fumatul,
masticaţia tutunului, întrebuinţarea haşiului, alcoolului. Traumele fac parte din grupul
factorilor externi ai cancerogenezei. Maladia precanceroasă există timp îndelungat
(de la cîteva luni pîna la zeci de ani), apoi poate să treacă (dar nu neapărat) în cancer.
Depistarea şi tratarea la timp a bolilor precanceroase înlătură primejdia apariţiei
cancerului sau permite efectuarea unui tratament oportun.
Procesele precanceroase ale mucoasei bucale şi marginii roşii a
buzelor.
În dependenţă de gradul de probabilitate a malignizării deosebim procese
precanceroase obligative şi facultative.
Clasificarea proceselor precanceroase ale mucoasei bucale:
A. Cu frecvenţă înaltă de malig nizare (obligative):
1) boala Bowen.
B. Cu frecvenţă joasa de malignizare (facultative):
1) leucoplazia verucoasâ şi erozivă;
2) papilomatoza;
3) formele eroziv – ulceroasă şi heperkeratozică ale lupusului eritematos şi
lichenului roşu plan;
4) stomatita postactinică.
Clasificarea proceselor pretumorale ale marginii roşii a buzelor:
A. Cu frecvenţă înaltă de malignizare (obligative):
1) precancerul verucos;
2) hiperkeratoza precanceroasă localizată circumscriptă;
3) cheilita Manganotti precanceroasă abrazivă.
B. Cu frecvenţă joasă de malignizare (facultative):
1) leucoplazia;
2) keratoacantom;
3) cornul cutanat;
4) papilom cu cornificare;
5) formele eroziv – ulceroasă şi hiperkeratotică ale lupusului eritematos şi
lichenului roşu plan;
6) cheilita postactinică.
Boala Bowen (morbus Bowen).
Tabloul clinic. Focarul potologic de obicei e solitar, mai desaminteşte o pată
roşie – aprinsă, netedă sau cu suprafaţa catifelată din cauza proliferaţiilor
micropapilomatoase. Sectorul central seamănă cu leucoplazia cu suprafaţa
micromamelonată sau cu lichenul roşu plan cu focare de cornificare pe fond
hiperemiat. În urma atrofiei mucoasei focarul formează o depresiune mică. Pe alocuri
pe el apar eroziuni uşor sîngerînde. Mărimea focarului de la 1-2mm pînă la 5-6cm,
conturul neregulat, destul de desluşit. Condensare la baza lui nu se observă. La
localizarea pe limbă papilele pe sectorul afectat lipsesc. Nodului limfatici regionali de
obicei nu se palpează. Datele subiective sînt puţin importante sau lipsesc, dar uneori
1
în cadrul apariţiei eroziunilor poate fi o durere vie. Tabloul clinic al bolii Bowen,
localizată pe mucoasa cavităţii bucale, nu totdeauna este pronunţat. Maladia poate
decurge doar numai cu un sector de hiperemie sau semănînd cu leucoplazia fără
inflamaţie considerabilă.
Boala continuă un timp nedeterminat; în unele cazuri repede apare creşterea
invazivă, iar traumatizarea accelerează acest proces; în altele rămîne cancer in situ
ani în şir.
Histologic, în cadrul bolii Bowen se determină tabloul cancerului spinocelular
intraepitelial: polimorfismul celulelor stratului spinos pînă la atipie, sporirea mitozei,
neregularitatea ei, celule gigante, celule polinucleare, acantoză, în unele cazuri
hiperkeratoză şi parakeratoză. Membrana şi stratul bazal sînt păstrate. În partea
superioară a stromei este un infiltrat nu prea mare din limfocite şi plasmocite.
Diagnostic diferenţial se efectuează cu leucoplazia, lichenul roşu plan, traumele
cronice.
Precancerul verucos (praecancer verucosus).
Aproape în exclusivitate pe buza de jos, reprezintă un nodul de forma emisferică
nedureros cu suprafaţa verucoasă, diametrul 4-10mm. Culoarea focarului roşie-
închisă. Deasupra nodului e acoperit cu scuame de culoare gri, ce se înlatură greu. Se
localizează pe fond hiperemiat sau pe buza neschimbată.
La examenul histologic se determină o proliferare pronunţată a epiteliului din
cauza dilatării stratului spinos, iar uneori hiperkeratoza şi parakeratoza,
polimorfismul celular al stratului spinos de diferit grad pînă la cel mai înalt.
Membrana bazală este păstrată. Trecerea în forma invazivă apare în curînd peste 1-2
luni de la începutul bolii.
Diagnosticul diferenţial trebuie de efectuat în primul rînd cu papilomul şi
veruca (negul). Diagnosticul se apreciază după examenul histologic.
Hiperkertoza precanceroasă circumscriptă a marginii roşii a buzelor
(hiperkeratosis praecancrosa circumscripta). Maladia reprezintă un sector cornificat
de formă poligonală de mărime mai mare de 2mm. Focarul patologic la majoritatea
bolnavilor e mai jos de nivelul mucoasei buzelor,deseori abia se adînceşte, dar poate
şi să se evidenţieze faţă de mucoasă, avînd o suprafaţă netedă, acoperităcu scuame
subţiri strîns lipite de suprafaţa afectată. La raclaje imposibilde a le înlătura. Palparea
detrmină o condensaţie superficialădiscoidală. Schimbărilede fond lipsesc, rareori
aceastăforma precanceroasă apare pe fondul inflamaţiei banale. În cadrul studierei
histologice se determină un sector limitat de acantoză, de fenomene de discompletaţie
si poliformism celular, hiperkeratoza superficială.
