Gail Carson Levine s-a niscut in L947,laNewYork.

inci de GAIt CARSON TEVTNE

mici i-a pl5cut si citeasci, dar o vreme gi-a dorit sd devini
actrifi gi pictorilS. Dupi ce a urmat un curs de scriere qi ilus-
trafie penffu copii, gi-a dat seama cI ii place mult mai mult sI
scrie decit si deseneze gi a ficut totul pentru a-qi urma ade-
virata pasiun e.in 1997 a fost publicati prima ei carte, Poves-
tea Ellei, care, un an mai tirziu, a primit prestigiosul premiu
Newbery Honor. De atunci a scris peste cincisprezece romane
gi ci4i de povestiri pentru copii. Povestea Ellei
Traducere din englezl
de Mihaela Ghigi

ARIhUR
 Neghioaba aia de zAni Lucinda nu gi-a propus
se arunce un blestem asupra mea. Intenfia ei a fost
Redactori: Ioana Vilcu, Midilina Vasile
Tehnoredactor: Crengufa Rontea si-mi faci un dar. Cum plAngeam eu nemangAiati
Ilustralie coperti: Mircea Pop in primul meu ceas deviafi, lacrimile mele i-au dat
DTP copertS: Alexandru Daq
ideea. A clitinat din cap plini de inqelegere spre
mama, apoi zana mi-a atins nasul.
Darul meu este supunerea. Ellava fi intotdea-
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romlniei
-
una supusS. $i acum opreqte-te din plAns, copili.
LEVINE, GAILCARSON
Povestea Ellei / Gail Carson Levine; trad. de Mihaela Ghite. - M-am oprit.
Bucuregti: Editura Arthu r, 2Ol7 Tata era plecat cu nego[ul, ca intodeauna, inse
ISBN 978-606-788- 148-6
I. Ghifi, Mihaela (trad.) bucitireasa noastre, Mandy, era acolo. Ea 9i mama
erau ingrozite, dar, oricAt au incercat si-i explice Lu-
821.111
cindei, zana n-a reu$it sI priceapl ce lucru ingro-
zitor imi ficuse. imi qi inchipuiam cearta: pistruii
GAIL CARSON LEVINE
lui Mandy mai pronunfali ca de obicei, pirul ei ci-
Ella Enchanted
Copyright @ 1997 by Gail Levine runt $i cref, ciufulit, gi birbia dubli tremurandu-i
de furie; mama, incremeniti gi nervoasi, cu bucle-
@ Editura Arthw,20l7 , pentru prezenta edifie le-i castanii jilave de la chinurile facerii, invreme ce
Editura Arthur este un imprint al Grupului Editorial ART. orice urml deveselie ii dispSruse din privire.
l-
l)
 Pe Lucinda nu mi-o puteam inchipui. Nu gtiam
cum arita.
A refuzat si anuleze blestemul.
Am dev-enit congtienti pentru prima dati de
existenta lui cAnd am implinit cinci ani. imi amin-
tesc perfect ziua aceea, poate din pricinl ci Mandy
rni-a spus povestea de atAtea ori.
Pentru ziua ta, incepea ea, am ficut un tort
-
frumos. Cu gase etaje.
Bertha, slujnica-gef5, imi croise special o rochie.
Albastri ca noaptea, cu un cordon alb. Chiar
-
gi la vArsta aceea erai micufi ;i arltai ca o plpugi
de porqelan, cu o panglici albl in pirul negru ;i cu
obrajii rumeni de insuflelire.
in mijlocul mesei era ovazl plini cu flori culese
de Nathan, servitorul nostru.
$edeam cu tofii in jurul mesei. (Tata era iarigi
plecat.) Eu eram incAntati. MI uitam la Mandyin
timp ce ficea tortul, la Bertha in timp ce-mi cosea
rochia gi la Nathan cAnd culegea florile.
Mandy a tiiat tortul. CAnd mi-a oferit felia mea,
a zis firS si se gAndeascS:
MinAnci!
-Prima inghiqiturl a fost delicioasi. Am terminat
fericiti felia. CAnd in farfurie n-a mai rimas nimic,
Mandy mi-a mai tiiat una. Cu a doua a fost mai greu.
DupI ce am terminat-o, nimeni nu mi-a mai oferit
6l
Iort, dar gtiam ci trebuie si continui si minAnc.
Mi-am infipt furculila direct in tort.
Ella, ce faci? a intrebat mama.
- Porcugorule, Mandy. E ziuaei, lady. Lisa-
- sI minAnce cAtarAsvrea.
1i-o
Mi-a mai pus o felie in farfurie.
Mi-era greafi qi frici. De ce nu mi puteam opri
tlin mAncat?
Si inghit era o corvoad5. Fiecare dumicat imi in-
g,reuna limba gi imi pirea o pasti lipicioasi. Am
inceput si plAng in timp ce mincam.
Mama a fost prima care qi-a dat seama.
Ella, opregte-te din mAncat, mi-a poruncit ea.
-M-am oprit.
Oricine mi putea controla cu un ordin. Trebuia
