Joanne „Jo” Rowling 

(cunoscută ca: J. K. Rowling și Robert Galbraith, n. 31

iulie 1965, Yate, Gloucestershire, Anglia) este o scriitoare britanică, cunoscută mai ales drept
autoare a romanelor de fantezie Harry Potter. Cărțile din seria Harry Potter au atras atenția
întregii lumi, câștigând mai multe premii și vânzându-se în peste 500 de milioane de exemplare.
[10][11]
 Aceste cărți au fost ecranizate în opt filme,[12] la care Rowling a aprobat scenariile, iar la
ultimele filme a fost și producătoare.[13] A scris și cărți de ficțiune polițistă(d) sub
pseudonimul Robert Galbraith.[14]
Născută la Yate, Gloucestershire, Rowling lucra ca cercetătoare și secretară bilingvă la Amnesty
International în 1990, când a conceput ideea seriei Harry Potter în timp ce călătorea cu un tren
întârziat de la Manchester la Londra.[15] În cei șapte ani care au urmat, i-a murit mama, a născut
primul copil, a divorțat de primul soț, și a trăit relativ în sărăcie până la publicarea primului roman
din serie, Harry Potter și piatra filozofală, în 1997. A urmat scrierea celorlalte șase romane,
ultimul publicat în 2007. De atunci, Rowling a scris mai multe cărți pentru publicul adult: Moarte
subită (2012) și — sub pseudonimul Robert Galbraith — seria de ficțiune polițistă Cormoran
Strike(d).[16] În 2020, s-a publicat online în foileton, „basmul politic” pentru copii The Ickabog(d).[17]
Rowling s-a ridicat din sărăcie, de când trăia din ajutor social(d), până la a ajunge prima scriitoare
miliardară din lume, conform Forbes.[18] Rowling a contrazis aceste afirmații spunând că nu este
miliardară.[19] Forbes a relatat apoi că ea și-a pierdut statutul de miliardară după ce a dat mulți
bani unor organizații de caritate.[20] Vânzările totale în Regatul Unit au depășit 238 de milioane de
lire, ea fiind astfel cea mai bine vândută autoare în viață din Regatul Unit.[21] ''Sunday Times Rich
List'' din 2021(d) estima averea lui Rowling la 820 de milioane de lire, locul 196 între cei mai bogați
britanici.[22] Time a numit-o între finaliștii pentru titlul de Omul Anului 2007, remarcând inspirația
socială, morală și politică(d) pe care a dat-o fanilor ei(d).[23] Rowling a fost decorată cu Ordinul
Companionilor de Onoare(d) (CH) cu ocazia zilei de naștere a reginei, în 2017 pentru opera literară
și pentru cea filantropică. În octombrie 2010, a fost numită „cea mai influentă femeie din Marea
Britanie” de redactorii unor reviste reputate.[24] Rowling a susținut mai multe organizații de
caritate, între care Comic Relief, One Parent Families(d), Societatea Sclerozei Multiple din Marea
Britanie(d) și a lansat propria ei organizație de caritate, Lumos(d). De la sfârșitul lui 2019, Rowling și-
a făcut cunoscute opiniile pe tema persoanelor transgen și a drepturilor cetățenești ale acestora.
Aceste opinii au dus la unele controverse.

Cuprins

 1Pseudonim
 2Biografie
o 2.1Familia
o 2.2Copilăria și educația
 2.2.1Educația
o 2.3Inspirație și decesul mamei
o 2.4Căsătoria, divorțul și viața de mamă singură
 3Harry Potter
o 3.1Cărțile Harry Potter
o 3.2Filmele  Harry Potter
 4Viața după  Harry Potter
o 4.1Succesul financiar
o 4.2A doua căsătorie și familia
 5Scrieri ulterioare
o 5.1The Casual Vacancy
o 5.2Cormoran Strike
o 5.3Alte cărți cu Harry Potter
o 5.4The Ickabog
o 5.5The Christmas Pig
 6Filantropie
o 6.1Combaterea sărăciei și ajutorarea copiilor
o 6.2Scleroză multiplă
o 6.3COVID-19
o 6.4Alte acțiuni filantropice
 7Influențe
 8Opinii
o 8.1Politică
o 8.2Religie
o 8.3Presă
o 8.4Persoane transgen
 9Dispute juridice
 10Premii
 11Lucrări
 12Filmografie
 13Note
 14Legături externe

Pseudonim[modificare | modificare sursă]
Deși ea scrie sub numele de „J. K. Rowling”,[25] la publicarea primei cărți din seria Harry Potter,
înainte de a se recăsători, numele ei era „Joanne Rowling”. Anticipând că majoritatea băieților nu
vor dori să citească o carte scrisă de o femeie, editorii i-au cerut să folosească două inițiale în loc
de întregul nume. Fiindcă nu avea un al doilea prenume, ea a folosit litera „K” drept o a doua
inițială pentru pseudonim, „K” venind de la prenumele bunicii sale din partea tatălui.[26][27] Ea își
spune „Jo” deoarece în tinerețe nimeni nu o striga „Joanne”, cu excepția părinților, când erau
supărați pe ea.[28] După căsătorie, câteodată a folosit și numele Joanne Murray când se ocupa de
anumite afaceri personale.[29][30] În timpul anchetei Leveson(d) a depus mărturie sub numele Joanne
Kathleen Rowling,[31] iar articolul despre ea din ''Who's Who''(d) îi spune tot Joanne Kathleen
Rowling.[32]

Biografie[modificare | modificare sursă]
Familia[modificare | modificare sursă]

Părinții lui Rowling s-au cunoscut într-un tren ce pleca din gara King's Cross. După ce Rowling a folosit în
cărțile ei gara King's Cross ca poartă către lumea vrăjitorilor, ea a devenit o populară atracție turistică.
Joanne Rowling s-a născut pe 31 iulie 1965[33][34] la Yate, Gloucestershire,[35][36] iar părinții ei erau
Anne (născută Volant), tehnician științific, și Peter James Rowling, inginer aeronautic la Rolls-
Royce.[37][38] Părinții ei s-au cunoscut în 1964, într-un tren din direcția Gara King's
Cross spre Arbroath(d).[39] S-au căsătorit la 14 martie 1965.[39] Unul din străbunicii lui Rowling din
partea mamei, Dugald Campbell, era scoțian din Lamlash(d).[40][41] Louis Volant, bunicul francez al
mamei ei din partea tatălui,[42] a primit Crucea de Război pentru curaj excepțional în apărarea
satului Courcelles-le-Comte în timpul Primului Război Mondial. Rowling credea la început că
Volant primise Legiunea de Onoare în timpul războiului, așa cum a afirmat când a primit ea însăși
distincția în 2009. Ulterior, a aflat adevărul când a fost subiectul unui episod al serialului britanic
pe teme de genealogie Who Do You Think You Are?(d) în care a aflat că un alt Louis Volant a fost
cel decorat cu Legiunea de Onoare. Când a aflat povestea reală de curaj a bunicului ei și a
descoperit că Crucea de Război era pentru soldați „obișnuiți” ca bunicul ei, care fusese chelner, a
afirmat că Crucea de Război este „mai bună” decât Legiunea de Onoare.[43][44]

Copilăria și educația[modificare | modificare sursă]