Diagnosticul diferenţial se efectuează cu leucoplazia, lichenul rişu plan.
Malignizaţia apare peste cîteva luni sau cîţiva ani.
Cheilita abrazivă precanceroasă Manganotti (cheilitis abrasiva
praecancrosa Manganotti). Această formă a fost avidenţiată şi descrisă de
Manganotti în 1933. Se întîlneşte mai mult la bărbaţidupă 50 de ani. Contribuie la
apariţia acestei forme de cheilită traumele, insolaţia, herpesul.
Tabloul clinic. Pe fondul inflamaţiei catarale slab exprimate sau cronice
răspîndite a buzeide jos apar una, mai rar cîteva eroziuni de culoare roşie cu suprafaţa
netedă, care uneori se acoperă cu scuama seroasă sau sîngerîndă strîns unită cu ea. Se
2
înlătură cu greu, după care apare o mică hemoragie. Eroziunea fără scuamă nu are
tendenţa spre sîngerare. Condensaţie la bază nu se determină. Eroziunile se deosebesc
printr-o decurgere lentă, rezistentă la diferite unguente şi aplicaţii. Existînd timp
îndelungat, ele se pot epiteliza, dar apar din nou pe acelaşi sau în alt loc.
La examenul histologic se determină un defect al epiteliului, în ţesutul
adipossubcutanat-un infiltrat inflamator. Epiteliul din jurul eroziunii se află în stare
de acantoză sau atrofie. De la el adînc în stromă pleacă filamente epiteliale. Celulele
spinoase se află pe alocuri în discompletaţie şi atipie de diferit grad. Examinarea
histologică poate să descopere fenomene de discarioză ale celulelor epiteliale,
elemente de inflamaţie, dar cel mai frecvent numai inflamaţie.
Procesul durează de la 1-2 luni pînă la cîţiva ani, fără tratament aduce la
malignizare. Clinic aceasta exprimă prin condensare la baza şi în jurul eroziunii,
apariţia proliferaţiei papiloma toase pe suprfaţa eroziunii, sîngerarea uşoară,
cornificarea în jurul ei. Diagnosticul îl precizează descoperirea celulelor atipiceîn
raclajele din focarul patologicsau rezultatele examenului histologic.
Diagnosticul diferenţial se efectueză cu formele erozive ale leucoplaziei,
lichenului roşu plan, lupusuluieritematos, pemfigusul, eritemul exsudativ polimorf,
cheilita actinică, eroziunile herpetice.
Tratament. E necesar de efectuat apoi asanarea cavităţii bucale, unde intră
protezarea, interzicerea categorică a fumatului şi alimentilor picante.Se recomandă
înlăturarea insolaţiei. E necesar de asemenea de tratat bolile altor organe şi sisteme.
Intern seprescriu vitamina A, soluţia de 3,44% retinol acetat şi soluţia de 5,5% retinol
palmitat în ulei a cîte 10 picături de 2-3 ori pe zi, polivitamine. Local se prescriu
aplicaţii cu soluţie uleoasă de vitamina A, în cadrul inflamaţieide fond-unguente cu
corticosteroizi şi antibiotice. Tratamentul conservativ se efectuează nu mai mult de o
lună. Mai bune rezultate se obţin în urma înlăturării chirurgicale a focarului în
limitele ţesuturilor sănătoase.
Numai în cadrul cheilitei Manganotti se permite încercarea de a trata
conservativ. Tratamentul tuturorformelor precanceroase obligative e chirurgical:
secţionarea totală a focarului în limitele ţesuturilor sănătoase cu ulterior examen
histologic urgent. Ţesutul secţionat se analizează pe secţiuni în serie. Preventiv se
efectuează asanaţia cavităţii bucale şi înlăturarea factorilor nocivi. Dacă tratamentul
chirurgical e imposibil, e indicata radioterapia.
Cornul cutanat (cornu cutaneum) reprezintă ohiperplazie limitată a epiteliului
cu hiperkeratoza masivă, semănînd la exterior şi consistenţă cu un corn. Apare pe
marginea roşie a buzelor, mai des pe cea de jos la vîrsta de peste 60 ani. E nedureros,
de culoare surie, sau sur-cafenie, diametrul şi lungimea de 1cm. Cornul cutanat exista
ani la rînd. Despre malignizarea lui ne vorbesc apariţia condensării în jurul bazei sale,
intensificarea cornificării. Diagnosticul se precizează după înlăturarea focarului şi
studierea lui histologică. Tratamentul e chirurgical; secţionarea cornului cutanat ăn
limitele ţesuturilor sănătoase.
Keratoacantomul (keratoacanthoma) e o tumoare beningă a epidermului,
foarte repede dezvoltîndu-se şi spontan dispărind. Focarul se localizează pe marginea
roşie a buzelor, foarte rar pe limbă. Keratoacantomul apare ca un nodul sur roşietic
dens cu adîncitură conică în centru, conţinînd mase cornificate uşor detergibile.
3
Tumoarea repede creşte şi peste o lună atinge mărimea sa maximă (2,5х1cm).
Keratoacantomul e indolor, mobil, nu bridează cu ţesuturile ambiante. Peste 6-8 luni
tumoarea sau regresează şi dispare spontan, lăsînd o cicatrice, sau se malignizează,
trecînd în cancer. Keratoacantomul e necesar de diferenţial de precancerul vericos şi
cancer. Cancerul are o consistenţă mai densă , o bază mai dură, după înlăturarea
maselor cornificate apare sîngerarea. Tratamentul keratoacantomului e chirurgical.