CALCULUL DE DIMENSIONARE și

ALEGEREA MAȘINILOR VOLUMICE ROTATIVE

În sistemele de acţionare hidraulică, pompele

volumice sunt elemente generatoare de energie
hidrostatică prin faptul că transformă energia
mecanică primită de la un motor electric sau termic
în energie hidrostatică pe care o imprimă mediului
hidraulic de lucru.
Principiul de funcţionare al pompelor volumice :
în faza de aspiraţie, în camerele pompei conectate la
racordul de aspiraţie, volumul creşte iar presiunea
scade până la valoarea necesară umplerii cu lichid.
Când volumul camerelor devine maxim, acestea sunt
închise şi apoi conectate la racordul de refulare.
Urmează scăderea volumului, ceea ce produce
suprapresiunea necesară pentru evacuarea
lichidului- faza de refulare a pompei.
Presiunea minimă posibilă în camerele pompei
este presiunea de vaporizare a lichidului la
temperatura de funcţionare (sub această valoare se
produce cavitaţia) iar presiunea de refulare a pompei
poate fi teoretic oricât de mare, fiind practic limitată
numai de rezistenţa organelor pompei.
Pompele volumice au o construcţie aproape
(uneori chiar) identică cu a motoarelor hidraulice
rapide de acelaşi tip; sunt utilizate îndeosebi în
sistemele de acţionare hidraulică, în sistemele de
ungere, în sistemele de alimentare cu combustibil, în
transportul fluidelor vâscoase şi ca pompe de
proces.
Performanţele pompelor volumice actuale ating
presiuni uzuale p = 250 - 900 bar, la turaţii ridicate
n = 1000 - 5000 rot/min şi debite Q= 1 - 8000 l/min.
Puterile maxime realizate de aceste pompe
N = 3500 kW.

Soluţii constructiv-funcţionale

Criteriul uzual de clasificare a pompelor

volumice are în vedere forma organului activ şi
genul de mişcare efectuată de acesta. Astfel, ca
elemente active se utilizează: pistoane, angrenaje,
palete, şuruburi etc.
Din punct de vedere al mişcării sunt: pompe cu
deplasare continuă, la care lichidul de lucru se
deplasează într-un singur sens pe toată durata
mişcării de rotaţie şi pompe cu deplasare alternativă,
când lichidul se deplasează în sensuri contrare şi
alternative pentru fiecare rotaţie a organului
antrenat.

Pompe cu roţi dinţate (cu angrenaje)

O pompă simplă cu angrenaj cilindric este

formată din doi rotori –unul (pinionul) conducător,
antrenat din exterior şi celălalt condus- amplasaţi
într-o carcasă închisă lateral cu capace ce susţin
lagărele.
Angrenajul poate fi: exterior sau interior;
evolventic sau cicloidal; cu dinţi drepţi, înclinaţi sau
în V; cu sau fără compensare axială a jocurilor.
Pompele cu roţi dinţate sunt simple constructiv,
au gabarit redus şi cost scăzut; au însă randamente
mai mici decât pompele cu pistoane, sunt mai
zgomotoase şi au o neuniformitate mare a debitului.
 Există o categorie de pompe cu angrenaje, care
au două roţi dinţate în angrenare interioară şi profil
hipocicloidal al danturii. Ele pot fi realizate cu
coroana interioară mobilă sau fixă. Sunt cunoscute
sub denumirea de Orbitrol şi funcţionează atât în
calitate de pompă cât şi de motor lent şi de moment
mic.

Pompe cu palete culisante

Se realizează în mai multe variante: cu acţiune

simplă sau multiplă; cu aspiraţie-refulare exterioară
sau interioară; cu debit constant sau reglabil; cu
sens unic sau cu sens dublu de curgere a fluidului
de lucru.
Sunt cele mai simple maşini volumice;
randamentul lor se menţine timp îndelungat la valori
ridicate; au pulsaţii reduse ale debitului (la cele cu
capacitate constantă) şi zgomot în general redus.
 Pompe cu şurub

Se realizează cu două sau trei şuruburi, având

profil dreptunghiular, trepezoidal sau cicloidal. Se
caracterizează în principal prin lipsa pulsaţiilor de
debit, funcţionare silenţioasă şi debite mari
vehiculate.
Aceste pompe se folosesc pentru presiuni
cuprinse între 5-200(350) bar; turaţii de 1500-3000
rot/min; debite de 50-15000 l/min; puteri de până la
1500 kW.