sI fie o poruncl directi, ca, de exemplu, ,,Pune un
;al pe tine" sau ,,Acum trebuie si mergi la culcare".
O dorinli sau o solicitare nu aveau niciun efect
clsupril mea. N-aveam decAt si ignor,,Mi-ag dori
sI pui un qal pe tine" sau ,,De ce nu mergi tu la cul-
care?" Dar in faga unui ordin eram neputincioasi.
Daci cineva mi-ar fi spus si sar intr-un picior
o zi qi jumltate, trebuia s-o fac. $i si sar intr-un
picior nu era cel mai ingrozitor ordin pe care il
puteam primi. Daci mi-ai fi poruncit s5-mi tai pro-
priul cap, n-aq fi avut incotro.
Eram in pericol in fiecare clip5.
|,
 Dupi ce am mai crescut, am invifat si-mi intAr-
zii supunerea, insi fiecare clipi mi costa scump -
rlsuflare tiiatS, grea!f,, amefealS ;i alte asemenea
nepliceri. Niciodatl nu rezistam mult. gi cAteva
minute erau o lupti disperatS.
Naqa mea de botez era o zAni, iar mama i-a cerut
si mi scape de blestem. insi ne-a spus ci Lucinda
era singura care il putea dezlega. Pe de alti parte,
a zis gi ci intr-o zi blestemul ar putea fi rupt firi
ajutorul Lucindei.
insi nu gtiam cum anume. Nu qtiam nici micar
cine era naga mea, zAna.
in loc si mi faci ascultltoare, blestemul Lucin-
dei m-a transformat intr-o rizwltiti. Sau poate ci
eram aga din fire.
Mama insista rareori si fac ceva. Tata nu avea
habar de existenfa blestemului gi mi vedea prea
rar ca s5-mi dea porunci. insi Mandy era autoritari
qi didea ordine la fel de des cum trigea aer in piept.
Ordinepline de bunivoinfi sau din categoria,pen-
tru binele tiu". ,,infofoleqte-te, Ellai sau ,,Jine bolul
Ssta cit bat eu ouile, scumpo'1
imi displiceau aceste ordine, oricAt ar fi fost
ele de inofensive. lineam bolul, dar imi migcam
picioarele, astfel incAt era nevoiti si se finl dupi
mine prin bucitirie. imi spunea obrizniclturi gi
incerca si mi ingrideasci dAndu-mi instrucfiuni
8l
rrr.ri precise, de la care eu giseam mereu moduri
rroi de a mi eschiva. Adesea ne lua o groazl de timp
s.1 f.rcem ceva impreun5, in vreme ce mama rAdea
;i nc incuraja cAnd pe una, cAnd pe cealalti.
Iipisodul se incheia fericit - fie cu mine alegAnd
plrni la urmi si fac ce voia Mandy, fie cu Mandy
inlocuind ordinul cu o rugiminte.
CAnd Mandy imi didea, din neatenfie, vreun
olrlin despre care gtiam cI nu are cine gtie ce im-
llortanfi, o intrebam: ,,Chiar e musai?", iar ea se
ri\zgAndea.
CAnd aveam opt ani, aveam o prieteni, Pamela,
liica uneia dintre servitoare. intr-o zi eram amAn-
tloui in bucStirie gi ne uitam cum Prepara Mandy
rn.rrfipan. CAnd Mandy m-a trimis in cimari si
rnai aduc niqte migdale, m-am intors doar cu doui.
M-a trimis inapoi dAndu-mi instrucfiuni mai pre-
cise, pe care le-am urmat intocmai, reugind totugi
sl1-i zidirnicesc adeviratele intenlii.
Mai tArziu, cAnd ne-am retras in gridini si ne
irrdopim cu bomboane, Pamela m-a intrebat de ce
n-am ficut din capul locului ce mi-a cerut Mandy.
Nu pot s-o suflr cAnd face pe 9efa, am ris-
-
pLrns eu.
Pamela mi-a zis cu ingAmfare:
Eu ascult intotdeauna de cei mari'
- Asta pentru ci nu e;ti nevoiti s-o faci.
-
l,
 Ba sunt, altfel tata mi plesnegte. Dupi un ceas de la mirturisirea mea, i-am tras
- Nu
e acelagi lucru ca la mine. Eu sunt legatl un pumn. A lipat gi i-a curs sAnge din nas.
-
printr-o vraji. in ziua aceea s-a sfArgit prietenia noastr5. Mama
Gravitatea acelor cuvinte imi flcea plicere. Vri_ i a gisit mamei Pamelei o alti slujbi departe de
jile nu erau la ordinea zilei. Lucinda era singura
orrgul nostru, Frell.
zAni indeajuns de pripiti si le arunce asupra oa_
I)upi ce m-a pedepsit pentru ci folosisem pum-
menilor.
ntrl, mama mi-a dat una dintre rarele ei porunci:
La fel ca Frumoasa din pldureaAdormiti?
- Doar sI nu spun niminui niciodati despre blestemul
- in ce ci eu nu trebuie si dorm o suti de ani. rncu. Nu ci ag mai fi ficut-o. invilasem si fiu pre-
constl vraja ta?
-I-am spus. t',rut5.