Casa copilăriei lui Rowling, Church Cottage, Tutshill(d), Gloucestershire

Dianne,[15] sora lui Rowling, s-a născutt în casa lor când Rowling avea 23 de luni.[36] Când Joanne
avea patru ani, familia s-a mutat în satul învecinat Winterbourne(d).[45] În copilărie, Rowling scria
adesea povești fantasy pe care le citea surorii ei.[25] La nouă ani, Rowling s-a mutat la Church
Cottage(d) în satul Tutshill(d) din Gloucestershire, aproape de Chepstow(d), Țara Galilor.[36] Când era
adolescentă, o mătușă i-a dat o copie a autobiografiei Jessicăi Mitford, Hons and Rebels(d).
[46]
 Mitford a devenit eroina lui Rowling, care a citit toate cărțile acesteia.[47]
Despre adolescență, ea spunea că a fost una nefericită.[37] Viața ei acasă s-a complicat din cauza
diagnosticului de scleroză multiplă al mamei ei[48] și din cauza relației tensionate cu tatăl, cu care
acum nu a mai ținut legătura.[37] Rowling a spus mai târziu că și-a bazat personajul Hermione
Granger pe ea însăși la vârsta de unsprezece ani.[49] Sean Harris, cel mai bun prieten al ei în
clasele Upper Sixth (clasa a XIII-lea), deținea un Ford Anglia(d) turcoaz, despre care ea afirmă că
a inspirat versiunea zburătoare care a apărut în Harry Potter și Camera Secretelor.[50] Ca mulți alți
adolescenți, a devenit interesată de muzica rock, și asculta the Clash,[51] the Smiths, și Siouxsie
Sioux(d), adoptând stilul vestimentar al celei din urmă, cu păr pieptănat pe spate și contur negru la
ochi, stil pe care încă îl mai afișa când a intrat la facultate.[39]
Educația[modificare | modificare sursă]
În copilărie, Rowling a studiat la St Michael's Primary School(d), școală înființată
de aboliționistul William Wilberforce(d) și de reformatoarea sistemului de educație Hannah More(d).
[52][53]
 S-a afirmat că directorul ei de la St Michael's, Alfred Dunn, ar fi fost sursa de inspirație
pentru directorul lui Harry Potter Albus Dumbledore.[54] Gimnaziul l-a făcut la Wyedean School
and College(d), unde mama ei lucra la catedra de științe.[38] Steve Eddy, primul ei profesor de
engleză din gimnaziu, își amintește că „nu [era] excepțională”, ci „una dintr-un grup de fete
deștepte și destul de bune la engleză”.[37] Rowling a dat examenele A-level(d) la engleză, franceză
și germană, luând două note de A și un B[39] și a fost head girl(d).[37]
Rowling și-a luat licența(d) la franceză și studii clasice(d) la Universitatea din Exeter(d).[55][56][57] Martin
Sorrell, profesor de franceză la Exeter, își amintește „o studentă de o competență discretă, cu
jachetă de denim și păr negru, care, în termeni academici, lăsa impresia că face ce este
necesar”.[37] Rowling își amintește că lucra puțin pentru școală, preferând să
citească Dickens și Tolkien.[37] După un an de studii la Paris, Rowling a absolvit Exeter în 1986.
[37]
 În 1988, ea a scris un scurt eseu despre perioada în care a studiat clasicii, intitulat „Cum zici
că se numea nimfa aia? sau amintirii din studiile greco-romane”; a fost publicat în
revista Pegasus a a Universității din Exeter.[58]

Inspirație și decesul mamei[modificare | modificare sursă]

Rowling a lucrat ca cercetătoare și secretară bilingvă la Amnesty International,[59] după care s-a
mutat cu prietenul ei în Manchester,[36] unde a lucrat la Camera de Comerț.[39] În 1990, călătorea
cu trenul de la Manchester spre Londra, când i-a venit dintr-o dată în minte ideea poveștii unui
băiat care studia la o școală de vrăjitori.[60] Când a ajuns în apartamentul ei din Clapham Junction,
a început să scrie imediat.[61][62]
În luna decembrie a aceluiași an, mama ei a murit, după o luptă de zece ani cu scleroza multiplă.
[61]
 Rowling scria Harry Potter la acea dată și nu îi spusese niciodată mamei ei despre ea.
[30]
 Decesul mamei i-a afectat mult scrisul:[30][63] ea și-a canalizat propriile sentimente de tristețe și
pierdere adăugând mai multe detalii despre pierderea părinților lui Harry.[64]

Căsătoria, divorțul și viața de mamă singură[modificare | modificare

sursă]

Rowling s-a mutat la Porto să predea. În 1993, s-a întors în Regatul Unit însoțită de fiica ei și având trei
capitole terminate din Harry Potter, după ce căsnicia i s-a deteriorat.

Un anunț de mica publicitate din The Guardian i-a dat ideea să se mute

la Porto, Portugalia pentru a preda engleza ca limbă străină.[65][62] Seara preda, iar ziua scria
ascultând Concertul pentru vioară de Ceaikovski.[37] După 18 luni petrecute la Porto, l-a cunoscut
într-un bar pe jurnalistul portughez de televiziune Jorge Arantes și a aflat că el îi împărtășește
interesul față de Jane Austen.[39] Cei doi s-au căsătorit pe 16 octombrie 1992, iar fiica lor, Jessica
Isabel Rowling Arantes (numită după scriitoarea Jessica Mitford), s-a născut pe 27 iulie 1993 în
Portugalia.[66] Rowling mai avusese anterior o sarcină, pe care a pierdut-o.[39] Cuplul s-a despărțit
în noiembrie 1993.[66][67] Biografii au sugerat că Rowling ar fi suferit din cauza violenței în familie,
[39][68]
 fapt ce avea să fie confirmat de Rowling;[69] chiar Arantes a afirmat într-un articol din The
Sun publicat în iunie 2020 că a pălmuit-o și că nu regretă.[70] Comisarul împotriva abuzurilor în
familie din Regatul Unit, Nicole Jacobs a mustrat formal ziarul The Sun, arătând că este
inacceptabil „să se repete și să se amplifice vocea cuiva care recunoaște deschis violența
împotriva partenerei".[71] În decembrie 1993, Rowling și fiica ei s-au mutat mai aproape de sora ei
în Edinburgh, Scoția,[61] cu trei capitole din Harry Potter în valiză.[37]
La șapte ani după terminarea facultății, Rowling se considera o ratată.[72] Căsnicia îi eșuase, și
era șomeră, cu un copil în întreținere, dar ulterior și-a descris eșecul drept ceva „eliberator”, care
i-a permis să se concentreze pe scris.[72] În această perioadă, i s-a diagnosticat depresia clinică și
a avut gânduri de sinucidere.[73] Depresia a fost sursa de inspirație pentru personajele
denumite dementori(d), creaturi care sugeau sufletul oamenilor în a treia carte.[74] Rowling a depus
cerere de ajutor social, descriindu-și situația economică drept „o sărăcie cât de mare e posibilă în
Marea Britanie modernă, fără a fi persoană fără adăpost.”[37][72]
Rowling a trecut prin momente disperate după ce soțul ei de care se despărțise și-a făcut apariția
în Scoția, în căutarea ei și a fiicei lor.[39] A obținut o ordonanță de restricție, iar Arantes s-a întors
în Portugalia, Rowling cerând divorțul în august 1994.[39] A terminat primul ei roman trăind din
ajutorul social,[75] după care a început un curs de pedagogie în august 1995 la Facultatea de
Educație Moray House(d) din cadrul Universității din Edinburgh.[76] A scris în multe cafenele, mai
ales în Nicolson's Café (la care era patron cumnatul ei)[77][78] și în Elephant House,[79] oriunde
putea să o adoarmă pe Jessica.[36][80] Într-un interviu acordat BBC în 2001, Rowling a negat
zvonurile cum că ar fi scris în cafenelele locale pentru a nu sta în apartamentul neîncălzit,
spunând că de fapt avea căldură în casă. Ea a explicat că scria în cafenele deoarece acolo avea
la dispoziție cafea la discreție fără a-și întrerupe activitatea, și fiindcă fetița adormea mai ușor
dacă era scoasă la o plimbare mai întâi.[80][81]

Harry Potter[modificare | modificare sursă]

Cărțile Harry Potter[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Harry Potter.

„The Elephant House” - una dintre cafenelele din Edinburgh în care Rowling a scris primul roman Harry
Potter.[82]

În 1995, Rowling a terminat manuscrisul pentru Harry Potter și Piatra Filozofală pe o veche