Pompe cu pistoane radiale

Şi acest tip de pompe pot funcţiona cu aspiraţie-

refulare exterioară (mai rar) sau cu aspiraţie-refulare
interioară . Pistoanele dispuse radial în rotor, sunt
obligate să urmărească statorul excentric datorită:
forţelor centrifuge, arcurilor plasate în spatele lor
sau unor construcţii în care pistoanele sunt dirijate
de o cale de rulare excentrică.
 Pompe cu pistoane axiale

Aceste pompe reprezintă cea mai utilizată

categorie de pompe volumice de presiune înaltă. Se
realizează în trei variante constructive: cu blocul
cilindrilor înclinat, cu disc înclinat şi cu disc fulant.
Prima variantă este robustă putând fi utilizată atât în
circuit închis cât şi în circuit deschis. Construcţia
cu disc înclinat este mai ieftină dar prezintă limite de
utilizare în circuit deschis.
Presiunea de lucru atinge 420 bar, iar
randamentele volumice ηv= 0,93…0,97 şi cele totale
ating valori ridicate η t= 0,84…0,93. Turaţiile
pompelor de putere medie variază între 1000 şi 2500
rot/min putând ajunge până la valori maxime de
20000…30000 rot/min (firma Vickers). Debitul
pompelor poate fi reglat prin modificarea unghiului
de înclinare şi implicit varierea cursei pistonului.
Firme producătoare de pompe volumice:
IM Plopeni fabrică unităţi cu pistoane axiale în
următoarele familii:
-tiposeria F1-pompe fixe şi motoare fixe, rapide,
pentru transmisii hidrostatice industriale şi pe utilaje
mobile. Se pot folosi atât în circuit deschis cât şi în
circuit închis.
-tiposeria F2- pompe reglabile montate în afara
bazinului de ulei (tipurile K-capsulate) sau în bazin
(tipurile N-necapsulate) se folosesc în transmisii
industriale. Pot fi folosite în circuit închis cu
basculare în ambele sensuri (schimbarea sensului
debitului), în circuit deschis cu basculare într-un
singur sens şi în circuit semideschis.
-tiposeria F3A-pompe reglabile cu basculare
numai într-un singur sens, special pentru acţionarea
hidrostatică a utilajelor mobile în circuit deschis (ex:
acţionarea cilindrului de forţă).
-tiposeria F4- pompe duble reglabile, cu
basculare într-un singur sens, pentru acţionarea
hidrostatică a excavatoarelor, în circuit deschis.
 -tiposeria F5- agregate de pompare cu mai multe
circuite; se compun dintr-o cutie de angrenaje
mecanice la care se pot monta, în diverse
combinaţii, în vederea antrenării simultane, două
sau mai multe pompe.
-tiposeria F6A- motoare rapide reglabile
dezvoltate în special pentru locomoţie. Se folosesc
de regulă în circuit închis, dar pot fi folosite şi în
circuit deschis.
-tiposeria PM- generatoare hidraulice cu volum
geometric constant, cu pistonaşe axiale şi disc
fulant, destinate instalaţiilor hidrostatice de forţă ale
autobasculantelor.

Tot la IM Plopeni se produc şi pompe cu roţi

dinţate de joasă, medie şi înaltă presiune.
Angrenajele sunt cu dantură evolventică dreaptă, cu
angrenare exterioară sau interioară:
-pompe cu roţi dinţate simple tip PRD1; PRD2;
PRD3; PRD05 de debit constant.
-pompe cu roţi dinţate duble tip PRD222; PRD32;
PRD33 cu debit constant.
 -pompe triple cu roţi dinţate tip PRD322;
PRD332; PRD333 cu debit constant.
-pompe cu angrenare interioară tip PGD şi PGS;
PE12 şi PE17; PAB (bidirecţională).
-pompe de ungere etc.

Alte firme producătoare de echipamente de

acționare hidrostatice: Progresul Brăila, Hesper
București, ISEH Focșani, IMEH Galați, Independența
Sibiu, Hervil Râmnicu-Vâlcea ș.a.