Tu trebuie sI i te supui oricui igi di o porunci?

-
Chiar;i mie?
Cind aveam aproape cincisprezece ani, ;i eu, gi
nlclrrir am ricit. Mandy ne-a tratat cu supa ei de
Am incuviinfat din cap.
It'ac, fhcuti din cartofi, praz, lelin5 gi p5r luat din
Pot si incerc?
- Nu. t'o.1da unui unicorn. Era delicioas5, dar amAndoul
-
Nu mI a;teptasem
tlctcstam si vedem firele alea lungi, alb-g5lbui,
la asta. Am schimbat subiectul.
grlutind printre legume.
Hai si ne intrecem pAni la poarti.
- Bine, Dat fiind ci tata era plecat din Frell, ne bearn
- Atuncidar ifi poruncesc sI pierzi cursa. strpa in patul mamei. Daci ar fi fost tata acasi, nici
nu vreau si mi intrec.
- iti poruncesc rntrcar n-ag fi cllcat la ea in camerS. Nu-i plicea si
- si te intreci gi iti poruncesc si
pierui cursa. rrrlt vadi niciieri prin preajma lui, s5-i stau printre
Ne-am luat la intrecere. Am pierdut. picioare, cum spunea el.
Am cules fructe de pddure. A trebuit si i le dau irni sorbeam supa cu fire de pir pentru cI a;a
Pamelei pe cele mai dulci Ei mai coapte. Ne_am irrri spusese Mandy, chiar daci pe la spatele ei mi
iucat de-a pringesele gi cipclunii. Eu a trebuit si st lirnbam qi la ea, qi la supi.
fiu cipciunul. - Eu o si agtept sI se riceasci, a zis mama.
10 1
I
I rr
I
 Apoi, dupl ce Mandy a plecat, a scos firele de p5r
in timp ce mAnca si, cAnd a terminat, le-a pus Ia loc
in bolul gol.
A doua zi eu mi insinitogisem invreme ce ma-
rna se simfea mult mai riu. Era prea bolnavi si bea
sau si minAnce ceva. Zicea cI simte cI are un cufit
in gAt gi parci i-ar izbi cineva tAmplele cu un ber-
bece. Ca s-o fac si se simti mai bine, i-am pus com-
prese reci pe frunte gi i-am spus pove$ti. Nu erau
decAtvechi basme cu zAne bine-cunoscute pe care
le modificam pe ici, pe colo, reuqind uneori s-o fac
sI rAdi. Doar cI rAsul se transforma in tuse.
Seara, inainte ca Mandy si mi trimitl la culcare,
mama m-a slrutat.
- Noapte bun5. Te iubesc, scumpa mea.
Au fost ultimele cuvinte pe care mi le-a spus.
Pe cAnd dldeam si ies, am auzit-o spunAndu-i lui
Mandy:
Nu sunt foarte bolnavi. Nu trimite dupi sir
-
Peter.
Sir.Peter era tata.
Dimineafa era treazS, darvisa. Cu ochii larg des-
chigi, le vorbea unor curteni invizibili in timp ce
trigea agitati de colierul de argint pe care il avea
la gAt. Cu Mandy qi cu mine, care eram alSturi de
ea, in odaie, nu vorbea deloc.
\2 I
Nathan, servitorul, a chemat doctorul, care m-a
izgonit de la clpitAiul ei.
Coridorul era pustiu. L-am traversat pAnd la sca-
rir in spirali gi am coborAt treptele, amintindu-mi
('uffr mama gi cu mine ne dldeam lavale pe balus-
lr'.rdi.
Nu ficeam asta cAnd era lume in preajmS.
Trebuie si fim respectabile, imi qoptea ea
-
,rtunci, coborAnd treptele intr-o posturl deosebit
rle demni.
Iar eu o urmam, imitAnd-o gi luptindu-mi cu
stAngicia mea inniscutS, incAntati si mi prind
in jocul ei.
insi cAnd eram singure preferam si ne dim la
v.rle pe balustradi, chiuind pAni jos. $i alergam
irrapoi pAni in capul scirilor ca si ne mai dim o
tl.rti, qi incl o dat5, gi inci o dati.
CAnd am ajuns in capitul sclrilor, am deschis
rr;a masivi de la intrare gi am iegit afari, la soare.
Era mult de mers pAni lavechiul castel, darvo-
iam si-mi pun o dorinqi gi voiam sI fac asta in locul
tunde avea cele mai mari ganse si se implineascS.
Castelul fusese abandonat pe vremea cind re-
gcle Jerrold era inci un copil, cu toate ci il redes-
chideau la ocazii speciale, pentru baluri private,
rrun[i gi altele asemenea. Chiar qi aga, Bertha zicea
t'il e bAntuit, iar Nathan, ci ar colcli de Eoareci.
t,,