mașină de scris manuală.[83] După răspunsul entuziast al lui Bryony Evens, un cititor(d) rugat să
citească primele trei capitole ale cărții,[84] agenția literară Christopher Little Literary Agents(d) a
acceptat să o reprezinte pe Rowling în căutarea unei edituri. Cartea a fost prezentată la 12
edituri, dar toate au respins manuscrisul.[66] Abia un an mai târziu, a primit undă verde (și 1500 de
lire avans) din partea editorului Barry Cunningham de la Bloomsbury, o editură londoneză.[66]
[85]
 Decizia de a publica romanul lui Rowling se datorează în mare parte lui Alice Newton, fiica de
8 ani a președintelui editurii, care a fost pusă de tatăl ei să recenzeze primul capitol; după ce l-a
citit pe primul, l-a cerut imediat pe următorul.[86] Chiar dacă Bloomsbury a acceptat să publice
cartea, Cunningham a sfătuit-o să își ia și un serviciu, deoarece avea șanse mici să facă bani din
vânzarea cărților pentru copii.[87] Curând după aceea, în 1997, Rowling a primit o subvenție în
valoare de 8.000 de £ de la Consiliul Scoțian de Artă pentru a-și continua cariera literară.[88]
În iunie 1997, Bloomsbury a publicat Harry Potter și Piatra Filozofală cu un tiraj inițial de 1.000 de
exemplare, dintre care cinci sute au fost distribuite în librării. Astăzi, astfel de exemplare ale cărții
sunt evaluate între 16.000 și 25.000 de lire.[89] Cinci luni mai târziu, cartea a câștigat primul său
premiu, Nestlé Smarties Book Prize.[90] În februarie 1998, romanul a câștigat British Book
Award(d) pentru cartea pentru copii a anului(d) și ulterior și Children's Book Award. Pe la începutul
lui 1998, în Statele Unite ale Americii s-a ținut o licitație pentru drepturile de a publica romanul,
licitație câștigată de Scholastic Inc.(d), pentru 105.000 de $. Rowling a spus că la auzirea veștii
„era să moară”.[91] În octombrie 1998, Scholastic a publicat Piatra Filozofală în SUA sub
titlul Harry Potter and the Sorcerer's Stone (Harry Potter și Piatra Vrăjitorului): o schimbare pe
care Rowling spunea că o regretă și pe care ar fi combătut-o activ dacă ar fi fost într-o postură
mai bună în acel moment.[92]
Continuarea ei, Harry Potter și Camera Secretelor, a fost publicată în iulie 1998, iar Rowling a
câștigat din nou Smarties Prize.[93] În decembrie 1999, al treilea roman, Harry Potter și Prizonierul
din Azkaban, a câștigat șî el premiul Smarties, iar Rowling a devenit prima persoană care l-a
câștigat de trei ori consecutiv.[94] Mai târziu, a retras al patrulea roman Harry Potter din competiție
pentru a da altor cărți o șansă. În ianuarie 2000, Prizonierul din Azkaban a câștigat
premiul Whitbread Children's Book of the Year, deși a pierdut premiul de „Cartea Anului” pe care
l-a luat traducerea lui Beowulf realizată de Seamus Heaney.[95]
A patra carte, Harry Potter și Pocalul de Foc a fost lansată simultan în Regatul Unit și Statele
Unite pe 8 iulie 2000, bătând recordurile de vânzări în ambele țări. 372.775 de copii ale cărții au
fost vândute în prima zi în Regatul Unit, având aproape același număr de exemplare vândute
pentru Prizonierul din Azkaban în primul său an.[96] În SUA s-au vândut trei milioane de
exemplare în primele 48 de ore, doborând toate recordurile în vânzări.[96] Rowling a recunoscut că
avusese un moment de criză în timp ce scria romanul, când a trebuit să rescrie un capitol de
multe ori pentru a repara o problemă cu intriga.[97] Rowling a fost numită autorul anului la British
Book Awards din anul 2000.[98]
A fost o pauză de trei ani între lansarea Pocalului de Foc și a celui de al cincilea roman Harry
Potter, Harry Potter și Ordinul Phoenix. Această pauză a dus la speculația că Rowling ar suferi
un blocaj scriitoricesc, speculații pe care ea le-a negat ulterior.[99] Mai târziu, Rowling a admis că
scrierea cărții a fost un chin, că ar fi putut fi mai scurtă și că spre sfârșit a intrat în criză de timp și
de energie.[100]

Ediții turcești ale celor șapte cărți Harry Potter.

A șasea carte, Harry Potter și Prințul Semipur, a fost lansată pe 16 iulie 2005. Și aceasta a bătut
recordurile de vânzări, fiind cumpărată în nouă milioane de copii în primele 24 de ore de la
lansare.[101] În 2006, Prințul Semipur a primit premiul British Book of the Year la British Book
Awards.[98]
Titlul celei de-a șaptea și ultima carte Harry Potter a fost făcută publică pe 21 decembrie
2006 sub numele de Harry Potter și Talismanele Morții. În februarie 2007 s-a dat publicității faptul
că Rowling a terminat pe data de 11 ianuarie 2007, într-o cameră de hotel la Hotelul Balmoral din
Edinburgh, cel de-al șaptelea volum.[102] Romanul Harry Potter și Talismanele Morții a fost lansat
pe 21 iulie 2007 (00:00 UTC+1)[103] și a doborât recordul predecesorului său, de cea mai rapid
vândută carte din toate timpurile.[104] A fost cumpărată în 11 milioane de copii în prima zi de la
lansarea în Regatul Unit și Statele Unite.[104] Ultimul capitol al cărții fusese unul din primele scrise
în întreaga serie.[105]
Harry Potter este acum un brand de anvergură mondială, a cărei valoare este estimată la 15
miliarde de dolari,[106] iar ultimele patru cărți Harry Potter au stabilit consecutiv recorduri ca fiind
cele mai rapid vândute cărți din istorie.[104][107] Cărțile au fost traduse în întregime sau parțial în
peste 65 de limbi.[108]
Cărțile Harry Potter au primit de asemenea recunoaștere pentru trezirea interesului tinerilor
pentru citit, într-o perioadă în care se considera că aceștia abandonau cărțile în favoarea
calculatorului și a televizorului,[109] deși evaluări ulterioare au arătat că numărul tinerilor cititori este
în continuă scădere în ciuda succesului cărților.[110]

Filmele Harry Potter[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Harry Potter (serie de filme).
Alfonso Cuarón, regizorul celui de al treilea film

David Yates, regizorul ultimelor patru filme

Mike Newell, regizorul celui de al patrulea film

În octombrie 1998, Warner Bros. a cumpărat drepturile de ecranizare cinematografică pentru

primele două romane în schimbul unei sume de ordinul milioanelor de dolari.[111] Adaptarea
cinematografică a cărții Harry Potter și Piatra Filozofală a fost lansată pe 16 noiembrie 2001 și
cea a cărții Harry Potter și Camera Secretelor pe 15 noiembrie 2002.[112] Ambele au fost regizate
de Chris Columbus. Pe 4 iunie 2004 a fost lansat filmul Harry Potter și Prizonierul din Azkaban, în
regia lui Alfonso Cuarón. Al patrulea film, Harry Potter și Pocalul de Foc, a fost regizat de Mike
Newell(d),[113] și a fost lansat în data de 18 noiembrie 2005. Harry Potter și Ordinul Phoenix a
apărut pe 11 iulie 2007.[112] David Yates a regizat, iar Michael Goldenberg(d) a scris scenariul,
[114]
 după ce a preluat postul ce aparținuse până atunci lui Steve Kloves(d). Harry Potter și Prințul
Semipur a fost lansat în data de 15 iulie 2009.[115] David Yates a regizat din nou, iar Kloves s-a
întors ca scenarist.[116] Harry Potter și Talismanele Morții a fost filmat în două segmente, prima
parte fiind lansată în noiembrie 2010 și a doua parte în iulie 2011.[117][118] Yates a regizat din nou
ambele filme.[117][118]
Warner Bros. a ținut cont de dorințele lui Rowling la semnarea contractului. Una dintre
principalele ei dorințe a fost ca filmul să fie turnat în Regatul Unit cu o distribuție formată din
actori britanici, cerere care i-a fost în general respectată.[119] Rowling a cerut și ca firma Coca-
Cola, care a câștigat dreptul de a-și comercializa produsele sub un brand asociat seriei de filme,
să doneze 18 milioane de dolari organizației americane de caritate Reading Is Fundamental(d),
precum și altor programe comunitare de caritate.[120]

Actorii principali:
Daniel Radcliffe (Harry Potter);Emma Watson (Hermione Granger); Rupert Grint (Ron Weasley).

Primele scenarii ale celor patru filme au fost realizate de către Steve Kloves; Rowling l-a ajutat în
cursul elaborării scenariului, asigurându-se că acesta nu va intra în contradicție cu viitoarele cărți
ale seriei.[121] Ea le-a spus și lui Alan Rickman (Severus Plesneală) și lui Robbie Coltrane (Hagrid)
anumite secrete despre personajele lor înainte ca ele să fie dezvăluite prin publicarea cărților.
[122]
 Daniel Radcliffe (Harry Potter) a întrebat-o dacă Harry va muri cândva pe parcursul seriei, iar
Rowling i-a spus: „[o să] ai o scenă în care mori”, nerăspunzându-i astfel explicit la întrebare.
[123]
 Steven Spielberg a fost abordat pentru a regiza primul film, dar a renunțat. Presa a sugerat în
mai multe rânduri că Rowling ar fi avut de-a face cu plecarea lui, dar ea a afirmat că nu a avut
putere de decizie în ceea ce privește regizorul filmului și că nu l-ar fi respins pe Spielberg.
[124]
 Prima alegere a lui Rowling pentru regizor a fost membrul grupului Monty Python, Terry
Gilliam, ea fiind fană a lui. Warner Bros a vrut un film destinat întregii familii și în final l-a ales pe
Chris Columbus, care inițial trebuia să regizeze toate cele șapte filme.[125]
Rowling dobândise control creativ asupra filmelor, și toate scenariile necesitau aprobarea ei;
[126]
 în ultimul film în două părți, Harry Potter și Talismanele Morții, ea și-a asumat și rolul de
producător.[127]
Împreună cu producătorii David Heyman(d) și David Barron(d), și regizorii David Yates, Mike
Newell(d) și Alfonso Cuarón, Rowling a obținut Premiul Michael Balcon pentru contribuții britanice
remarcabile în domeniul cinematografiei la ediția din 2011 a premiilor BAFTA datorită francizei de
filme Harry Potter.[128]
În septembrie 2013, Warner Bros. a anunțat un „parteneriat creativ extins” cu Rowling, pe ideea
unei serii de filme despre personajul ei, Newt Scamander(d), autor al cărții Fiare fantastice: unde
să le găsești(d). Primul film a fost lansat în noiembrie 2016 și are acțiunea cu aproximativ 70 de ani
înainte de evenimentele seriei principale.[129] În 2016, s-a anunțat că seria va consta din cinci
filme. Al doilea, Fiare fantastice: crimele din Grindelwald (d), a fost lansat în noiembrie 2018.[130]

Viața după Harry Potter[modificare | modificare sursă]

Autoarea după ce a primit o diplomă de onoare de la Universitatea din Aberdeen în 2006.