Soluţii de instalare hidraulică

Conectarea unei pompe la reţeaua hidraulică a

unei instalaţii trebuie să respecte câteva reguli
simple:
-după orificiul de refulare al fiecărei pompe
volumice este obligatorie montarea, în imediata
apropiere, a unei supape de siguranţă pentru
reglarea presiunilor maxime şi deversarea
excedentelor de debit.
 -la conectarea în paralel a două sau mai multe
pompe este utilă folosirea unor supape de sens care
să facă posibilă reglarea funcţionării pompelor la
presiuni diferite şi eventual, oprirea pentru reparare
a uneia dintre pompe.
-la conectarea în serie a două sau mai multe
pompe este strict necesar ca debitul pompei din
amonte Q1 să fie mai mare decât debitul pompei din
aval Q2 (Q1>Q2), excedentul urmând a fi eliminat
prin supape de siguranţă intermediare.
Utilizatorul trebuie să respecte integral condiţiile
de asigurare a uleiului din rezervor impuse de
producător, pentru a nu provoca uzarea prematură a
pompei datorită fenomenului de cavitaţie.
Unele instalaţii hidraulice reclamă ca reglarea
debitelor în diverse faze ale ciclului lor de
funcţionare să fie făcută prin varierea capacităţii
pompelor de alimentare. Acest lucru se realizează cu
ajutorul unor dispozitive montate pe pompele
respective astfel:
-cu dispozitive manuale, prin intervenţia locală
(direct pe pompă) a operatorului;
 -cu dispozitive de reglare comandate de la
distanţă prin intervenţia operatorului, în circuit
deschis, fără o corelare între mărimea de comandă
şi mărimea de deplasare realizată de dispozitivul de
reglare comandat;
-cu dispozitive comandate de la distanţă, în
circuit închis, la intervenţia operatorului, cu o
corelare strictă între mărimea de comandă şi
mărimea de deplasare realizată de dispozitivul de
reglare comandat;

-cu dispozitive la care reglarea se face automat,

fără intervenţia operatorului şi care pot fi la rândul
lor:
-pentru limitarea automată a puterii de
antrenare la o valoare constantă
-pentru limitarea automată atât a puterii
de antrenare cât şi a presiunii maxime
-pentru anularea automată a debitului
pompat, la atingerea unei anumite presiuni reglate.
Relaţii de calcul şi alegerea pompelor volumice

Alegerea unui anumit tip de pompă se face

funcţie de: caracterul solicitat capacităţii pompei
(fixă sau reglabilă) precum şi de nivelul presiunii
maxime de lucru.
Mărimea pompei (volumul geometric Vg) se
stabileşte pe baza unui calcul de volum geometric
necesar Vg nec şi funcţie de accesibilitatea
comercială, din cataloagele de produse puse la
dispoziţie de fabricanţii de pompe. O atenţie
deosebită trebuie acordată alegerii tipului corect de
dispozitiv de reglare, în cazul în care utilizarea lui
este justificat necesară.
Pompa se alege punând condiţia ca aceasta să
realizeze un debit de ulei Qmax care să asigure viteza
necesară [v sau n(ω) ] la motorul hidraulic acţionat.
Debitul de ulei ce trebuie asigurat de pompă va
fi:
Qp = k·Qmax
în care: k-coeficient ce ţine seama de pierderile de
debit prin elementele de comandă (k=1,1 - 1,2).
APLICAȚIE:

Să se determine principalii parametri energetici ai

unei pompe cu pistonașe axiale nereglabilă, dintre
cele furnizate de Mecanica Plopeni.

Se admite pentru acționarea pompei utilizarea unui

motor electric asincron cu turația nominală nME=1450
rot/min. Se poate astfel calcula volumul geometric
necesar al unității de pompare, admițând un anumit
randament volumic ηv (în cazul unei unități cu
pistonașe axiale ηv = 0,9). Se consideră că pompa
trebuie să asigure o creștere de presiune Δp=320
bar.

Analizând motorul hidraulic pe care îl acționează

pompa (Qmax solicitat), se convine că volumul
geometric necesar pompei să fie:

Qmax cm 3
Vg necesar pompa   31,1
nME  v rot
În continuare, pornind de la acest necesar, se alege
dintre pompele cu pistonașe axiale de la Mecanica
Plopeni o tipodimensiune convenabilă: F116 (cu
unghiul de înclinare al blocului de cilindri α= 25⁰).

În continuare se face calculul principalilor parametri

energetici ai pompei:

• Debitul teoretic:
Qt = nꞏVg = 1450 rot/min ꞏ 31,1cm3/rot = 45,06 l/min

• Debitul real (efectiv) al pompei alese:

Qr = Qt – ΔQ = 43,16 l/min
ΔQ reprezintă pierderile de debit, apreciate
pe baza diagramelor din catalog (≈2 l/min);
 Se recalculează randamentul volumic:
ηv = Qr / Qt = 0,95

• Momentul teoretic de antrenare al pompei:

Vg  p 31,1  106 m3 / rot  320  105 N / m2
Mt    158,47 Nm
2 2
• Momentul real de antrenare al pompei (ηmh se
extrage din catalog 0,95)
ηmh = Mt / Mr → Mr = Mt / ηmh = 166 Nm
• Puterea mecanică de antrenare (consumată) a
pompei:
Nm = Mr ꞏ ω = Mr · 2πn = 25193 Nm/s = 25,193 kW
• Puterea hidraulică furnizată de pompă
instalației:
Nh = Qr ꞏ Δp = 43,16 ·10-3 (m3/ 1/60s) · 320·105 N/m2 =
=23018 Nm/s = 23,018 kW
 Pierderea de putere la nivelul pompei:
ΔN = Nm – Nh = 2,175 kW
 TEMA 1

CALCULUL DE DIMENSIONARE, ALEGERE ŞI

VERIFICARE A
MOTOARELOR HIDRAULICE ROTATIVE (MHR)

Date de proiectare:

 Momentul M ce trebuie dezvoltat de motor;

M = 6 + i / 2 (daNꞏm)

 Turaţia n realizată de motor;

n = 1200 + 2ꞏi (rot/min)

 Presiunea nominală pn (căderea de presiune la

nivelul motorului Δpm) de funcționare a motorului;

pn = 100 bar

Dimensionarea MHR

Se calculează volumul geometric necesar:

2   M
Vg 
pn  mh
necesar

unde, pentru început, se apreciază mh= 0,85...0,92.

 Alegerea MHR

Motorul hidraulic se alege din cataloagele de produse,

astfel încât să fie îndeplinite condiţiile:

Vg cata log  Vg necesar  să fie minim;

pn  pmax cata log
nmin cata log  n  nmax cata log

Se extrage din diagrame randamentul mecano-

hidraulic mh catalog.

Verificarea motorului

Pentru a verifica dacă MHR ales este corespunzător cu

tema formulată, se calculează presiunea efectivă:

2   M
pef   1,1  pn
Vg cata log   mh cata log

Dacă nu este îndeplinită relaţia de mai sus, se trece la

alegerea altei tipodimensiuni pentru motor.

Dacă motorul verifică condiția de mai sus, se trece la

calculul principalilor parametri energetici ai
motorului:
• Debitul teoretic: Qt (l/min)
• Debitul real (efectiv) al motorului: Qr (l/min)
 Se recalculează randamentul volumic: ηv (%)
• Momentul teoretic al motorului: Mt (Nm)
• Momentul real furnizat de motor Mr (Nm)
(ηmh se extrage din catalog 0,95)
• Puterea mecanică utilă (furnizată) de motor:
Nm (kW)
• Puterea hidraulică consumată de motor: Nh (kW)
 Pierderea de putere la nivelul motorului:
ΔN = Nh – Nm (kW)
 ,x...t -
CARACTERISTICI FUNCTIONALE F1
MAilt'IEA
Ffio Ffi2 Ffi5 Fils Ft20 Flrs Ftt2 Ft{o Flso
PARAI{ETRUL
i
Cilindrcc 716 l1 ls 63 lzs 250 {68 950'
320 320 320 320 320 320 320 320 320
l{s0 la50 t,150 la50 t,150 1150 .970 gto t 730

o
u 20,3 15 55,? fl,3 l8l 212,5 154 613,5
|.
rrl l5,g 32 63,6 127,2. 238 482,3
lt
rl
5;8 10,8 23,5 3{,8 241,A 369J
{000 3000 3000 3800 3000 26t0 20@ taso t2o0

re00 3000 3000 2E00 xt00. t800 t28o t20o .970

0,002 0,004 0,0t1 0,1 0,32 o,g 2;8
318 l5 2,0;t 3l 15 102 t8o 3t0
6,5 ttl 26 53,7 i06 212 387,8
I
320 320 320 320 320 320 320 320 320

o
d la50 1,150 l{50 1450 t450 t450 970 ' 970 970
g) Debitul le mcrs ln gol 1i nn j.1 17,2 36 77.3 l53J 205,6 ,G7,3 715,7
IL
Momentul la o. (deN 3rl 6 13,1 27,2 to7, 192:t
C' 391
? 9,ll {l,3 Et,04 109,6 t99J 397;2.
IL
Turefle {500 3000 3000 3000 2600 2660 t90o t500
maxlml
a (rot/mln) 3000 3ul0
{i
3000 2600 2120 l6to t45o
I 'ilo-mcntul dc lncrtic GD!{deN 0,001 0,00{ o,0l{ 0,0{ OJ o,zl 0,
a
3r8 8,6 lO2 .- 160
22;r
320 320 320 320 320
Turefie nominall an (rot/mln)
l{50 1,150 l{50 la50 t{50
l{,9 33 67 132
512 lt5 13F
35', lO,5
3@0 3000 3000 2600
carcuit dcrchL
3000 3Uto 30o0 2150
Momcntu! dc incrtic GDt 0,004
l5 3l 15
816 t9.il r5,5
320 320 320 320 320
Tura;ia nominelit 1n (rot/intn)
la50 la50 l{s0 t{50 l{50
Dcbitul h mcrc ln gol gl no
!
rn
28 tir
38
lt
a tl;t
- 3000 3000 3000 2600