Succesul financiar[modificare | modificare sursă]

Forbes a numit-o pe Rowling prima persoană care a devenit miliardară în dolari în urma scrierilor
unor cărți,[131] a doua cea mai bogată femeie activă în domeniul divertismentului și a pus-o pe
locul 1.062 în clasamentul celor mai bogați oameni din lume.[132] Rowling a pus la îndoială
calculele și a afirmat că, deși are mulți bani, nu este miliardară.[133] Sunday Times Rich List din
2008 a clasat-o pe Rowling pe locul 144 în topul celor mai bogate persoane din Regatul Unit, cu
o avere estimată la 820 de milioane de lire.[134] După ce a ținut-o opt ani pe lista
bogaților, Forbes a înlăturat-o în 2012, susținând că cele 160 de milioane de dolari donați
diferitelor organizații de caritate, precum și fiscalitatea ridicată din Regatul Unit au făcut să nu mai
fie miliardară.[135] În februarie 2013, emisiunea Woman's Hour(d) de la BBC Radio 4(d) o evalua a ca
treisprezecea cea mai puternică femeie britanică.[136]
Rowling a obținut titlul nobiliar(d) de Laird(d) de Killiechassie(d) în 2001 cupă ce a achiziționat conacul
istoric Killiechassie(d), împreună cu moșia înconjurătoare, situată pe malurile râului Tay(d),
lângă Aberfeldy(d), în Perth și Kinross.[137][138] Ea deține și o casă în valoare de 4,5 milioane de lire
sterline (9 milioane de dolari) situată în zona Kensington, în vestul Londrei,[139] pe o stradă
supravegheată 24 de ore din 24.[140]
Rowling s-a clasat constant printre autorii cu cele mai mari câștiguri financiare din lume.[141] A fost
numită cel mai bine plătit autor în 2017 și 2019 de către Forbes cu câștigur nete de 72
de milioane de lire (95 de milioane de dolari) și, respectiv, 92 de milioane de dolari.[142][143]

A doua căsătorie și familia[modificare | modificare sursă]

Pe 26 decembrie 2001, Rowling s-a căsătorit cu anestezistul Neil Michael Murray (n. 30 iunie
1971) în cadrul unei ceremonii private de la conacul Killiechassie.[144] Era pentru amândoi a doua
căsătorie. Murray fusese înainte căsătorit cu doctorița Fiona Duncan din anul 1996. Murray și
Duncan s-au despărțit în anul 1999 și au divorțat în vara lui 2001. David Gordon Rowling Murray,
fiul lui Murray și al scriitoarei, s-a născut în 2003.[145] La scurt timp după ce a început să
scrie Harry Potter și Prințul Semipur, Rowling a luat o pauză pentru a îngriji nou-născutul.[146]
Rowling este prietenă cu Sarah Brown, soția fostului prim-ministru britanic Gordon Brown. Ele s-
au întâlnit când au colaborat la un eveniment caritabil. Când doamna Brown a născut în 2003,
Rowling a fost prima care a vizitat-o la spital.[147] Cel mai mic copil al lui Rowling, fetița Mackenzie
Jean Rowling Murray, născută în 2005, este cea căreia Joanne i-a dedicat cartea Harry Potter și
Prințul Semipur.[148]
În octombrie 2012, un articol din New Yorker afirma că familia Rowling locuiește într-o casă de
secol al XVII-lea din Edinburgh, mascată de tufe înalte de conifere. Până în octombrie 2012,
Rowling fusese vecină cu scriitorul Ian Rankin, care spunea despre ea că este tăcută și
introspectivă, și că se simte în elementul ei cu copiii. În iunie 2006, se știa că familia locuiește în
Scoția.[149]

Scrieri ulterioare[modificare | modificare sursă]

The Casual Vacancy[modificare | modificare sursă]
În iulie 2011, Rowling s-a despărțit de agentul ei, Christopher Little, și a trecut la o nouă agenție
înființată de Neil Blair, o persoană din stafful ei.[37][150] La 23 februarie 2012, agenția acestuia, Blair
Partnership, a anunțat pe website-ul său că Rowling urmează să publice o nouă carte destinată
publicului adult. Într-un comunicat de presă, Rowling a spus că noua ei carte va fi foarte diferită
de Harry Potter. În aprilie 2012, Little, Brown and Company au anunțat că cartea va avea
titlul The Casual Vacancy și că va fi lansată la 27 septembrie 2012.[151] Rowling a dat mai multe
interviuri și a apărut în mass-media pentru a promova The Casual Vacancy, inclusiv la Southbank
Centre(d) din Londra,[152] la Festivalul Literar Cheltenham(d),[153] la Charlie Rose[154] și la Festivalul de
Carte Lennoxlove.[155] În primele trei săptămâni de la lansare, The Casual Vacancy s-a vândut
într-un milion de exemplare în toată lumea.[156]
La 3 decembrie 2012, s-a anunțat că BBC va adapta The Casual Vacancy într-un miniserial
dramatic de televiziune(d). Agentul lui Rowling, Neil Blair, a acționat ca producător, prin compania
sa independentă de producție și cu Rick Senat ca producător executiv. Rowling a colaborat la
adaptare, din rolul ei de producătoare executivă a serialului. Serialul a fost difuzat în trei părți
între 15 februarie și 1 martie 2015.[157][158]

Cormoran Strike[modificare | modificare sursă]

În 2007, în timpul Festivalului de Carte de la Edinburgh(d), scriitorul Ian Rankin(d) a susținut că soția
lui o zărise pe Rowling „mâzgălind” la un roman polițist într-o cafenea.[159] Rankin a retractat
ulterior povestea, afirmând că glumise,[160] dar zvonul a persistat, și în 2012 The
Guardian speculat că următoarea carte a lui Rowling va fi un roman polițist.[161] În 2005, într-un
interviu cu Stephen Fry, ea a spus că ar prefera să-și publice viitoarele cărți sub un pseudonim,
însă a recunoscut la Jeremy Paxman(d) în 2003 că dacă ar face-o presa probabil ar „afla în câteva
secunde”.[162]
În aprilie 2013, Little Brown a publicat The Cuckoo's Calling(d) (Cântecul cucului), anunțat
ca romanul de debut(d) al scriitorului Robert Galbraith, pe care editura l-a descris drept un „fost
anchetator civil de la Royal Military Police(d) care a plecat în 2003 să lucreze în industria civilă de
securitate”.[163] Romanul, o poveste cu detectivi(d) în care detectivul particular Cormoran Strike
rezolvă presupusa sinucidere a unui supermodel, s-a vândut în 1500 de exemplare cartonate
(ulterior s-a afirmat că acest număr ar fi fost tirajul inițial, totalul vânzărilor fiind mai aproape de
500)[164] și a fost lăudat de alți autori[163] și critici[165] de cărți polițiste—o recenzie în Publishers
Weekly a lăudat cartea drept un „debut stelar”,[166] în timp ce secțiunea polițistă din Library
Journal a declarat romanul „debutul lunii”.[167]
India Knight(d), romancieră și editorialistă pentru The Sunday Times, a tweetat pe 9 iulie 2013 că
citește The Cuckoo's Calling și că i se pare bun pentru un roman de debut(d). Ca răspuns, un alt
tweeter pe nume Jude Callegari a spus că autoarea e de fapt Rowling. Knight l-a întrebat detalii,
dar nu a mai primit vreun alt răspuns.[168] Knight l-a anunțat pe Richard Brooks, redactor artistic
la The Sunday Times, care și-a început propriile cercetări.[168][169] După ce a descoperit că Rowling
și Galbraith au același agent și același editor, a trimis cărțile la o analiză lingvistică, unde s-au
găsit similitudini, și l-a contactat apoi pe agentul lui Rowling, care i-a confirmat că Galbraith este
pseudonimul lui Rowling.[169] La câteva zile după ce s-a dezvăluit că Rowling este autoarea,
vânzările cărții au crescut cu 4000%,[168] iar Little Brown a tipărit un nou tiraj de 140.000 de
exemplare pentru a acoperi cererea în creștere.[170] La data de 18 iulie  2013, un exemplar din
prima ediție, cu autograf, se vindea cu 4453 de dolari, iar un exemplar nevândut al primei ediției,
cu autograf, se oferea în schimbul a 6188 de dolari (3950 de lire).[164]
Rowling a spus că i-a plăcut să lucreze sub pseudonim.[171] Pe site-ul ei dedicat scrierilor sub
numele de Robert Galbraith, Rowling a explicat că a luat prenumele de la unul din eroii ei
personali, Robert F. Kennedy, și numele de la un pseudonim imaginar al ei din copilărie, Ella
Galbraith.[172] Comentând pe marginea numelui într-un interviu acordat lui Graham Norton, ea a
remarcat că „atunci când am fost demascată, oamenii au analizat numele și ziceau că «Robert
înseamnă celebritate luminoasă, și Galbraith înseamnă străin» și eu mă gândeam «pe bune?
habar nu aveam!» Dar, știi, uneori lucrurile sunt analizate și răsanalizate.”[173]
La scurt timp după dezvăluire, Brooks s-a gândit dacă Jude Callegari ar fi de fapt Rowling ca
parte dintr-o speculație mai largă cum că întreaga poveste ar fi avut doar rol de a genera
publicitate. Unii au observat și că mulți dintre scriitorii care lăudaseră cartea la început, cum ar
fi Alex Gray(d) sau Val McDermid(d),[174] erau din cercul de cunoștințe al lui Rowling; ambii au negat
vehement orice cunoștință prealabilă despre faptul că Rowling era autoarea.[168] Judith "Jude"
Callegari era cea mai bună prietenă a soției lui Chris Gossage, partener la Russells Solicitors,
firma de avocatură a lui Rowling.[175][176] Rowling a dat o declarație publică prin care își exprima
dezamăgirea și furia;[175] firma Russells și-a cerut scuze pentru scurgerea de informații,
confirmând că ea nu face parte dintr-o acțiune voită de marketing și că „dezvăluirea a fost făcută
în secret și în particular unei persoane în care [el are] încredere implicită”.[170] Russells a făcut
apoi o donație la Soldiers' Charity(d) în numele lui Rowling și i-a returnat onorariul pentru serviciile
legale.[177] La 26 noiembrie 2013, Autoritatea de Reglementare a Avocaturii (SRA) i-a dat lui
Gossage o mustrare scrisă și o amendă de 1000 de lire pentru încălcarea normelor de
confidențialitate.[178]
La 17 februarie 2014, Rowling a anunțat că al doilea roman cu Cormoran Strike, intitulat The
Silkworm (Viermele de mătase), avea să fie lansat în iunie 2014. În acesta, Strike anchetează
dispariția unui scriitor detestat de mulți dintre foștii săi prieteni, pe care i-a insultat în noul lui
roman.[179]
În 2015, Rowling a afirmat pe website-ul Galbraith că al treilea roman cu Cormoran Strike va
include „o planificare nebunește de enormă, mai multă decât am făcut pentru orice altă carte
scrisă de mine până acum. Am foi de lucru cu coduri de culori, ca să țin evidența direcțiilor în
care merg.”[180] La 24 aprilie 2015, Rowling a anunțat că a terminat lucrul la a treia carte.
Intitulată Career of Evil(d), ea a fost lansată la 20 octombrie 2015 în Statele Unite, și la 22
octombrie 2015 în Regatul Unit.[181]
În 2017, BBC a lansat serialul de televiziune Cormoran Strike(d), cu Tom Burke(d) în rolul
lui Cormoran Strike(d), serial ce a fost preluat de HBO pentru a fi distribuit în Statele Unite și
Canada.[182]
În martie 2017, într-un joc de „spânzurătoarea” pe Twitter, Rowling a dezvăluit celor care o
urmăreau titlul noii cărți. După multe tentative eșuate, aceștia au reușit să-l ghicească. Rowling a
confirmat că titlul următorului roman este Lethal White(d) (Alb mortal).[183] Deși intenționa să-l
lanseze în 2017, Rowling a tweetat că scrisul cărții durează mai mult decât se aștepta și că este
cea mai lungă carte din serie de până atunci.[184][185] Cartea a fost lansată pe 18 septembrie 2018.
[186]
 A cincea carte din serie, intitulată Troubled Blood(d), a fost publicată în septembrie 2020.[187] În
mai 2021, Troubled Blood a câștigat premiul „Cartea Polițistă și Thriller a Anului” la British Book
Awards(d).[188]

Alte cărți cu Harry Potter[modificare | modificare sursă]

Rowling a spus că, foarte probabil, nu vor mai apărea alte cărți în seria Harry Potter.[189] În
octombrie 2007, ea a afirmat că viitoarele ei scrieri nu se vor mai înscrie în genul fantasy.[190] Pe 1
octombrie 2010, într-un interviu cu Oprah Winfrey, a sugerat însă că este posibilă o nouă carte
din această sagă.[191]

Rowling citind din Harry Potter și Piatra Filozofală la Easter Egg Roll, Casa Albă.
În 2007, Rowling a anunțat că are în plan să scrie o enciclopedie despre lumea
magicienilor Harry Potter, constând din diverse materiale și note nepublicate anterior.[192] Orice
profit care i l-ar putea aduce o astfel de carte urma să fie donat în scopuri caritabile.[193] În 2007,
în timpul unei conferințe de presă la teatrul Kodak din Hollywood, când a fost întrebată cum
merge lucrul la acea enciclopedie, ea a zis: „Nu merge, și nici nu m-am apucat să scriu la ea. N-
am spus niciodată că ar fi următorul lucru pe care l-aș face”.[194] Scriitoarea a declarat că ar putea
dura chiar zece ani să finalizeze enciclopedia.[195]
În iunie 2011, Rowling a anunțat că viitoarele proiecte Harry Potter, precum și toate materialele
disponibile prin descărcare digitală, vor fi concentrate într-un nou site web numit Pottermore(d).
[196]
 Site-ul include 18.000 de cuvinte cu informații suplimentare privind personajele, locurile și
obiectele din universul Harry Potter.[197]
În octombrie 2015, Rowling a anunțat pe Pottermore că o piesă de teatru scrisă de ea în
colaborare cu dramaturgii Jack Thorne și John Tiffany, intitulată Harry Potter and the Cursed
Child (Harry Potter și copilul blestemat), va fi „a opta poveste cu Harry Potter” și că se va
concentra pe viața celui mai mic fiu al lui Harry Potter, Albus, după epilogul cărții Harry Potter și
talismanele morții.[198] La 28 octombrie 2015, s-a pus în vânzare prima serie de bilete, care s-au
epuizat în câteva ore.[199]

The Ickabog[modificare | modificare sursă]

Din 26 mai 2020 până la 10 iulie 2020, Rowling a publicat online o nouă poveste pentru
copii. The Ickabog(d) a fost anunțată la început ca „basm politic” pentru copii într-un interviu
acordat în 2007 revistei Time. Rowling a amânat însă lucrul la această poveste, și s-a hotărât să
o publice pentru copii abia ca răspuns la pandemia de COVID-19. A fost lansată și o ediție tipărită
la 10 noiembrie 2020[200] cu ilustrații selecționate dintr-un concurs ce a rulat simultan cu
publicarea online.[17] Rowling a spus că toate câștigurile provenite din drepturile de autor asupra
cărții vor fi donate unor organizații de caritate care ajută grupurile ce au avut mult de suferit din
cauză de COVID-19.[201]

The Christmas Pig[modificare | modificare sursă]

La 13 aprilie 2021 s-a anunțat că Rowling va publica un nou roman pentru copii, intitulat The
Christmas Pig (Porcul de Crăciun), și care urmează să fie lansat în octombrie 2021. Povestea nu
are legătură cu niciuna din operele anterioare ale lui Rowling.[202]

Filantropie[modificare | modificare sursă]
În 2000, Rowling a fondat Volant Charitable Trust care folosea un buget de 5,1 milioane de lire
sterline pentru combaterea sărăciei și inegalității sociale. Banii sunt donați copiilor abandonați,
familiilor monoparentale și cercetărilor sclerozei multiple.[203][204]

Combaterea sărăciei și ajutorarea copiilor[modificare | modificare

sursă]