- , rooo 3o0o . 3OOO . 2500

-. 0,00{ 0,olr 0,o{ 0rl
l'lara (kg) 815 76 3' 16
Yelorilc pirtcrll 1l momcntulul rlot celculetc frrr a tl"; aont d" ri;da-."t*
 i* h=+*S
-* :FFF -
-S }Fil\
S\X-
. 1r \ SllF
r\NI{c-
l
.$ RFFE L

Qr qy
tt :t
eK '.*-
\] -\
h<
! 'r>\
-i n\
I-- =- [ -.'
A=
!, l>.
,.n
;

r-.'
-oL
;R
r*
C...i.,
RS
Tf,
+*u
rFr
ut
= N.
.

J-+
Acl
!) r

'xN
Hi\
!*
r-rr
1;D
\(^
fts
!S I
t< t_

1 1 I /. 't) * aq t
b >
5
:. x
E
r- i \ \ \ s sN s
''Y
s o s q s 3 b
G
s t & N }J $ I I N rS N x s N q
s s s s ci s
i
$ s i q t
&
\ s s i- d
& oi sq
b
^\
D
N
s* oi s
i:
il
u G d F

N E s 5d sa t
E
G
a E s
t
B.
i
q t 8, I s
\ Ct
$ c, t
.\ \C
N
^:
l;
s
\
s
o 6
a,
s B s I s + 6

s s s 6
14
s
t; R s o F

S 6 d S
d ,s\ s ; b G ; \
N
S
e ts B d H s- B 6
s s s sA\ \ s
q
\
r
N N

\ ll
N G
s
6 $ N (j \ +
ts
t
s N
s
N

d t \ s s s s \; \ \
s 3
s- N
d N s-
s s B G +
:I -t \tSi \A **l { n + N)
l'i "."i .*L
'i -t-
s I s d d
6
s \ 3 d 0

\:
a
;
G
N N

d' 3 d1 i' N F

l"i
i.
-:. t -,
 10
I
8

7
6

E
E

o
# 2
-o
o
E
o
.tJ
(5
o)
L
(l)
EL
.t9
(L 1
0
0
0

0,5
60 70 80 90 100 200 300 400
Presiunea (bar)
 FBg
*f ?r' eLF, ptsrGA[ue AXIA tE ftffi
t, ',t quod"meuhrl mecsnic-hidraulic -4oo,

*.ndamentul mecanic hidraulic ia in consideralie pierderile prin frecarc'

presiune rlin interiorul unitifii
IEecrm gi pierderile hidraulice de
ie prezeoti- on grafic care aiuti Ia determinarga randamentului mecanic-
hidra$lic.
i:+,.-.-....:-=...-*-.-:4.-i.4-.r:::...::.;:!:::.r':..-..:.::t:.:.-:

. t.. ','
.;r=r,In :..: :- r.r,i:,;i:.:i+rr;l ;t:;,ir .:,:'r,'l :i

,aig€g a a,e 8'a H'E t-i-'

Yalorile prezentate slnt aprosimative

deoarece nu, este gi pfuncfie de volu-
mul gecnnetric.
//

./*) - ta,c"
I

DURiTBILITATEA

-:_

r:iri:i: : ,

!. -:-
F,,
,

Unitil':i, cu pistoane axiale au o

durabilitate medie conlorm diagramt-i
aLiturate.
Diegrama este [rasati pcntnr turafia
nominali. [-a alte turatii se va calcula
su fg5m rle I
.t

Lh : Llr"
n0

n
Lhc - durabiiitatea din diagrami (cre)
no - turalia nominali (1450 rot/nrin)
n --- turafia de luuru (rotfinin) -.
:;, i:':,,: - l p*.i "niiatea func[ioneazi Ia presi-
l
i uni di se va calcula prcsiunea
medit' ,ucru astfcl:
n": ll+g-!
I ?- l0o
p .- prcsiunea de luc'nr (bar)
t, =:. tiuipul de lucrtr prccentual