Scriitoarea a colaborat cu Sarah Brown (stânga), soția fostului prim-ministru britanic Gordon Brown
(dreapta), pentru a ajuta organizația caritabilă One Parent Families.
Rowling a fost și ea părinte singur, iar acum este președinta fundației Gingerbread(d) (fostă One
Parent Families), după ce în 2000 ajunsese primul ambasador al acesteia.[205] Rowling a
colaborat cu Sarah Brown pentru a scrie o carte cu povești pentru copii în ajutorul celor de la One
Parent Families.[206]
În 2001, în Marea Britanie, organizație pentru strângere de fonduri contra sărăciei Comic Relief a
cerut de la 3 autori de best-sellere — autoarea de cărți de bucate și prezentatoarea TV, Delia
Smith; creatoarea francizei Bridget Jones(d), Helen Fielding(d); și J. K. Rowling — să prezinte
broșuri cu cele mai faimoase lucrări ale lor.[207] Broșurile lui Rowling: Animalele fantastice și unde
le poți găsi și Vâj-hațul de-a lungul timpului, sunt declarate a fi cărți găsite în biblioteca Hogwarts.
[208]
 Din momentul punerii în vânzare, cărțile au strâns 15,7 milioane de lire sterline (30 de
milioane de dolari) pentru fond, iar 10,8 milioane de lire sterline (20 milioane de dolari) strânse în
afara Regatului Unit au fost canalizate în noul International Fund for Children and Young People
in Crisis.[208] În 2002, Rowling a contribuit cu un cuvânt înainte la Magic, o antologie de opere de
ficțiune publicată de Bloomsbury Publishing, ajutând astfel la strângerea de bani în folosul
Consiliului Național pentru Familii Monoparentale.[209]
În 2005, Joanne a fondat, împreună cu europarlamentara Emma Nicholson, Children's High
Level Group (astăzi, Lumos).[210] În ianuarie 2006, scriitoarea a mers la București pentru a atrage
atenția asupra utilizării de paturi cu gratii la spitalele psihiatrice pentru copii,[211] fiind totodată
invitată în audiență la președintele României, Traian Băsescu.[212] Pentru a susține în continuare
CHLG, Rowling a scos la licitație unul dintre cele șapte exemplare scrise de mână și ilustrate
din Poveștile bardului Beedle, o serie de basme la care se face referire în Harry Potter și
Talismanele Morții. Cartea a fost achiziționată de librăria online Amazon.com pe 13 decembrie
2007, în schimbul a 1,95 milioane de lire sterline, devenind cea mai scumpă carte modernă care
s-a vândut la licitație.[213][214][215] Rowling a dat restul de 6 copii unor persoane cu legături strânse
cu cărțile Harry Potter.[214] În 2008, Jo a acceptat să publice cartea, iar veniturile să meargă la
Lumos.[213] În noiembrie 2013, Rowling a virat câștigurile din vânzarea cărții Poveștile bardului
Beedle, în sumă totală de aproape 19 milioane de lire.[216]
În iulie 2012, Rowling a apărut la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Vară 2012 de
la Londra, unde a citit câteva rânduri din cartea Peter Pan de J. M. Barrie ca parte a unui omagiu
pentru Great Ormond Street Hospital for Children(d). Lectura a fost însoțită de apariția unei
reprezentări gonflabile a Lordului Voldemort și a altor personaje literare pentru copii.[217]

Scleroză multiplă[modificare | modificare sursă]

Rowling a contribuit cu bani și eforturi în vederea promovării cercetării și tratamentelor pentru
scleroza multiplă, boală de care mama ei a murit în 1990. În 2006, Rowling a contribuit cu o sumă
substanțială pentru crearea unui nou centru pentru medicină regenerativă la Universitatea din
Edinburgh, iar în 2010 a donat 10 milioane de lire centrului.[218] Din motive necunoscute, Scoția,
țara ei adoptivă, are cea mai mare incidență a sclerozei multiple din lume. În 2003, Rowling a
participat la o campanie pentru a stabili un standard național de îngrijire pentru cei care suferă de
scleroză multiplă.[219] În aprilie 2009, ea a anunțat că își retrage sprijinul pentru filiala scoțiană
a Societății de Scleroză Multiplă, pe motiv că membrii acesteia nu reușesc să-și rezolve
neînțelegerile dintre organizațiile sucursalei de nord și de sud care au produs demoralizare și s-
au soldat cu câteva demisii.[219]

COVID-19[modificare | modificare sursă]
În mai 2020, Rowling a anunțat că publică romanul pentru copii The Ickabog, și că toate
câștigurile din drepturile de autor ale acestuia vor fi donate organizațiilor de caritate care îi
sprijină pe cei afectați de COVID-19.[201] Prin Volant Charitable Trust, Rowling a donat sume de
ordinul milioanelor către Khalsa Aid(d) și către British Asian Trust(d) pentru a-i ajuta în activitate de
combatere covid în India, în mai 2021.[220]

Alte acțiuni filantropice[modificare | modificare sursă]

Joanne citind la Radio City Music Hall în New York.

În mai 2008, lanțul de librării Waterstones i-a rugat pe Rowling și pe alți 12 scriitori (Sebastian

Faulks, Doris Lessing, Lisa Appignanesi(d), Margaret Atwood, Lauren Child(d), Richard Ford, Neil
Gaiman, Nick Hornby, Michael Rosen(d), Axel Scheffler(d), Tom Stoppard și Irvine Welsh(d)) să
compună o scurtă bucată, la alegere, pe un singur card în format A5, care să fie vândut la licitație
în folosul organizațiilor de caritate Dyslexia Action și English PEN. Contribuția lui Rowling a fost
un prequel de 800 de cuvinte al seriei Harry Potter, care îi are ca personaje pe tatăl lui Harry,
James Potter, și pe nașul lui, Sirius Black, și are loc cu trei ani înainte de nașterea lui Harry.[221]
[222]
 Cardurile au fost strânse, legate împreună și vândute pentru organizația de caritate în format
de carte în august 2008.[222]
Pe 1 și 2 august 2006, a citit alături de Stephen King și John Irving la Radio City Music
Hall(d) în New York City. Profiturile de la eveniment au fost donate Fundației Haven și organizației
non-guvernamentale Médecins Sans Frontières.[223] În mai 2007, Rowling a oferit peste 250.000
de lire unui fond de recompensă inițiat de tabloidul News of the World pentru întoarcerea în
siguranță a unei tinere fete britanice, Madeleine McCann(d), dispărută în Portugalia.[224] Împreună
cu Nelson Mandela, Al Gore și Alan Greenspan, Rowling a scris o introducere la o colecție de
discursuri ale lui Gordon Brown, veniturile fiind donate către Jennifer Brown Research
Laboratory.[225] După ce a fost expusă drept adevărata autoare a cărții The Cuckoo's Calling și
vânzările acesteia au crescut mult, Rowling a anunțat că va dona toate câștigurile din drepturi de
autor către Army Benevolent Fund(d), afirmând că întotdeauna își dorise, dar nu se aștepta, ca
acea carte să devină best-seller.[226]
Rowling este membră a PEN, atât cel din Anglia, cât și cel din Scoția. Ea a fost una din cei 50 de
autori care au contribuit la licitația de caritate First Editions, Second Thoughts, organizată de PEN
Anglia. Fiecare autor a adnotat de mână o copie din prima ediție a uneia din cărțile sale. În cazul
lui Rowling, aceasta a fost Harry Potter și piatra filozofală. Cartea ei s-a vândut cel mai scump din
tot lotul evenimentului, și a adus 150.000 de lire.[227]
Rowling susține și Shannon Trust(d), care derulează proiectele Toe by Toe Reading
Plan și Shannon Reading Plan în închisorile din tot Regatul Unit, ajutând și învățând deținuți
analfabeți.[228]

Influențe[modificare | modificare sursă]
Rowling a numit-o pe activista pentru drepturi civile(d) Jessica Mitford drept persoana cu cea mai
puternică influență asupra ei. Ea a spus: „Jessica Mitford a fost eroina mea de când aveam 14
ani, când am auzit-o pe formidabila mea mătușă discutând cum Mitford a fugit de acasă la 19 ani
să lupte de partea republicanilor în Războiul Civil Spaniol”, și susține că Mitford a inspirat-o prin
faptul că era „incurabil și instinctiv rebelă, curajoasă, aventuroasă, amuzantă și ireverențioasă,
cel mai mult îi plăcea o ceartă bună, de preferat împotriva unui adversar infatuat și ipocrit”.
[46]
 Rowling a descris-o pe Jane Austen drept autoarea ei preferată,[229] spunând în O, The Oprah
Magazine că Emma(d) este cartea ei preferată.[230] În copilărie, a spus că primele influențe asupra
ei au fost de la Leul, vrăjitoarea și dulapul de C. S. Lewis, The Little White Horse(d) de Elizabeth
Goudge(d), și Manxmouse(d) de Paul Gallico(d).[231]
Opinii[modificare | modificare sursă]
Politică[modificare | modificare sursă]
Pentru mulți, Rowling este cunoscută pentru orientarea ei politică de centru-stânga. În
septembrie 2008, în ajunul conferinței Partidului Laburist din Regatul Unit, Rowling a anunțat că a
donat un milion de lire sterline Partidului și l-a susținut în mod public pe prim-ministrul laburist
Gordon Brown, al cărui concurent era președintele Partidului Conservator, David Cameron,
lăudând politicile laburiștilor în domeniul combaterii sărăciei copiilor.[232] Rowling este prietenă
apropiată cu Sarah Brown(d), soția lui Gordon Brown, pe care a cunoscut-o când au colaborat la
un proiect de caritate în folosul organizației One Parent Families.[147]
Rowling a comentat pe teme de politică americană când a discutat alegerile prezidențiale SUA
din 2008 cu ziarul în limba spaniolă El País în februarie 2008, când și-a exprimat părerea că ele
vor avea efecte profunde asupra întregii lumi. A afirmat și că Barack Obama și Hilarry Clinton ar fi
extraordinari la Casa Albă. În același interviu l-a identificat pe Robert F. Kennedy drept un erou al
ei.[233][234]
În aprilie 2010, Rowling a publicat un articol în The Times în care ea critica puternic planul lui
Cameron de a încuraja cuplurile căsătorite, oferindu-le o scutire fiscală de 150 de lire sterline
anual: „nimeni din cei care au trecut prin realitatea sărăciei nu o să spună «nu contează banii,
contează mesajul». Când cineva ți-a spart apartamentul și nu ai bani de lăcătuș, contează banii.
Când nu-ți ajung banii să iei o conservă de fasole, și copilului îi e foame, contează banii. Când te
gândești să furi scutece din magazine, contează banii.”[235]
Deoarece locuiește în Scoția, Rowling a fost eligibilă pentru a vota la referendumul pentru
independența Scoției din 2014, înaintea căruia a făcut campanie pentru votul „Nu”.[236] Ea a donat
1 milion de lire campaniei anti-independență Better Together(d), derulată de fostul ei vecin Alistair
Darling(d),[149] cea mai mare donație primită de acea campanie la data respectivă. Într-un post pe
blog, Rowling a explicat că o scrisoare deschisă din partea profesioniștilor din sistemul medical
scoțian au ridicat probleme față de planurile prim-ministrului Alex Salmond(d) pentru finanțarea
comună a cercetării.[149] Rowling i-a comparat pe unii naționaliști scoțieni cu mâncătorii de
moarte din Harry Potter, personaje care îi detestă pe cei care nu sunt de origine pură.[237]
La 22 octombrie 2015, în The Guardian a fost publicată o scrisoare semnată de Rowling
(împreună cu alte 150 de persoane publice din domeniile artelor și politicii) care se opuneau
boicotului cultural al Israelului, și anunțând crearea unei rețele pentru dialog, denumită Culture for
Coexistence.[238] Rowling și-a explicat ulterior poziția în detaliu, afirmând că deși se opune
majorității acțiunilor lui Beniamin Netanyahu, ea nu crede că boicotul cultural va aduce
îndepărtarea liderului israelnian sau ameliorarea situației din Israel și Palestina.[239]
În iunie 2016, Rowling a făcut campanie pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea
Europeană înaintea referendumului din 2016, afirmând pe website-ul ei: „eu sunt produsul metis
al continentului european și sunt o internaționalistă. Am fost crescută de o mamă francofilă a
cărei familie era mândră de originea ei parțial franceză ... valorile mele nu sunt conținute sau
prescrise de frontiere. Absența unei vize atunci când trec Canalul are pentru mine o valoare
simbolică. Poate nu sunt în casa mea, dar sunt tot în orășelul meu."[240] Rowling și-a exprimat
îngrijorarea că campania pentru ieșirea din UE este sprijinită de „rasiști și bigoți”. Într-un post pe
blog, a adăugat: „cum poate o retragere într-un individualism egoist și șovăielnic să fie răspunsul
potrivit atunci când Europe se confruntă cu amenințări autentice, când legăturile care ne leagă
sunt atât de puternice, când am ajuns atât de departe împreună? Cum putem spera să depășim
enormele provocări ale terorismului și schimbărilor climatice fără cooperare și colaborare?”[241]

Religie[modificare | modificare sursă]
De-a lungul anilor, mai multe persoane și organizații din sfera religioasă au criticat cărțile lui
Rowling pentru o presupusă promovare a vrăjitoriei. Multe obiecții au venit din partea creștinilor,
chiar dacă Rowling se identifică drept creștină,[242] afirmând că „cred în Dumnezeu, nu în magie”.
[243]
 La începutul procesului de scriere a seriei de cărți Harry Potter, și ca răspuns la critici,
Rowling nu și-a dezvăluit convingerile religioase, temându-se că dacă cititorii le-ar cunoaște,
atunci ar putea prevedea soarta unor personaje din cărțile ei.[244]
În 2007, Rowling a afirmat că este singura persoană din familia ei care merge regulat la biserică,
și că aderă la Biserica Anglicană. În studenție, fusese iritată de „îngâmfarea religioșilor”, și a
participat mai rar la slujbe. Ulterior, a început să participe la o congregație anglicană
scoțiană(d) cam în perioada când scria Harry Potter.[245][246] Cea mai mare fiică a ei, Jessica, a fost
botezată acolo.[242][247]
Într-un interviu din 2006 cu revista Tatler(d), autoarea a remarcat: „ca și Graham Greene, mă
gândesc câteodată dacă credința mea se va întoarce. E important pentru mine”.[30] A spus că se
luptă cu îndoiala, că crede într-o viață de apoi,[248] și că credința ei joacă un rol în cărțile pe care
le scrie.[249][250] Într-un interviu la radio din 2012, Rowling a afirmat că este membră a Bisericii
Episcopale Scoțiene(d), o provincie a Comuniunii Anglicane.[251][252]
În 2015, după referendumul pe tema căsătoriei între persoane de același sex în Irlanda(d), Rowling
a glumit ca dacă Irlanda legalizează căsătoria între persoane de același sex, Dumbledore
și Gandalf s-ar putea căsători acolo.[253] Ca răspuns, Biserica Baptistă din Westboro a afirmat că
dacă cei doi s-ar căsători, ei ar picheta. Rowling a răspuns și ea spunând: „vai, la cât de
extraordinară ar fi o asemenea uniune într-un asemenea loc, mințile voastre bigote și minuscule
v-ar exploda din craniile groase și cocârjate în care stau.”[254]

Presă[modificare | modificare sursă]
J. K. Rowling a afirmat ca are o relație dificilă cu presa, recunoscând că îi displace natura
capricioasă a relatării știrilor, dar nu a fost de acord că este o retrasă căreia nu-i place să dea
interviuri.[255] Până în 2011, Rowling declanșase peste 50 de acțiuni împotriva presei.[256] În
2001, Press Complaints Comission a admis o plângere pe tema unor fotografii neautorizate cu ea
și fiica ei pe plajă în Mauritius, publicate de revista OK!.[257] În 2007, David (fiul ei), asistat de
Rowling și soțul ei, a pierdut procesul prin care interzicea publicarea unei fotografii a lui.
Fotografia, făcută de un fotograf cu un teleobiectiv, a fost publicată în Sunday Express, într-un
articol care dezvăluia viața de familie a lui Rowling.[29] Sentința a fost întoarsă în favoarea lui
David în mai 2008.
Rowling a spus că îi displace în special tabloidul britanic Daily Mail, care publicase o serie de
interviuri cu fostul ei soț. Cum remarca un jurnalist, „unchiul Vernon al lui Harry Potter reprezintă
un filistin cu tendințe violente, și posesor de remarcabil de puțină minte. Nu este greu să ghicești
ce ziar i-a dat Rowling să citească [în Pocalul de foc]”.[258] În 2014, a câștigat un proces de
calomnie cu Daily Mail pentru un articol despre perioada când era mamă singură.[259] S-au făcut
speculații cum că relația dificilă a lui Rowling cu presa ar fi sursa de inspirație pentru
personajul Rita Skeeter(d), o ziaristă care scrie bârfe despre celebrități și apare pentru prima oară
în Pocalul de foc, dar Rowling a afirmat în 2000 că dezvoltarea acelui personaj datează dinainte
ca ea să ajungă celebră.[260]
În septembrie 2011, Rowling a fost numită „principală participantă” la Ancheta Leveson(d) pe tema
culturii, practicilor și eticii presei britanice, ca una din zecile de celebrități care ar fi putut fi victime
ale unor atacuri informatice asupra telefoanelor lor(d).[261] La 24 noiembrie 2011, Rowling a depus
mărturie în fața comisiei de anchetă; deși nu se bănuia că ar fi fost victimă a unor astfel de
atacuri,[262] mărturia ei a cuprins relatări despre fotografi care stăteau permanent în pragul ușii ei,
despre cum logodnicul ei a fost păcălit să-și dea adresa de acasă unui ziarist care pretindea că
este un inspector fiscal,[262] despre cum a fugărit un ziarist la doar o săptămână după ce născuse,
[256]
 despre cum un ziarist a lăsat un bilet în ghiozdanul fetiței ei care avea pe atunci cinci ani, și
despre o încercare a ziarului The Sun de a o „șantaja” să acorde o oportunitate foto în schimbul
returnării unui manuscris furat.[263] Rowling a susținut că a fost obligată să se mute din fosta casă
din Merchiston(d) din cauza intruziunilor presei.[263] În noiembrie 2012, Rowling a scris un editorial
de opinie(d) pentru The Guardian ca răspuns la decizia lui David Cameron de a nu implementa
toate recomandările comisiei de anchetă Leveson, afirmând că se simte „înșelată și furioasă”.[264]
În 2014, Rowling și-a reafirmat sprijinul pentru „Hacked Off(d)”, o campanie care susține
autoreglementarea presei, semnând o declarație comună cu alte celebrități britanice, în care se
cerea „[protejarea] presei de intervențiile politice, dând în același timp protecție vitală celor
vulnerabili”.[265]

Persoane transgen[modificare | modificare sursă]

În decembrie 2019, Rowling a scris pe Twitter un mesaj de susținere pentru Maya Forstater, o
femeie britanică care a pierdut un proces civil (Maya Forstater v Centre for Global Development)
împotriva fostului ei angajator, Center for Global Development, după ce contractul ei nu a mai fost
reînnoit în urma comentariilor făcute de ea despre persoanele transgen.[266][267][268]
La 6 iunie 2020, Rowling a criticat, tot pe Twitter, fraza „persoane cu menstruație”,[269] afirmând că
„dacă sexul nu e adevărat, realitatea trăită global de femei se șterge. Cunosc și iubesc persoane
trans, dar ștergerea conceptului de sex înlătură capacitatea multora de a-și discuta viețile cu
însemnătate.”[270] Tweeturile lui Rowling au fost criticate de GLAAD, care a afirmat că sunt „crude”
și „anti-trans”.[271][272] Unii actori din filmele Harry Potter au criticat și ei ideile lui Rowling ori s-au
pronunțat în favoarea drepturilor persoanelor trans. Au făcut aceasta Daniel Radcliffe, Emma
Watson, Rupert Grint, Bonnie Wright, și Katie Leung, precum și actorul principal din Fantastic
Beasts, Eddie Redmayne, și site-urile de fani MuggleNet și The Leaky Cauldron.[273][274]
[275]
 Actrița Noma Dumezweni (care a jucat rolul lui Hermione Granger în Harry Potter and the
Cursed Child) s-a exprimat la început în favoarea lui Rowling dar s-a retras în urma criticilor.[276]
La 10 iunie 2020, Rowling a publicat pe website-ul ei un eseu de 3600 de cuvinte în care a
răspuns acestor critici.[277][278] Rowling a scris din nou că consideră înjositori termenii de tipul
„persoane cu menstruație”. Ca supraviețuitoare a violenței domestice și agresiunilor sexuale, ea a
spus că „atunci când deschizi larg ușile toaletelor și vestiarelor oricărui bărbat care crede sau
simte că este femeie ... atunci deschizi ușile oricărui și tuturor bărbaților care doresc să intre”,
admițând însă și că majoritatea persoanelor trans sunt vulnerabile și că merită protecție.
[279]
 Discutând mai mult despre cine este mai expus în toaletele femeilor, Reuters a arătat că
femeile trans sunt cele mai vulnerabile, și că, în cele 200 de comune în care s-a permis
persoanelor trans să folosească adăposturile pentru femei, nu s-au raportat creșteri ale vreunor
acte de violență.[280][281] Eseul a fost criticat, printre alții, de organizația de caritate pentru
copii Mermaids (care sprijină copiii transgen sau neconformați genului, și pe părinții lor)
și teoreticiana de gen feministă Judith Butler.[282][283][284][285] Rowling a fost încadrată în mai multe
momente drept feministă radicală trans-exclusivistă, deși ea respinge această etichetă.
[286]
 Rowling a primit susținerea actorilor Robbie Coltrane[287] și Brian Cox,[288] precum și a unor
feministe,[289] cum ar fi activista Ayaan Hirsi Ali[290] și feminista radicală Julie Bindel.[289] Eseul a fost
nominalizat de BBC la Premiul Russell, decernat anual, pentru scris.[291][292]
În august 2020, Rowling a returnat Premiul Robert F. Kennedy pentru Drepturile Omului după
ce Kerry Kennedy a publicat o declarație în care își declara „profunda dezamăgire” față de
„atacurile [lui Rowling] la adresa comunității transgen”, pe care Kennedy le considera
„neconforme credințelor și valorilor fundamentale ale lui RFK Human Rights și ... o repudiere a
ideilor tatălui meu”.[293][294][295] Rowling și-a mărturisit „profunda tristețe” cauzată de afirmația lui
Kennedy, dar a continuat să susțină că niciun premiu nu o va încuraja să renunțe la „dreptul de a
urma dictatele” propriei conștiințe.[293]

Dispute juridice[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Dispute juridice asupra seriei Harry Potter.
Rowling, editurile ei și Time Warner, proprietarul drepturilor pentru filmele Harry Potter, au
deschis numeroase acțiuni legale pentru a-și proteja drepturile de autor. Popularitatea seriei
Harry Potter în întreaga lume a dus la apariția mai multor produse de anvergură locală, continuări
neautorizate și a altor lucrări derivate, ceea ce a adus eforturile de a le interzice sau de a le
restrânge.[296]
Un alt subiect de dispută o reprezintă interdicțiile judecătorești obținute de Rowling și editurile ei
împotriva lecturării cărților înainte de data oficială de lansare.[297] Aceste interdicții au atras criticile
activiștilor pentru drepturi civile și pentru libera exprimare, și au stârnit dezbateri pe tema
„dreptului de a citi”.[298][299]

Premii[modificare | modificare sursă]
Rowling a fost numită doctor honoris causa al Universității Saint Andrews, Universității din
Edinburgh, Universității Napier, Universității din Exeter,[300] Universității din Aberdeen[301][302] și
Universității Harvard, unde a ținut o cuvântare în 2008 la ceremonia de deschidere a anului
universitar.[303] Rowling a fost decorată cu Legiunea de onoare în grad de cavaler de către
președintele francez Nicolas Sarkozy.[43] În 2002, Rowling a fost aleasă membră de onoare a
Societății Regale din Edinburgh(d) (HonFRSE)[304] și membră a Societății Regale de
Literatură(d) (FRSL).[305] A fost recunoscută și ca membră a Colegiului Regal al Medicilor din
Edinburgh(d) (FRCPE) în 2011 pentru contribuția în domeniile literaturii și filantropiei.[306]

Referințe

[307][308][309]

 1997: Nestlé Smarties Book Prize(d), Gold Awards (Premiul de aur) pentru Harry Potter și
Piatra Filozofală
 1998: Nestlé Smarties Book Prize, Gold Award (Premiul de aur) pentru Harry Potter și
Camera Secretelor
 1998: British Children's Book of the Year(d), câștigătoare: Harry Potter și Piatra Filozofală
 1999: Nestlé Smarties Book Prize, Gold Award (Premiul de aur) pentru Harry Potter și
Prizonierul din Azkaban
 1999: British Children's Book of the Year, câștigătoare: Harry Potter și Camera Secretelor
 1999: Whitbread Children's Book of the Year(d), câștigătoare: Harry Potter ași Prizonierul
din Azkaban
 2000: British Book Awards(d), Author of the Year (Autorul anului).
 2000: Ordinul Imperiului Britanic.[310]
 2003: Premio Príncipe de Asturias, Concord.
 2003: Bram Stoker Award pentru Best Work for Young Readers, câștigătoare: Harry
Potter și Ordinul Phoenix
 2006: British Book of the Year(d), câștigătoare: Harry Potter și Prințul Semipur
 2007: Blue Peter Badge(d), Gold (Aur).
 2008: British Book Awards, realizări remarcabile.
 2009: Légion d'honneur (Legiunea de onoare), premiată de președintele francez Nicolas
Sarkozy.
 2010: Hans Christian Andersen Literature Award(d), câștigătoarea premiului inaugural.
 2011: British Academy Film Awards, contribuție britanică remarcabilă în cadrul cinema-
ului pentru seria de filme Harry Potter,
 Diplome de onoare: Colegiul Dartmouth, Universitatea Saint Andrews, Universitatea din
Edinburgh, Universitatea Napier din Edinburgh, Universitatea din Exeter, Universitatea din
Aberdeen, Universitatea Harvard